Spații culturale nr. 82 (12)
Nicolai TĂICUȚU
RAFTUL CU CĂRȚI
Ion Tudor Iovian, eu scriu ca să generez existență, Editura Junimea, Iași, 2022, 280 p. În cuvântul însoțitor la această antologie Poezia ca (unică) realitate, Adrian Jicu: … eu scriu ca să generez existență e și un credo. Un răspuns orgolios și polemic dat celor care tratează poezia ca simplu act mimetic sau ca teren pentru felurite experimente. (…) Ei bine, Ion Tudor Iovian nu doar crede în capacitatea poeziei de a ne transfigura ci și în forța ei demiurgică. În Poezie ca unică Realitate, nu în poezia ca altă realitate.
Ovidiu Dunăreanu, Polifoniile sinelui, Editura Ex Ponto, Constanța, 2021, 288 p. Cartea este deschisă de aprecierile Dianei Dobrița Bâlea, Scriind despre Dobrogea cu inefabilul sentiment al tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte, în care menționează: … Prozator reprezentativ al Dobrogei, Ovidiu Dunăreanu a rămas fidel – prin scrierile sale și prin trăirile elevate – spațiului dunăreano-pontic, din sevele căruia s-a ivit și pe care l-a slujit cu dreaptă credință, arătând țării întregi, Balcanilor, omenirii și Cerului ceea ce are acesta mai autentic și mai de preț…
Victoria Milescu, Planeta stă acasă, Editura Neuma, Apahida, 2022, 139 p. Horia Gârbea precizează: Poeta Victoria Milescu, autoare cu o bogată experiență literară, își surprinde acum cititorii cu un volum ocazionat de traumele suferite de omenire în ultimii doi ani. Modul elegant și precis, bogat în imagini și impregnat de emoție cu care poeta ne-a obișnuit în atâtea ocazii, se adaptează inspirat la tema adoptată. Primul volum la editura Neuma al unei scriitoare consacrate poartă semnul excelenței.
Cristina Ștefan, Molando SF, Editura Art Book, Bacău, 2021, 112 p. Într-o cronică recentă, Mioara Bahna remarcă: Construită la interferența realului cu supranaturalul, așa cum se anunță chiar prin titlu, a coșmarescului cu feeria, cartea Cristinei Ștefan (…) este surprinzătoare, cu un subiect a cărui acțiune, prezentată rezumativ, în ritm alert, aduce în prim-plan un număr mic de personaje care alcătuiesc un eșantion de lume românească, în care situațiile sociale, evenimentele care o traversează sunt, de fapt, produse ale felului ei de a fi, ale imaginației individuale și colective care amprentează însă întregul, dându-i, nu de puține ori, o aură cvasi-fantastică…
Oana Mihaela Savin, Milionarul și alte povestiri, Editura Ateneul scriitorilor, Bacău, 2022, 154 p. Într-o intervenție critică asupra acestei cărți, Constantin Dram apreciază: Cartea scrisă de Oana Mihaela Savin relevă disponibilități de scriitoare născută pentru așa ceva și nu ne îndoim că proiectele anunțate printre rânduri de jurnal (plasat între sinceritatea discursului afectiv și nevoia de experiment literar care să susțină prozele inserate) vor întări imaginea unei autoare de reală ținută.
Niculina Oprea, Armura de gală, Poezii alese, 2004-2008, Editura Neuma, Cluj-Napoca, 2018, 100 p. Pe coperta a patra sunt inserate câteva aprecieri critice făcute de Horia Gârbea, din care cităm: Titlul ales de Niculina Oprea pentru culegerea sa de poeme, Armura de gală, este autoironic. Poeta, ca orice autor liric demn de acest nume, vine în arenă fără coif și scut, fără cămașă de zale, chiar și fără arme – în afara propriei lucidități – înaintea realului. Nici săgeți ori gloanțe nu are. La Niculina Oprea lirismul este limpede, necontrafăcut, vulnerabil ca un copil singur care se teme de iarnă…
Cornel Galben, Scriitori băcăuani – II, Editura Corgal Press, Bacău, 2021, 314 p. Dintre cei 112 scriitori băcăuani evidențiați în acest volum îi amintim pe: Vasile Bardan, Maria Bilțiu, Sever Bodron, Elena Bulai, Romulus Dan Busnea, Mihai Buznea, Vasile Cancicov, Radu Cârneci, Liviu Chiscop, Ioan Dănilă, Donea Constantin, Gheorghe Drăgan, Mihai Drăgan, Ozana Kalmuski-Zarea, Ion Machidon, Valeria Manta Tăicuțu, Ion Micheci, Ștefan Munteanu, Raluca Neagu, Emil Nicolae, Daniel Nicolescu, Vavila Popovici, Viorel Savin, Dorina Stoica, Mariana Velisar Codrescu, Eugen Verman, Constantin Zavati.
Leon-Iosif Grapini, Locul desfătărilor – Povestiri cu tâlc, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2021, 190 p. Criticul literar Irina Petraș remarcă: … Dacă nu l-ați citit încă, Locul desfătărilor e tocmai bun pentru o primă întâlnire cu un prozator dintre cei buni. Dacă îi cunoașteți deja cărțile, aveți prilejul să admirați din nou arta de povestitor abil, care dozează minuțios realități și ficțiuni într-o țesătură magică și seducătoare. Uimitoarele, nebănuitele de Grapini, asemănări cu melodia prozei lui Saramago aduc o notă de farmec în plus, dar nu știrbesc de fel originalitatea prozatorului ardelean…
Alexandru Dumitru, Dulcele hazard, Editura Junimea, Iași, 2021, 112 p. Constantin Dram apreciază: Este o poezie a vitalității și a receptării profunde, a calmului existențial, a armoniei ce naște frumusețea, a înțelegerii ce presupune comunicarea simpatetică. Iar noi cităm un scurt poem, Vârsta: Fresca unor ani la timpul trecut/ sau ochii vremii/ precum chipul tău în oglindă.// Cine decolorează imaginea/ din adâncul ei? nuanțele înfățișărilor/ sau mama materiei care alege/ ori nu mai alege un perpetuum mobile?
Daniel Nicolescu, De la psalmistul David, la psalmiștii români moderni și postmoderni, Editura Egal, Bacău, 2021, 172 p. După eseul Vocile psalmiștilor de ieri și de azi de pr. dr. Marius Popescu, Daniel Nicolescu trece în revistă Psalmii biblici și prezintă apoi: Traducători și versificatori – Dosoftei,, Eugen Dorcescu Mihail Sadoveanu, Liviu Pandrea, Vasile Militaru, Traian Dorz, Nicodim Munteanu, Gala Galaction, Vasile Radu, Dumitru Cornilescu, Bartolomeu Anania, Dorin-Octavian Picioruș, Șerban Foarță – și Psalmiști necanonici moderni și postmoderni – Alexandru Macedonski, Aron Cotruș, Ștefan Baciu, Barbu Fundoianu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Ștefan Augustin Doinaș, Dorel Vișan, Paul Aretzu, Tatiana Scorțaru, Nicolae Dabija, Valeria Manta Tăicuțu și Radu Vancu. Fiecare dintre aceștia este însoțit de fișă bibliografică, exemplificări și (parțial) referințe critice.
Teo Cabel, Prezențe literare, Editura Editgraph, Buzău, 2021, 116 p. Pe coperta a patra a cărții Felix Nicolau apreciază: Teo Cabel este un critic de întâmpinare care compătimește cu scriitorii, el însuși fiind mai cu seamă ficționalist. Actul lui critic este unul mai cu seamă empatic și armat cu paralele și reflecții culturale. Cum spunea Eugen Ionescu, ar trebui inventată o critică pentru fiecare scriitor în parte…
Teodor Dume, Eu, Dumnezeu și lacrima din colțul ochiului, Editura Pim, Iași, 2021, 115 p. Lucian Velea aprecia: Există oameni care trăiesc în slujba cuvântului până când însăși ființa lor pare a fi făcută din litere. Teodor Dume este un astfel de om. Teodor Dume pare a fi într-o permanentă căutare a adevărului. Uneori scrutează cerul, alteori sapă în adâncuri. Cert este că nu se oprește din misiunea sa…
Valeriu Ion Găgiulescu, Versuri pulsatorii cu punctuația la cititor, Editura Infoest, Siliștea, 2021, 48 p. Într-o scurtă privire critică asupra creației lui Valeriu Ion Găgiulescu, Florea Burtan spune: Cultivat și sensibil, Valeriu Ion Găgiulescu locuiește în propria singurătate ca într-un tărâm magic, stimulator și vindecător, scriind, înainte de toate, pentru sine, pentru sufletul său însetat de cunoaștere și echilibru, de împăcare cu obsesiile și visele sale, integrându-se în farmecul luminos și înnourat al lumii.
