Spații culturale nr. 36 (14)
Reviste literare
Algoritm literar, Anul V, nr. 9, 2014, Călan. Editorialul, intitulat Scriitorul şi securitatea, este semnat de Silviu Guga, iar Teodora Ioana Coman semnează comentariul Gramatica discursului în „Schimbarea la faţă a României”. Lista lungă a semnatarilor de poeme este: Ioan Radu Văcărescu, Aurel Sibiceanu, Ioan Barb, Teodor Dume, Ana Maria Gâbu, Liviu Ofileanu, Aurelian Sârbu, Luminiţa Huniade, Silvia Bitere, Ion Scorobete, Raul Constantinescu, Nicolae Crepcia, Anni-Lorei Mainka, Ionatan Piroşca, Silviu Damaschin, Ioan A. Moldovan, Osip Mandeştam (trad. şi prez. Leo Butnaru), Dumitru Ichim (trad. Muguraş Maria Petrescu). Lista prozei: Ioan Evu, Liviu Nanu, Dan Herciu, Radu Igna, Călin Sămărghiţan, Geo Galetaru. Dintre cronicile literare amintim pe cele semnate de Felix Nicolau (Chris Tănăsescu, Nomadosofia), Gligor Haşa (Ioan Barb, Oraşul scufundat), Adrian Botez (Constantin Stancu, Etemenanki <
antares, Anul XVI, nr. 193-194-195, aprilie-mai-iunie, 2014, Galaţi. Dunărea – calea regală a poeziei europene a fost sloganul lansat de Corneliu Antoniu pentru Serile de literatură ale revistei antares – ediţia a XVI-a. Astfel, în această ediţie a revistei, poezia este semnată de Adrian Suciu, Julio Pavanetti (trad. Cătălina Iliescu Gheorghiu şi Lidia Antoniu), Florin Ciocea, Şerban Codrin, Müesser Yeniay (trad. Petru Iamandi), Menachem M. Falek (Israel). Dintre cronicile literare amintim pe cele semnate de Ionel Necula (Ion Trif Pleşa, Poezii şi Grigore Postelnicu, Femei tinere pe calea regală), Viorel Coman (Constantin Gherghinoiu, Nova Eretica Magna), Octavian Mihalcea (Vlad A. Gheorghiu, fratele mut. la nord apa e curată), Ion Soare (Mircea Vladu, Invalidul) şi Ilie Gorjan (Mircea Vladu, Omul cu tichie, vol. II). Premiile festivalului sus-menţionat au fost: pentru poezie: Diana Corcan şi Valentin Talpalaru, pentru proză: Constantin Gherghinoiu, pentru critică literară: Viorel Coman, pentru roman: Titi Damian, de literatură pentru tineret: George Lixandru, pentru dramaturgie: Victor Cilincă, pentru traduceri: Petru Iamandi, pentru debut:Laurenţiu Pascal, pentru eseu: Ilie Zanfir.
ANTARES – AXIS LIBRI, anul II, nr. 4, mai- iunie 2014, Galaţi. „Cartea” începe şi se sfârşeşte cu eseuri, drept pentru care ne vom referi doar la acestea. De reţinut: Mersul oricărei literaturi se desfăşoară conform rosturilor interne, specifice şi suficiente, dar s-a dovedit că el nu poate fi în totalitate independent de evoluţia sistemului social căruia îi aparţine. Am citat din eseul Exigenţa în loc de concluzii sau Nevoia de valoare şi de prestigiu, de Ilie Zanfir. Celelalte eseuri sunt semnate de Ghiţă Nazare (Un nou V.A. Urechia sau despre voinţa de cultură), George Bădărău (Ipostaze ale fantasticului în proza lui Vasile Voiculescu), Diana Vrabie (Franz Kafka: portretul ideal al unui însingurat), Victoria Fonari (Scriitorul Leo Butnaru şi problema lecturii într-un parcurs artistic teleologic), iar la rubrica Eminescologie, semnează: Adrian Dinu Rachieru („Problema Eminescu” – un război imagologic şi Încă puţină eminescologie), Mihai Cimpoi (Viaţa/ Fiinţa), Tudor Nedelcea (Eminescu şi cugetarea sacră) şi Theodor Codreanu (Un număr nefast).
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XIV (XLIX), nr. 9(387), septembrie 2014, Pe la noi, …se poate vorbi de evoluţie în creaţia literară, mai ales în poezie? este provocarea lui Dumitru Augustin Doman pentru eseul lui Gheorghe Grigurcu, Un caracter tridimensional. În cronica sa, Nicolae Oprea se referă la culegerea de texte selectate de Marin Iancu, Marin Preda, el însuşi, Mircea Bârsilă realizează un studiu critic privind Motivul dublului în lirica lui Al. Philippide, iar Liviu Ioan Stoiciu declară cu sinceritatea poetului care este: …mă simt îmbogăţit de câte ori citesc din Eminescu sau despre Eminescu, am o slăbiciune pentru el. Magda Grigore este prezentă cu eseul Cine crede în libertate?, iar Leo Butnaru o prezintă şi traduce din poezia Elenei Guro. Dintre cei care semnează cronici literare amintim: Şerban Tomşa (Stan V. Cristea, Fotografii la periscop), Adriana Lazăr (Stan V. Cristea, Marin Preda. Repere bibliografice), Şt. I. Ghilimescu (Ioan Vintilă Fintiş, Fântânile frigului) şi Dumitru Augustin Doman (Ştefan Mitroi, Să locuieşti într-un lătrat de câine, InimăRea, Damele din pălărie. Pseudospionologykos şi prezentările de carte nouă: Aurel Pantea, Blanca, fragmente din însemnările unui resentimentar (I), Zenovie Cârlugea, Blaga – Goethe, afinităţi elective, Florina Isache, Ploi în oglinzi şi Dorina Sgaverdia, Jurnalul unei călătorii.
ateneu, Anul 51 (serie nouă), nr. 539-540, iulie-august 2014, Bacău. Eseul La ceas aniversar de Carmen Mihalache constituie editorialul acestui număr. La jubileul revistei transmit cuvinte de laudă: Nicolae Manolescu, Dumitru Brăneanu, Solomon Marcus, Irina Petraş, Eugen Simion, Eugen Uricariu, George Bălăiţă, Sergiu Adam, Emil Nicolae, Marcel Mureşeanu, C.D. Zeletin, Calistrat Costin, Ioan Moldovan, Ioan Părăjişteanu, Valeria Manta Tăicuţu, George Vulturescu, Dumitru Augustin Doman, Cornel Ungureanu, Nicolae Turtureanu, Iacob Florea, Lucian Vasiliu, Constantin Trandafir, Ovidiu Dunăreanu, Adrian Alui Gheorghe, Cassian Maria Spiridon, Cristian Livescu, Gellu Dorian, George Genoiu. Sub semnul aceluiaşi eveniment, consemnează: Elena Ciobanu, Gabriela Gîrmacea, Victor Mitocaru, Ioan Dănilă, redacţia Ateneu, 2014: Carmen Mihalache, Ştefan Radu, Marius Manta, Violeta Savu, Dan Perşa şi Adrian Jicu, interviul lui Constantin Călin cu Radu Cârneci (La Bacău m-am format ca om de cultură şi scriitor).
Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXV, nr. 7-8 (281-282), iulie-august 2014, Suceava. Dă autograf revistei, printr-un catren, Aurel Pantea. Alexandru Ovidiu Vintilă realizează un interviu cu Radu Aldulescu: Metaforizând, aş spune că fiecare carte descrie un drum prin iad şi înapoi. Eseurile sunt semnate de Theodor Codreanu (Numere în labirint – ianuarie-decembrie 1990) şi Petru Ursache (Trei ipostaze poetice ale mării), iar doamna Magda Ursache scrie comentariul de atitudine Născuţi sacrificaţi. Comentariul critic Glocalizarea criticii şi „nostalgia esteticului” aparţine lui Adrian Dinu Rachieru, iar Al. Ov. Vintilă face un profil: Sesto Pals. Un personaj paradoxal. Adrian Alui Gheorghe este liber pe contrasens să scrie despre Identitatea naţională între deziderat, patetism şi regret, iar cu trei proze scurte vine din sens opus Leo Butnaru. Semnează poezie: Constantin Abăluţă, Matei Vişniec, Ion Paranici, Livia Moreanu şi Lucia Dărămuş. Cronici literare fac Ioan Holban (Nebunul şi floarea, Romulus Guga) şi Dumitru Velea (Marcel Mureşeanu. Promontoriul 75, Adrian Ţion), recenzii: Liviu Pendefunda (Mărturie, Cristinel C. Popa), Valeria Manta Tăicuţu (Rătăcitorii, Ioan Ţicalo), Nicolae Cojocaru (Sfârşitul omului şi al lumii între adevăr şi utopie, Pr. Ilie Macar), iar Liviu Antonesei prezintă trei poeţi: Constantin Iftime (Elefantul de câmpie), Dan Cristian Iordache (Karawane) şi Alexandru Ovidiu Vintilă (Obiecte psihice).
Bucureştiul literar şi artistic, Anul IV, nr. 9 (36), septembrie 2014. Sub o privire obiectivă se află editorialul lui Florentin Popescu Realităţi culturale de dincolo şi de dincoace de Prut. Apoi, tot Florentin Popescu continuă dialogul, iniţiat în numărul trecut, cu unul din seniorii literaturii noastre, C. D. Zeletin: Intelectualul poate influenţa viaţa publică prin exemplaritatea sa şi prezintă Şcoala prozatorilor târgovişteni, volum apărut sub îngrijirea lui Mihai Stan. La aniversări Marian Nencescu scrie despre Al. O. Theodoreanu – 120 de ani de la naştere şi Nicolae Constantinescu, despre Ion Dodu Bălan – 85 de ani. Cronica literară se bucură de semnăturile lui Ion Roşioru (Ion Haineş, Sub semnul mirării), Theodor Codreanu (Ticu Leontescu, Beduin) şi Ion Dodu Bălan (Florentin Popescu, Coman Şova – Omul şi scriitorul. Poezia este semnată de Alexandru Philippide, Maria Cernegura, Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Valeriu Matei, Anatol Codru, Nicolae Esinescu, Leonida Lari, Gheorghe Păun, Virgil Şerbu Cisteianu, Viorel Pivniceru, Ion C. Ştefan.
Cafeneaua literară, Anul XI, nr. 9 140, septembrie 2014, Piteşti. La Arte poetice,Virgil Diaconu continuă dizertaţia, începută în numărul anterior, privind canonul literar. Cităm unul din aforismele cu care este prezent Gheorghe Grigurcu: Scrisul: o stare insomniacă a cuvântului. Semnează eseuri: Alex Ştefănescu (Cine mai are nevoie azi de literatură?) şi Aura Christi (Între lumi), iar Horia Gârbea, într-un interviu provocat de Emanoil Toma, spune: Niciunul dintre scriitorii, actorii, cântăreţii care au fost miniştri ai culturii nu au făcut ceva cu adevărat important pentru breasla din care proveneau… Cronica literară din acest număr este semnată de Valeria Manta Tăicuţu la volumul Cleliei Ifrim, Cei născuţi, iar Mircea Handoca, comentariul L-am cunoscut pe Eliade (II). În cadrul Anchetei sunt redate convorbirile cu Adrien Remacle şi Henri de Réquier realizate de Jules Huret (trad: Liana Alecu). Când se ciocnesc lumi este unul din interviurile celebre realizat de John Lofton cu Alen Ginsberg, în traducerea lui Florin Dănilă şi a Florentinei Dalian. Poezie semnează: Ion Toma Ionescu şi Elisabeta Boţan, iar proză: Ovidiu Dunăreanu şi Diana Trandafir.
Cartelul metaforelor, anul I, nr. 2-3, septembrie-octombrie 2014, publicaţie ce apare sub egida Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău. Considerăm că este total inadecvată menţiunea de pe prima pagină (copertă): pentru fiecare laudă primită pe adresa redacţiei vin două înjurături pe diverse alte căi… Seamănă a frustrare şi nu cred că este cazul atunci când în revistă (exemplificăm doar cu acest număr) semnează doamna Magda Ursache (Neverosimilul Petru Ursache), Ion Roşioru, cronică literară la volumul de versuri Ultimul bastion de Dorin Bocu, Passionaria Stoicescu (Un fel de învăţător sau profesor al scriitorilor) într-un dialog propus de Nadina Dogioiu, Victoria Duţu (Ca să ai succes trebuie să ai foarte multă răbdare) într-un dialog provocat de Marin Ifrim, Mircea Ghiţulescu cu nota de lectură publicată în revista Luceafărul, 2009, despre cartea Fiul din copcă de Elena Radu, Marilena Lică-Maşala, comentariu critic asupra operei Steluţei Istrătescu, Marin Ifrim cu prezentarea volumului de versuri al lui Ioan Vasiu Târziu în cuvinte sau cu versuri semnate de Ion Gheorghe, Liviu Ioan Stoiciu, Passionaria Stoicescu, Luminiţa Zaharia, Andreea Iosăgeanu, Teo Cabel…
Constelaţii diamantine, Anul V, nr. 8(48), august 2014, Craiova. Seria eseurilor se constituie din: Glorii. Modele şi Capodopere de Doina Drăguţ, „pe unde-a umblat Dumnezeu”, creşte un înger de Nazarie Buga, Un RAS/putin de Daniel Marin, Declinul istoric al Basarabiei şi Bucovinei de Ion N. Oprea. Comentariile critice sunt semnate de Emil Bucureşteanu (Gheorghe Buzatu – Mareşalul Antonescu, vol.I), George Petrovai (Poezia – componentă esenţială a culturii universale) şi George Popa (Sensul în poezie), iar cronicile literare de Ion Pachia-Tatomirescu (Valorile Olimpismului, Doina Moţ), Constantin Stancu (Dosoftei – vestitorul lui Eminescu, Adrian Botez), Daniel Dejanu (Apus în derivă, George Baciu), Petre Gigea-Gorun (Dincolo de Orizont, Ioana Heidel) şi Mircea Gheorghe (Top secret 2013 – satire, George Filip. Sunt prezenţi cu aforisme: Ionuţ Caragea şi Florentin Smarandache. Dintre poeţii care semnează în acest număr amintim: Adrian Botez, Mariana Zavati Gardner, Boris Marian, George Filip, Dominic Diamant, iar dintre prozatori: Livia Ciupercă, Stejărel Ionescu şi Constantin Miu.
Convorbiri literare, Anul CXLVIII, nr.9 (225), septembrie 2014, Iaşi. Cassian Maria Spiridon îşi încheie editorialul – eseu de atitudine – astfel: În sângele lor şi-au spălat Brâncovenii păcatele şi şi-au mîntuit sufletele, suflete, după cum s-a văzut în cele scrise şi făptuite de ei, pregătite şi gata să alerge spre mântuire după modelul Protomartirului Ştefan, care cere lui Hristos, sub ploaia de pietre:”Doamne, nu le ţine lor păcatul acesta!” Din bogatul şi interesantul cuprins al revistei ne oprim doar la câteva din cronicile literare semnate de Ioan Holban (Maria Şleahtiţchi, Acum), Constantin Dram (Adrian Alui Gheorghe, Laika), Adrian Dinu Rachieru (Traianus, Sfeşnic în rugăciune), Adrian Romila (Andreea Nanu, Ziua cea mai albă), Pompiliu Crăciunescu (Mihaela Doboş, Tabloul unui destin – Ştefan Aug. Doinaş. O monografie), Marian Victor Buciu (Aura Christi, Tragicul visător), Nicolae Creţu (Gabriela Chiran, Bruiajul frunzei de cireş), Marinela Fleşeriu (Gheorghe Schwartz, Autiştii cărţilor), Emil Niculescu (Octavian Mihalcea, Bestii şi basme), Paul Gorban (Mircea Oprea, Mirarea de voi), Gellu Dorian (Gabriel Nicolae Mihăilă, În mine e alb, negru şi tu la mijloc).
DACIA LITERARĂ, Anul XXV (serie nouă din 1990), nr. 130-131 (7-8/ 2014), Iaşi. La Retrospectivă. Dacia literară 25 – serie nouă (re)întâlnim semnăturile: Val Condurache, Daniel Dimitriu, Lucian Vasiliu, Ana Blandiana, Sorin Alexandrescu, Mihai Şora şi Dumitru Irimia. Ne oprim, apoi, la Ce faceţi într-o zi în care nu scrieţi? din Chestionarul cu accente ludice (formulat de Lucian Vasiliu, la care răspund Elvira Sorohan: Nu există zi în care să nu stau ceasuri la masa de scris. Când nu scriu, citesc şi iar citesc. Sunt persoane care scriu mai mult decât citesc, eu procedez exact invers, citesc mai mult decât scriu. În rest îmi îngrijesc casa, mai ascult muzică ori migălesc un aranjament de flori. Seara îmi iau porţia de televizor, un film, şi când sunt turnee de tenis, profit din plin. Îmi place şi Snooker-ul. Sunt sporturi cu reguli instructive, interesante, în care nu se poate trişa. Şi Dumitru Vacariu: Nu fac nimic bun, deşi… ca să fiu sincer, nu fac nici lucruri rele. Am ajuns la concluzia că ori faci bine, ori rău, e tot un drac… Din cauza acestor rele pe care le întâlnim pretutindeni, neamul nostru carpatin a ajuns la concluzia că tot răul aduce rău, iar binele, făcut mai ales la prieteni, îţi aduce şi mai mult rău. Poate de aceea, atunci când vreau să fac şi eu un bine mai vizibil, nevastă-mea îmi spune că mă ţin numai de rele.
Fereastra, Anul XI, nr. 6(87), septembrie 2014, Mizil. – Bună ziua! Ce mai faci vecine? Suntem tot aici şi vorbim emineşte! Aşa cum o facem, în fiecare an, la Festivalul Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia”… Am citat din editorialul lui Emil Proşcan. Lucian Mănăilescu face retrospectiva celor şapte ediţii de până acum ale festivalului, dar şi o amplă selecţie cu cele mai frumoase poezii ale nu mai puţin de 50 de participanţi la concurs, care sunt: Mihaela Aionesei, Aida Aitonean, Syntia Albulescu, Leonard Ancuţa, Roxana Diana Baltaru, Ecaterina Bargan, Miruna Ştefana Belea, Tincuţa Horonceanu-Bernevic, Silvia Bitere, Alexandru Bora, Alexandru Cazacu, Ada Chifor, Ştefan Alexandru Ciobanu, Florentina Loredana Dalian, Cristina Bianca Dan, Virgil Diaconu, Florin Dochia, Adrian Diniş, Carmen Dominte, Ecaterina Adelina Dozescu, Rodian Drăgoi, Ady Filimon, Geo Galetaru, Silvia Goteanschii, Aida Hancer, Florina Isache, Dan C. Iulian, Alexandru Jurcan, Sorin Lucaci, Carmen-Manuela Măcelaru, Victoria Milescu, Cecilia Moldovan, Raluca Leontina Neagu, Liviu Ofileanu, Deniz Otay, Corina Gina Papouis, Lică Pavel, Maria Pilchin, Maria Postu, Oana Pughineanu, Raluca Şandor, Lucian Scurtu, Vlad Ionuţ Sibechi, Andreea Solomon, Evelina Stelaru, Dan Stoica, Alexandăr Stoikovici, Adrian Suciu, Andreea Teliban, Sorin Vânătoru. Se adaugă şi grupajul de poezie semnat de Emil Niculescu.
Helis, Anul II, nr. 8-9 (136-137), august-septembrie 2014, Slobozia. Această ediţie a revistei este deschisă de Dania maicii Teofana (Teodora), text transmis de Adrian Bucurescu şi comentariu de Titi Damian. Dan Simionescu, foarte scurta prezentare a revistei Helis – iunie-iulie a.c., prezintă volumele: Să ne petrecem moartea împreună de Nicolae Teoharie, Clopotele raiului de Daniel Sauca şi Manul de fenomenologie de F. M. Ciocea. Din Fondul Constantin Ţoiu este prezentat episodul al VI-lea din Jurnal intim. Marian Ştefan realizează comentariul Basarabia: istorii paralele (III), Augustin Mocanu comentează cartea lui Ion Taloş, Omul şi leul – studiu de antropologie culturală, iar Alexandru Bulandra scrie eseul Isus şi Proiectul „Asaltul Cerului”. Cronica literară a lui Ion Roşioru se referă la cartea Florentinei- Loredana Dalian, Înainte de magnolii. Semnează poezie: Petre Ioan Creţu, Nicolae Teoharie, George Theodor Popescu, Cristina Monica Moldoveanu, Dorina Şişu, Adrian Bucurescu, Georgian Ghiţă, Marian Ezeanu, iar proză: Gheorghe Dobre, I. Neşu şi Augustin Mocanu.
Hyperion, anul 32, nr. 7-8-9/ 2014 (243-244-245), Botoşani (Prima parte). Invitatul revistei este Ioan Moldovan. Drept pentru care este antrenat de Gellu Dorian la un dialog: Poezia nu este un gaz de şist, care să provoace campanii de exploatare, de vânzare, de fabuloase câştiguri peste noapte. Apoi, cronica lui Lucian Alecsa la volumul Timpuri crimoniale este precedată de un grupaj de versuri ale aceluiaşi Ioan Moldovan. Alte dialoguri consemnate de Andra Rotaru sunt cu Florin Buzdugan (Am folosit scrisul ca pe un soi de purgativ, ca să mă eliberez), cu Cezar-Paul Bădescu (Nu ştiu deloc să mă vând, iar asta mă obligă să mă vând ieftin, făcând presă.) şi cu Elena Vlădăreanu (Elefantul Cici îşi va pierde la nesfârşit cipicii, iar viaţa merge înainte). La ancheta lui Petruţ Pârvescu răspunde Melania Cuc. Leo Butnaru începe prezentarea jurnalului De la Hoarda de aur la Universiada mondială (I). Dintre cei care semnează poezie amintim pe: Robert Şerban, Daniel Corbu, Arcadie Suceveanu, Vasile Iftime, proză: Nichita Danilov, Adrian G. Romila, Doina Ruşti, Hanna Bota şi teatru: Sabina Bălan.
Întrezăriri, Revistă sătească de ştiinţă şi cultură, anul II, nr. 7, septembrie 2014, Pârscov. Gheorghe Postelnicu prezintă două vechi familii pârscovene: Basilescu şi Iancu, scrie in memoriam Aurel Ganea, la rubrica restituiri evocă personalitatea învăţătorului Nicolae Pietraru (I) şi răspunde provocării Rodicăi Lăzărescu într-un scurt interviu. Din pagini de istorie scrie Constantin Costea Destinul unei familii: Brâncoveanu, iar Ilie Mândricel scrie despre Babele de la Ulmet şi despre Comoara de la Agaton. Marin Ifrim prezintă cartea lui Ioan Stoicescu Stoica, Labirint buzoian, iar Elena Radu volumul Invitaţie la vals literar de Marin Ifrim. De un comentariu deosebit, din partea lui Ion Roşioru, se bucură antologia coordonată de Nistor Tănăsescu, Buzăul înainte de toate – Despre Alex. Oproescu şi cărţile sale. Tudor Cicu face o dizertaţie critică pornind de la trilogia Muscelenii a lui Titi Damian şi o cronică literară la volumul Mir(easmă) de nart de Ion Roşioru. Poezia este semnată de Passionaria Stoicescu, Eliza Artene, Victoria Milescu, Titiana Nica-Ţene, Elena Voiculescu (strănepoată a lui V. Voiculescu) şi Dem. Ahriţculesei. Iar proză: Elena Otavă.
Oglinda literară, anul XIII, nr. 154 octombrie 2014, Focşani. În editorialul său, Ştefania Oproescu „bate şaua ca să priceapă calul”: …În romanul „Convulsii”, H. Sienkiewicz face o remarcă tristă şi dezarmantă:”de ce dracu’, niciun francez sau niciun englez nu se străduieşte să-i placă unui polonez, ci numai polonezul lor? De ce numai polonezul se linguşeşte şi cochetează? De ce aproape că se ruşinează de originea lui?” Remarcăm, apoi, eseul lui Ion Ionescu-Bucovu Gellu Naum – unul dintre copiii teribili ai suprarealismului românesc, studiul lui Ioan Toderiţă Bacovia: monosilab de toamnă şi consemnările lui Petrache Plopeanu Brâncoveanu altfel – Vizita la mănăstirea Râmnic (1705): Călătorie de plăcere sau promovarea imaginii domniei? Dintre semnatarii cronicilor literare amintim: Lina Codreanu (Viorel Dinescu, Clipa îndoielii), Robert Toma (Nicolae Oprişan, Arta incendiului), Melania Cuc (Menuţ Maximinian, Cronica de gardă), Dumitru Anghel (Ioan Toderiţă, Vâltoarea clipelor eşarfe), Florentin Popescu (Mircea Constantinescu, Acolo sus, din lumea ta, dezleagă-mă de amintiri), Octavian Mihalcea (Teodora Moţet, Şansa).
Oraşul, Anul VII (2014), Cluj. Prof. dr. Univ. Negoiţă Lăptoiu prezintă Salonul de iarnă „Carpatica” de la galeria Casa Artelor. Expun artiştii plastici: Mariana Bojan, Manuela Botiş, Corina Horvath-Bugnariu, Angela Roman-Popescu, Rodica Tarţa, Ioan Horvath-Bugnariu, Călin Raul Anton, Teodor Botiş, Valentin Codoiu, Florin Gavrilaş, Gavril Gavrilaş, Vasile Gheorghiţă, Viorel Nimigeanu, Adrian Tarţa, Valeriu Teodorescu. Maestrul Marcel Mureşeanu este prezent cu alte Monede şi monade. Semnează proză scurtă: Cornel Udrea, Ioan Pavel-Azap, şi Dafin Mureşeanu, iar poezie: Rodica Potoceanu Matiş, Samantha Baredson (trad. Ion Cristofor) şi Karel Jonckheere (prez. şi trad. Ionel Oneţ şi Hedi Goes). Eseurile Profesorul de estetică şi Craiova în creaţia şi aforismele lui Brâncuşi aparţin lui Titu Popescu, respectiv Constantin Zărnescu. Cronici literare semnează Mircea Popa (Adrian Ţion, Marcel Mureşeanu Promontoriul 75) şi Ion Buzaşi (Maria Vaida-Voevod, Umbra îngerului).
Plumb, anul X, nr. 90, septembrie 2014, Bacău. După eseul lui Mihai Busnea, Aventura cuvântului, urmează două evocări semnate de Grigore Codrescu (Momente băcăuane în biografia lui G. Ibrăileanu) şi Daniel Corbu (Cezar Ivănescu sau Biblia lirică numită La Baaad). Între aceste evocări se interpune Ionel Necula cu eseul Apărarea lui Patapievici. Problematica eseistică a lui Dumitru Brăneanu a ajuns la episodul al 18-lea. Cronicile literare şi notele de lectură sunt semnate de Marian Barbu (Clipa îndoielii, Viorel Dinescu), Grigore Codrescu (Fructe amare, Rodi Vinău), Ioan Ţicalo („… aşa se scrie istoria!”, Gheorghe Drăgan), Mioara Gafencu (Cititoarea, călătoarea, Doina Cernica), Emil Bucureşteanu (cartea Alcool, Ion Mureşan), Vasile Larco (Alexandru Lasconi-Moldovanu – Încorsetările unei vieţi, Livia Ciupercă), Liviu Popescu (Pietre curgătoare, Vasile Tudor), Cornelia Lupeş (Câmpia în vreme de ceaţă, Marian Teodorescu), Eugen Verman (Rememorări tardive, Constantin Grasu). Bine documentat se prezintă Mircea Bostan cu al său calendar scriitoricesc, pe luna septembrie.
ProSaeculum, Anul XIII, nr.5-6 (97-98) -15 iulie – 1 septembrie 2014, Focşani. O sumedenie de întrebări îşi pune Rodica Lăzărescu cu privire la soarta scriitorilor atunci când se duc. Din păcate, răspunsuri nu află pentru că… Pân’ la Dumnezeu te mănâncă sfinţii! (titlul editorialului). Jurnalul poemelor lui Liviu Ioan Stoiciu se află la filele ce poartă datele de 23 şi 24 iulie 1988. Reţin atenţia cele două interviuri realizate de Rodica Lăzărescu cu acad. Alexadru Zub: Am crescut… odată cu îndoielile din mine, fără ca acestea să-mi tulbure excesiv un anume echilibru lăuntric… şi Mihaela Adelina Viziru cu George Bălăiţă: Am avut intuiţie şi nervi tari. Dintre eseuri, amintim câteva semnate de Dumitru Radu Popescu (Prinţul), Magda Ursache (Aripa mea dreaptă), Iordan Datcu (Petru Ursache, editor), Maria Niţu (Parodistul Marin Sorescu la clavecinul critic), Ionel Necula (Fondul paremiologic şi specificul românesc), Gheorghe Postelnicu (V. Voiculescu: întrezăriri literare în volumul de debut) şi semnatarii a câtorva cronici: A.Gh. Olteanu (Etnofrumosul sau Cazul Mărie, Petru Ursache), Rodica Lăzărescu (Grăbeşte-te încet-75, Constantin Cubleşan), Cornel Galben (Cancerul, dragostea mea, Mioara Grigore), Constantin Cubleşan (Călătorie în jurul fiinţei, Rodica Lăzărescu).
Salonul literar, Anul XVI, nr. 84, 2014, Odobeşti. Frica de separatism şi apocalipsa de pe fundul mării este eseul de debut al acestui număr, semnat de Liviu Ioan Stoiciu. Urmează un interviu cu Zoe Dumitrescu Buşulenga, din martie 2004 (Scriitorii tineri sunt complexaţi de Eminescu. De aceea îl contestă.) Ion Prăjişteanu intervievează pe Culiţă Ioan Uşurelu (…Sunt mulţumit cu ce am realizat prin propriile forţe. N-am plagiat, nu m-am asociat cu nemernici, n-am lovit – în scris – nevinovaţi şi am sprijinit pe cei talentaţi.) Semnează eseuri: Adrian Botez (Un breviar al eliberării duhului. „Antologia paradoxismului internaţional”, alcătuită de Florentin Smarandache) şi Olga Alexandra Diaconu (Creaţie şi creativitate în viziunea lui Mircea Eliade). Poezie semnează: Ionel Bandrabur, Boris Marian, Olga Diaconu, Nina Viriciuc, Vasile Larco, Mihaela Ioan Rusu, Lusiana Drăguşin, iar proză: Năstase Marin şi George Cornilă.
Sintagme literare, nr. 5(10), septembrie 2014, Dudeştii Noi. Bogat în poezie este acest număr de toamnă, semnată de Angela Nache Mamier, Dan Ciupureanu, Corina Gina Papouis, Florina Huzoaica, Dorin Cozan, Adriana Chidu, Alina Marieta Ion, Marian Dragomir, Anne Larie Bejliu, Vasile Gheorghe, Iulia Toma şi Călin Derzelea. Cu proză se înscriu: Dorin Cozan şi Ioan Alexandru Despina. Atelierul critic este susţinut de comentariul lui Adrian Dinu Rachieru, Eugen Dorcescu sau „trezirea” poetului, cronicile literare ale lui Ionel Bota la cărţile Târziu în cuvinte de Ioan Vasiu şi Nu cereţi zorilor să plângă (teatru) de Vlad Cernea Jerea, a lui Ion Roşioru la volumul Sub steaua câinelui de Victoria Milescu şi a lui Ladislau Daradici la cartea de critică literară Pe masa de operaţie de Constantin Stancu. La curţile dorului se încheie această ediţie, cu Bocetul solilocvial. Plânsul şi tânguirea pentru sine de Ion Căliman.
13 Plus, Anul XVII, no. 175, 2014, Bacău. Cităm din eseul Cititorul recent turmentat de Petre Isachi: cititorul turmentat este întotdeauna un om cu totul nou, „recent”, fără trecut, fără educaţie. Nu are cultul strămoşilor, al tradiţiei şi nici noţiuni de morală. El participă la construirea unei societăţi noi, în absenţa unei tradiţii… Ovidiu Genaru realizează un interviu cu Georgiana Barcan (Iar copiii vor sta în rafturile bibliotecii), iar Ion Tudor Iovian este provocat, la un dialog În lumea cuvintelor, de doi elevi, Laura Mardar şi Vlad Creţu. Eugen Negrici scrie un eseu pe marginea volumului lui Ştefan Dincescu, Jelind mălinii viscoliţi, Gabriela Manole scrie tot un eseu despre cartea Corneliei Ichim-Pompiliu, Repetiţie generală cu apocalipsă, iar Petre Isachi realizează Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges. Dacă Adrian Voica face un comentariu critic la cartea Mihail Eminescu poetul neamului românesc de Ioan Ţicalo, amintim, în continuare, câţiva din cei care scriu cronici: Geo Galetaru (Insomnia cuvintelor, Denisse Huzum), Clelia Ifrim (Cântec de flaut, Octavian Mareş) şi Petre Isachi (În cădere voi râde, Mioara Băluţă şi Arcade critice, Mircea Dinutz).
Tribuna, serie nouă, anul XIII, nr. 288, 1-15 septembrie 2014, Cluj. Remarcăm: eseurile lui Romulus Foltoş (Teza de doctorat a lui Constantin Noica), Ion Buzaşi (Restituiri literare. 120 de ani de la naştere, Ştefan Manciulea – istoric literar) şi Andrei Marga (Virgil I. Bărbat – un gânditor de referinţă), apoi comentariul lui Dan Damaschin intitulat Friedrich Michael sau poezia ca rostire iniţiatică, precum şi cronicile literare şi prezentările de carte semnate de Dorin Mureşan (Ana Ionesei, Maldororiana), Cristian-Paul Mozoru (Hanna Bota, Poeme hindice), Vistian Goia (Ioan Popa, Sub zodia ispitei) şi Ioan Negru (Doina Bălan-Nistor, Blaise Pascal, Spirit de fineţe, spirit de geografie). Semnează poezie: Sorin Grecu, Dorina Brânduşa Landén, Aura Christi (şi cu versiune în lb. engleză de Maria-Ana Tupan) şi John Keats (trad. CristinaTătaru), proză: Hanna Bota şi Nicolae Goja, pamflet: Puşi Dinulescu (Râsul lui Patapievici) şi parodie: Lucian Perţa (cu adresă la Sorin Grecu).
Vatra veche, serie veche nouă, anul V, nr. 9 (69), septembrie 2014, Târgu Mureş. Nicolae Băciuţ este în dialog cu Daniel Drăgan (Foarte mulţi cronicari s-au învăţat să scrie fără a citi cărţile la care se referă), Ecaterina Ţarălungă se află în dialog cu Daniel Vernet – director general pentru probleme internaţionale al ziarului Le Monde, iar Marin Iancu este în dialog cu Teofil Răchiţeanu (Dorul de Răchiţele). Au realizat eseuri: George Popa (Eminescu şi Heidegger-II), Stelian Gomboş (Paralele şi pericope percepute ca adevăruri sacre în concepţia filozofică a lui Andrei Pleşu –II), iar dintre cronicari amintim: Nazarie Buga (Dumitru Ifrim, Şarpele de aramă), Maria Apetroaiei (Vasile Popovici, Sete de albastru), Ion Roşioru (Mircea Dinutz, Arcade critice), Răzvan Ducan (Cornelia Jinga Hetrea, Războiul de ţesut vise), Gheorghe A. Stroia (Luminiţa Zaharia, transcrierea fonetică a iubirii), Melania Cuc (Stejărel Ionescu, drumul sihaştrilor şi castelul de nisip), Lucian Gruia (Camelia Iuliana Radu, Caietul roşu), Luminiţa Cornea (Liviu Nicolae Dârjan, Raiul şi teama şobolanilor).
Revista Nouă, Anul XI, nr.3 (82) 2014, Câmpina. Daniel Corbu deschide acest număr de revistă cu eseul Note despre posteritatea scriitorului român. Tot eseu semnează şi Octavian Onea: Menodrama Hasdeu-Caragiale. A. De la Societatea „Românismul” la ratarea premiului academic.Semnează cronici literare: Christian Crăciun (Costion Nicolescu, Carte pentru îndrăgostiţii care vor să se împrietenească), Cosmin Perţa (Ion Ochinciuc, Călugăriţa în umbra unei femei, Virgil Diaconu (Alexandru Şerban Bucescu, Revendirea androginului), Serghie Bucur (Alin Ciupală, Şerban Băleanu, Chipuri. Locuri. Întâmplări), Robert Toma (Marius Conu, Lacunare). Poezie semnează: Marina Popescu, Andreea Voicu, Irina-Roxana Georgescu, Miruna Ştefana Belea, Adelina Dozescu, Valentin Irimia, Cornel Sântioan Cubleşan, Dan Dănilă, Ştefan Al.-Saşa (parodie). Proza este semnată de Iulian Moreanu, notele de drum de Diana Trandafir, folclorul de Gherasim Rusu Togan, teatrul de Emanoil Toma şi interviul de Tudor Călin Zarojanu cu Dan Dănilă.
URMUZ, seria a doua no. 7, iulie 2014, Câmpina. Din eseul lui Florin Dochia, Criza poeziei?, cităm din zicerile lui Sébastien Dubois cu prilejul celei de-a şaisprezecea ediţii a Primăverii poeţilor: Contrar la ceea ce auzim adesea, poezia nu e în criză. Ea îşi păstrează locul pe care l-a ocupat totdeauna: acela al unui gen elitist. Un alt eseu, Înnodarea semnelor, este semnat de Christian Crăciun. Cronicile literare aparţin lui Florin Dochia (Ştefan Ciobanu, de-a buşilea prin aer şi Liliana Rus, pasărea în lesă. Rubrica folclor este sus-ţinută de Gherasim Rusu Togan, Omul cu dor (2). Paginile de poezie aparţin Silviei Bitere şi lui Ioan Vintilă Fintiş, dar şi traducerilor: Gheorghios Vafopoulos (trad. din lb. greacă de Elena Dinu), Omar Khayyâm (amplă prezentare şi traducere de Paula Romanescu), Maria Dobrescu (traduit del romanés al catalȧ per Pere Bessó), Carl Sandburg (prez. şi trad. din lb. engleză de Liliana Ene), James Joyce (trad. din lb. engleză de Liliana Ene), William Butler Yeats (trad. din lb. engleză de Liliana Ene). Artele poetice „tratează” Antipoezia, prin intermediul unui interviu cu Vanessa Place (trad. din lb. franceză de Florin Dochia).
Cititorul de reviste
