Propoziții pretențioase – Ahtiași

Pricepi greu considerentul pentru care dulgherul alege să suie la cucuiata creasta casei. Nu-l înțelegi nici pe proprietar. De ce și-ar dori să se cocoațe în pod, chiar și numai o dată pe lună?
Cu gândurile curente am lucrat la familia Pârâială, mi-a fost imposibil să mă despart de ele. La fiecare pas făcut cu greu, la fiecare încercare de escaladare, la fiecare coborâre, la fiecare mutare a pisicii (tinichigerești), nedumerit de cum aiurase responsabilul cu proiectarea acoperișului. În locul oricăruia dintre ei, ajustam panta nu înainte de a mai pune măcar trei bolțari peste centură. Cei șaizeci de centimetri minimi ar fi fost utili măririi spațiului de depozitare și un acces la obiectele așezate la margini mult mai bun, fără să te chircești sau să dai cu capul de grinzi cu o probabilitate de 9/10. Ne-am terminat misiunile dregând câteva jgheaburi în spatele casei, cu un desen asemănător cu al bucătăriei de vară, lipind câteva găuri din tablă și aranjând câteva burlane.
Normal că întrebi ce caută Marian pe fundătura Neculele. Nu-l vezi de ceva vreme, afli că e piețar, că… ,,sst, nu spui că m-ai văzut pe-aici”, deși mărturisise că nu mai stă cu…. Reținusem doar că prin ’91 eram cei mai bătrâni flăcăi încurcați cu două fete de la fratele Viorel din clasă.
Meseria asta e făcută să dai și rateuri. Ieșind de pe fundătură, deseori am bătut drumul către ceea ce astăzi se numește pensiunea Rustic. La prima mea descindere îl căutam pe Relu de la Podgoria, chitarist, vocalist pe la nunți, împreună cu Dan Tunaru. El îl știa, el îl propusese pentru un bal la Topliceni. Lucra atunci la Cobuz. Zona toată părea nu întreprindere, mai curând un șantier plin de fierătănii, tubulaturi…. Frig, mohorât afară, am dat de el baleind printre jaloanele metalice înalte, ici-colo câte un muncitor ajurând tabla, tocmai în dosul ,,uzinei”, într-o baracă mărișoară, o hală de dimensiuni mici în care și din care se putea intra cu motostivuitorul. De unde și-a făcut apariția și Relu.
Dar până la pensiune sunt destule case. Doar pe partea stângă cum urci din șoseaua națională, fiindcă toată partea dreaptă este împânzită de gardul fostei unități militare, cred, de infanterie. Acolo am avut și ratarea unei lucrări constând în refacerea unei prelungiri a imobilului și acoperirea lui. Cum s-a mai întâmplat să măsurăm, să calculăm și să nu primim nimic pentru efort. Foarte aproape de pensiune.
Nici nu știu dacă să numesc erată sau constatare ce am găsit schimbând sistemul de operare. Adică să dezmint acuzația de ,,nepricepere” arhitectural-stradală sau să dau vina pe cele două hărți google. În android, prelungirea de la intersecția Jitiei cu Pietrele fetei se numește Pietrele fetei, în ios, Jitiei.

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share