Spații culturale nr. 36 (1)

EDITORIAL

Valeria MANTA TĂICUȚU

Rolul poetului în „cetatea” modernă

Nu ne mai îndoim că societatea contemporană este bolnavă; cutia Pandorei, ca să revenim la o metaforă antică, a rămas deschisă şi din ea s-au revărsat, de-a lungul mileniilor, toate cele ce transformă lumea într-un infern. Nici un salvator, nici un erou, nici un zeu nu s-a ivit să adune şi să pună din nou sub cheie ororile împrăştiate. Se credea, într-o vreme, că Poetul este singurul capabil să cureţe, precum Heracles odinioară, noile grajduri ale lui Augias, în care a fost preschimbată lumea. Şi a fost o perioadă în care Poetul s-a dovedit un luptător, un purtător de făclie, un salvator din tenebre, un glas al cetăţii etc., versurile lui având rolul de a purifica, de a emoţiona, însufleţi, înflăcăra ş.a.m.d minţile şi inimile, în speranţa că, prin artă, omul poate fi schimbat. S-ar putea spune multe lucruri despre menirea Poetului şi a poeziei şi chiar s-au spus şi s-au scris multe, tomuri întregi de arte poetice veneau să explice şi să convingă cititorul/consumatorul că frumosul, binele, adevărul, echilibrul, armonia sunt virtuţi ce trec din poem direct în spiritul cetitorului, îl îmbogăţesc şi-l modelează, îl plasează deasupra materiei şi-l apropie de divinitate.
Din păcate, toate aceste lucruri frumoase, bine spuse şi gândite cândva, se dovedesc astăzi simple vorbe, de care orice consumator de kitsch poate râde în voie şi chiar o face, la adăpostul contului din bancă, al maşinii scumpe, al vilelor de la munte sau de la mare, al afacerii mai mult sau mai puţin oneroase, al lanţului gros de care ditamai crucea de aur atârnă până la burtă, şi, bineînţeles, la adăpostul donaţiilor făloase şi făcute neapărat în prezenţa cât mai multor reporteri TV.
Se scrie mult, se citeşte puţin, iată un adevăr descurajant, care explică tot mai desele declaraţii de retragere (uneori cu torţe, lampioane ori numai cu scântei) din lumea artistică a creatorilor de frumos; „mă bate gândul să renunţ la scris” – citim sau auzim aceasta atât de des şi uneori chiar credem şi ne înspăimântăm, fiindcă o bună parte din noi, cei care nu suntem consumatorii de kitsch mai sus pomeniţi, nu-şi poate imagina o lume fără poeţi şi fără poezie autentică; iar cei care renunţă nu sunt versificatorii de duzină, clienţii fideli ai barurilor, scrietorii de vagoane, într-un cuvânt, grafomanii/veleitarii; nu, declaraţiile acestea se aud din grădina celor înzestraţi, dar învinşi în strădania lor de a-şi cultiva voltairean această grădină. Chiar dacă ameninţarea este, de fapt, izvorâtă dintr-o retorică a deznădejdii, ea trebuie luată în serios, fiindcă o lume fără poeţi ar fi ca un spital fără doctori. Spunea Ion Mureşan într-un interviu că, atunci când societatea este bolnavă, organismul ei secretă poeţi, care au rolul de a vindeca, anihila infecţia, prin ceea ce scriu. Din păcate, cancerul acestei lumi nu este o banală răceală şi nu poate fi învins cu anticorpi; poezia, atunci când este citită şi înţeleasă, poate fi cel mult un paliativ, iar Poetul, chiar presupunând că ar avea precizia şi răceala unui chirurg, tot n-ar reuşi să fie mai eficient decât vraciul satului, cel care se mulţumeşte să vindece babele din trei case vecine. Poetul nu mai este citit, ascultat, urmat pe drumul pe care îl deschide nu numai pentru că lumea este bolnavă de superficialitate, prostie şi stres, ci şi pentru că el însuşi nu mai ştie cum să se facă ascultat, nu ştie să umple stadioanele, cum făcea odinioară Adrian Păunescu, nu are comportament scandalos, cum au cei care devin „vedete pe sticlă”, într-un cuvânt, nu se potriveşte cu idealul uman al consumatorilor de şaorma şi bere la pet. Nu faci scandal, nu exişti, aşa că Poetul nu există. Nu există, dar scrie, ne-o spun revistele literare care sunt şi ele aproape de moartea în dureri, ne-o spun câteva emisiuni răzleţite de turmă, câteva festivaluri şi, în mod neaşteptat, unele manuale de Limba şi literatura română. Sigur, contează şi ce fel de poezie se scrie, românul, prin definiţie „născut poet”, se ia în serios chiar şi atunci când este total lipsit de talent, dar scrie mult şi prost, dând o mână de ajutor inflaţiei de falsuri şi gogomănii care pun într-o lumină ridicolă actul de creaţie. Poetul autentic n-are cum să preia atribuţiile psihiatrului de serviciu, el nu este terapeut şi nu se poate ocupa de bolile veacului; cuvântul lui nu mai este înţeles, pentru că simplismul corporatist, educaţia sumară, lipsa de lectură şi, în general, de instrucţie, consumul abundent de subproduse culturale etc. au creat o societate populată cu indivizi reduşi la cerinţele de bază ale supravieţuirii: hrană, muncă şi somn. Din când în când, câte puţin circ, pentru crearea iluziei de libertate şi distracţie.
Dacă poetul şi-ar dori să fie medicul acestei lumi, ar trebui ca el, cel dintâi, să se imunizeze preventiv, numai că, din păcate, nici măcar Dumnezeu nu poate crea vaccinuri împotriva nenorocirilor care au fost scoase din cutia Pandorei. Izolarea regală în turnul de fildeş nu mai impresionează turma; ea va clefăi în continuare hamburgeri, va lălăi manele şi se va lăsa anesteziată de ştirile cu morţi, violuri şi tâlhării dintr-o lume de morţi, de violatori, de hoţi şi de tâlhari. Renunţă la scris un Poet? Se izolează, se pedepseşte, se sacrifică pentru păcatele lui şi ale lumii? Să fie sănătos, râde mahalaua, să fie sănătos în naivitatea lui de amărât care n-a aflat că plasticul şi lumea virtuală au învins toate cărţile, toate visele, toate iluziile lui.

FAPTE CULTURALE

Consiliul Judeţean Dâmboviţa,
Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa,
Societatea Scriitorilor Târgovişteni,
Biblioteca Judeţeană „I.H.Rădulescu”.
Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”

REGULAMENT
Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”
Ediţia a XLVI-a, Târgovişte, 7-8 noiembrie 2014

În organizarea Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, a Bibliotecii Judeţene „I.H. Rădulescu”, Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, se desfăşoară Concursul Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, cu patru secţiuni de creaţie (poezie, proză scurtă, eseu şi teatru scurt), ajuns anul acesta la ediţia a XLVI-a. Concursul se adresează creatorilor din toată ţara, care nu au împlinit 40 de ani, indiferent dacă sunt membri ai uniunilor de creaţie ori au volume de autor.
Concursul urmăreşte să descopere, să sprijine şi să promoveze o literatură de certă valoare umanist-estetică, deschisă tuturor abordărilor, căutărilor şi inovaţiilor din interiorul oricăror experienţe ale canonului specific românesc ori universal. Concurenţii – care pot participa la una sau mai multe secţiuni – se vor prezenta la concurs cu un grupaj de maxim 10 titluri pentru secţiunea de poezie, 3 proze, însumând maximum 8 pagini la secţiunea proză scurtă, 1-2 piese de teatru scurt (inclusiv piese pentru copii), pentru secţiunea teatru scurt. Se pot aborda teme la alegere. La secţiunea eseu (două lucrări de circa 4 – 5 pagini), tema este „Dinastia Văcăreştilor şi literatura română premodernă la Târgovişte”.
Lucrările vor fi editate în word, cu caracter Times New Roman, corp 12, la un rând şi jumătate. Acestea vor avea un motto, ce se va regăsi într-un plic închis, conţinând un CV detaliat (numele concurentului, data naşterii, activitatea literară, adresa şi, obligatoriu, numărul de telefon), şi vor fi trimise prin poştă (imprimate pe hârtie şi pe un CD), până la data de 25 octombrie 2014, pe adresa: Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, str. A. I. Cuza nr.15, cod poştal 130007, Târgovişte. În cazul în care lucrările vor fi trimise prin poşta electronică (e-mail – strategiiculturale@yahoo.com), acestea vor fi însoţite de un motto, precum şi de un CV (datele personale solicitate mai sus), organizatorii asigurând confidenţialitatea acestora până ce juriul va delibera şi va stabili premianţii ediţiei.
Concurenţii care au obţinut un premiu la una dintre secţiuni în ediţiile anterioare, se vor putea înscrie în concurs doar la o altă secţiune.
Concurenţii care nu vor trimite toate datele de identificare (în special data naşterii) vor fi eliminaţi din concurs.
Nu vor participa la concurs lucrările care vor fi trimise după 25 octombrie 2014, data poştei.

N.B.

Premianţii vor fi invitaţi de către organizatori în zilele 7 şi 8 noiembrie 2014, la Târgovişte, la manifestările organizate în cadrul Festivalului-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” – ediţia a XLVI-a, 2014.
Premiile, în număr de 18, în valoare de circa 5000 lei, vor fi acordate concurenţilor, în vechea Cetate de Scaun, cu ocazia festivităţii de încheiere a concursului. De asemenea, lucrările premiate vor fi publicate într-un volum editat de Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, în colaborare cu Editura „Bibliotheca”.
Relaţii suplimentare:
Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa – telefon-0245/613112;
e-mail – strategiiculturale@yahoo.com sau pe pagina www.cjcd.ro (unde vor fi publicate şi rezultatele finale).
Notă finală:
Orice modificare a actualului regulament va fi notificată în procesul-verbal de jurizare şi adusă la cunoştinţa publicului de către juriul naţional, alcătuit din personalităţi recunoscute ale vieţii cultural-literare naţionale.

Organizatorii

PREMIILE
Festivalului-Concurs de Creaţie Literară „Avangarda XXII”,
ediţia a XIII-a, Bacău, 26-27 septembrie 2014

Sâmbătă, 27 septembrie a.c., la Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău, a avut loc festivitatea de decernare a premiilor celei de-a XIII-a ediţii a Festivalului-Concurs de Creaţie Literară „Avangarda XXII”.
Juriul, alcătuit din scriitorii Gabriel Chifu – preşedinte, Theodor Codreanu, Ioan Holban, Lucian Strochi şi Victor Munteanu – membri, a acordat următoarele premii:
Pentru scriitorii consacraţi:
– Premiul pentru cartea de poezie a anului 2013:
Marian Drăghici. Lumina, încet, Ed. „Tracus Arte”, Bucureşti, 2013.
– Premiul pentru cartea de proză a anului 2013:
Dan Perşa. Viaţa continuă, Ed. „Europress Group”, Bucureşti, 2013
– Premiul pentru cartea de eseu a anului 2013:
Paul Aretzu. Măgăriţa lui Balaam. Opera Omnia. Publicistică şi eseu contemporan, Ed. „Tipo
Moldova”, Iaşi, 2013.
– Premiul pentru revista de cultură şi literatură a anului 2013:
Revista „Caiete Silvane”, Zalău. Redactor-şef: Daniel Săuca.
Pentru scriitorii care au debutat în poezie în 2014 şi nu au depăşit 35 de ani:
– Premiul Asociaţiei Culturale „Familia Lecca”
Simona Dumitrache. Viziuni mute. Ed. „Palimpsest”, Bucureşti, 2013.
Pentru scriitorii care nu au debutat editorial şi nu au depăşit 35 de ani:
Poezie
– Premiul I şi premiul revistei „Viaţa Românească”: Laura-Edith Negulici, Bucureşti.
– Premiul II şi premiul revistei „Ramuri”: Alexandra-Roxana Lazăr, Braşov.
– Premiul III: Nu s-a acordat.
Critică literară/eseu:
– Premiul I şi premiul revistei „România literară”: Sânziana-Maria Stoe, Braşov.
– Premiile II şi III: Nu s-au acordat.

Totodată, au fost acordate şi Premiile anuale ale Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov” pentru Literatură şi Arte. Juriul, alcătuit din Victor Munteanu – preşedinte, Calistrat Costin şi Dumitru Brăneanu – membri, a acordat următoarele distincţii:
– Pentru cartea de poezie a anului 2013: Pr. Cornel Paiu, Tabor. Liturghisire, Ed. „Zona Publishers”, Iaşi, 2013.
– Pentru cartea de proză a anului 2013: Ion Lupu, Teofana, Ed. „Vicovia”, Bacău, 2013.
– Pentru cartea de atitudini a anului 2013: Valeriu Tănasă, Rostiri ziditoare, Ed. „Eurocarpatica”, Sf. Gheorghe, 2013.
– Pentru monografia anului 2013: Constantin Tudose, Porţile de lemn ale satului, Porţile sufletului, Ed. „Magic Print”, Oneşti, 2013.

Festivitatea de premiere a fost prefaţată de un spectacol realizat de ansamblurile folclorice „Privighetorile Zeletinului” de la Liceul „Alexandru Vlahuţă”, Podu Turcului (dirijor: prof. Nicolae Popa) şi „Ciucurelul” de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău (instructor: prof. Mitică Pricopie), precum şi de grupul Trio „Adlibitum” (muzică de cameră), solişti şi interpreţi de muzică uşoară, populară şi de coregrafie ai Colegiului Naţional de Arte „George Apostu”. Festivitatea a fost încheiată de cunoscuţii interpreţi Maria Tătaru-Bordea şi Anton Achiţei.

Festivalul Naţional de Poezie ,,Emil Botta”

Adjud, septembrie 2014

„La ce bun poeţii?” – sub auspiciile acestei întrebări a debutat sâmbătă, 14 septembrie 2014, la Adjud, Festivalul Naţional de Poezie „Emil Botta”. Scriitori şi critici literari vrânceni, precum şi invitaţii lor, s-au reunit la Casa de Cultură „Tudor Vornicu”, pentru a readuce în discuţie locul şi rostul poeziei printre noi, dar şi pentru a-i premia pe câştigătorii concursului de poezie, care a făcut, de fapt, obiectul festivalului. Cei mai de seamă prozatori şi poeţi ai Vrancei au luat cuvântul, concluzia fiind că „se poate trăi fără poezie, dar ar fi păcat”. Sâmbătă a avut loc şi vernisajul unei expoziţii de desen şi gravură, semnată de pictorul şi graficianul Vasile Anghelache, alături de pictoriţa franţuzoaică Martine Georges, care s-a declarat fericită de popasul pe care l-a făcut la Adjud.

Juriul competiţiei, format din scriitorii Adrian Botez, Liviu Ioan Stoiciu, Corneliu Antoniu şi Paul Spirescu, a decernat următoarele premii:

Premiul I:
Estera Stanciuc, 16 ani, Suceava:
Premiul al II-lea:
Bianca Coştiug, 17 ani, Suceava
Premiul al III-lea:
Miruna Ştefania Belea, Dâmboviţa

FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE
„NICOLAE LABIŞ”
ediţia a XLVI–a 2014

Juriul Festivalului naţional de poezie ,,Nicolae Labiş”, ediţia a XLVI-a, 2014, a fost alcătuit din criticii literari:
– Mircea MARTIN – preşedinte
– Alexandru CISTELECAN, Adrian Dinu RACHIERU, Vasile SPIRIDON, Mircea A. DIACONU – membri

S-au acordat următoarele premii:

MARELE PREMIU ,,NICOLAE LABIŞ” şi Premiul Editurii JUNIMEA din Iaşi:
– Dan DEDIU, Bârlad, Vaslui

Premiul I – ,,Nicolae Labiş – 21” oferit de Muzeul Bucovinei:
– Lavinia Loredana NECHIFOR, Vereşti, Suceava
Premiul al II-lea:
– Ana-Maria SÎRBU, Rîmnicu Sărat, Buzău
Premiul al III -lea – ,,Nicolae Labiş – 21” oferit de Muzeul Bucovinei:
– Ioana VINTILĂ, Sibiu
Premiul special ,,Nicolae Labiş” oferit de doamna Margareta Labiş, sora poetului, Bucureşti şi Premiul revistei CONTA Piatra Neamţ:
– Anastasia GAVRILOVICI, Ipoteşti, Suceava

Invitaţi speciali:
Mircea Martin, Alexandru Cistelecan, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Spiridon, Mircea A. Diaconu, Ion Mureşan, Lucian Vasilescu, Adrian Alui Gheorghe, Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru, Nicolae Corlat, Marcel Mureşeanu, Adrian Ţion, Gavril Ţărmure, Paul Gorban, Valeria Manta-Tăicuţu, Dumitru Brăneanu, Ion Prăjişteanu, Liviu Papuc, Liviu Pendefunda, Alexandru Ovidiu Vintilă, Nicolae Cârlan, Ion Filipciuc, Constantin Hrehor, Ion Beldeanu, Elena Brânduşa Steiciuc, Sabina Fânaru, Monahia Elena Simionovici, Doina Cernica, Ion Cozmei, Ion Paranici, Gheorghe Patza, Liviu Dorin Clement, Mihaela Grădinaru, Ioan Ţicalo, Rodica Mureşan, Viorica Petrovici, Elena-Maria Cuşnir, Liviu Popescu, Isabel Vintilă, Alis Niculică, Cezar Straton, Constantin Severin, Dan Florin Prodan, Georgiana Diaconiţa, Vlad Sibechi

Invitata de onoare a festivalului a fost doamna Margareta Labiş – sora poetului, de la Bucureşti.

Din partea celor 20 de reviste literare care au acordat premii la această ediţie a festivalului au răspuns ,,prezent”: Cassian Maria Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, Vasile Spiridon, Mircea A. Diaconu, Marius Chelaru, Nicolae Corlat, Marcel Mureşeanu, Adrian Ţion, Paul Gorban, Valeria Manta-Tăicuţu, Ion Prăjişteanu, Liviu Papuc, Liviu Pendefunda, Alexandru Ovidiu Vintilă. Au fost acordate următoarele premii:

Premiul revistei VIAŢA ROMÂNEASCĂ Bucureşti şi Premiul revistei VATRA Târgu Mureş:
– Dan DEDIU, Bârlad, Vaslui
Premiul revistei POEZIA, Iaşi:
– Lavinia Loredana NECHIFOR, Vereşti, Suceava
Premiul revistei ATENEU Bacău:
Ana-Maria SÎRBU, Rîmnicu Sărat, Buzău
Premiul revistei BUCOVINA LITERARĂ Suceava şi Premiul revistei POESIS Satu Mare:
– Ioana VINTILĂ, Sibiu
Premiul revistei CONTA Piatra Neamţ:
– Anastasia GAVRILOVICI, Ipoteşti, Suceava
Premiul revistei CONVORBIRI LITERARE Iaşi:
– Cătălina STANISLAV, Sibiu
Premiul revistei TIMPUL Iaşi:
– Vlad POJOGA, Sibiu
Premiul revistei ZONA LITERARĂ Iaşi:
– Costel ONOFRAŞ, Şeica Mare, Sibiu
Premiul revistei CRONICA VECHE Iaşi:
– Amalia Georgiana CERNAT – ŞTEFAN, Bucureşti
Premiul revistei TRIBUNA Cluj:
– Alexandra Bianca DUMENCU, Suceava
Premiul revistei DACIA LITERARĂ Iaşi:
– Mihaela-Abiana HÎNCIANU, Vaslui
Premiul revistei HYPERION Botoşani:
– Codruţa Irina COROCEA, Câmpulung Moldovenesc, Suceava
Premiul revistei STEAUA Cluj:
– Dumitru Alexandru GHERAŞ, Chişinău, Republica Moldova

Premiul revistei CONTACT INTERNAŢIONAL Iaşi:
– Veronica-Emanuela AVRAM, Bicaz, Neamţ
Premiile revistei PLUMB Bacău:
– Valeriu Nicolae NICHITEAN, Suceviţa, Suceava
– Alina Iuliana VERDEŞ, Râşca, Suceava
Premiul revistei SPAŢII CULTURALE Râmnicu Sărat:
– Dana Ştefania BRAŞOAVĂ, Târgu Jiu, Gorj
Premiul revistei ORAŞUL Cluj:
– Elena STAN, Vatra Dornei, Suceava
Premiul revistei REVISTA ROMÂNĂ Iaşi:
– Andrada Raluca ARTAMONOV, Tulcea

Festivalul Naţional de Poezie „Agatha Grigorescu Bacovia”

Mizil, 3 octombrie 2014

Juriul alcătuit din Adrian Alui Gheorghe – preşedinte, Valeria Manta Tăicuţu, Emil Niculescu, Florentina Loredana Dănilă, Nicolai Tăicuţu şi Lucian Mănăilescu – membri, a decernat următoarele premii:

Marele Premiu „Agatha Grigorescu Bacovia”:
Laurenţiu Belizan – Buzău

PREMII POEZIE

Premiul „George Ranetti” (I poezie) –
Ioana Vintilă – Sibiu
Premiul revistei Fereastra pentru poezie (II/III, ex aequo)
1. Iulia Ivasiuc – profesor limba engleză (Bucureşti);
2. Ioan Peia – Giurgiu
MENŢIUNI: Maria Stan, Oana Pop, Andrei Zbârnea, Ion Maria, Mihaela Aionesei, Daniel Bratu

PREMII PROZĂ
Premiul GHEORGHE EMINESCU (I proză): Dorin Mureşan – Cluj-Napoca.
Premiul Leonida Condeescu: (II proză) Radu Părpăuţă – Iaşi.
Premiul Revistei Fereastra (III proză) – Corina Bran – Cluj-Napoca
Premiul revistei “Spaţii culturale”: Ioan Ţicalo, Suceava
MENŢIUNI: Militaru Corina, Claudiu Şimonaţi, George Anton, Irinela Vişan, Laza Neculai, Radu Ion Dragomir (mențiune acordată de revista Fereastra).

Premiul revistei „Spaţii culturale” la Festivalul Naţional „Nicolae Labiş”:
Dana Ştefania BRAŞOAVĂ
(Târgu Jiu, Gorj)

SINUCIDERE

De pe
cea mai înaltă stâncă
a privirii tale,

mă arunc
în acuarelele infinitului.

– cu sufletul prefăcut
în aripi multicolore.

VIITORUL PREZENTULUI

Ctitorim viitorul
din promisiuni,
ochi verzi
şi adevăruri distorsionate,

tulburând liniştea
meterezelor prezentului.

CRIME

Fiecare atingere a ta
îmi seacă toracele
de câte un suflet.

Se caută criminalul.

– pe inima mea,
ţi-am găsit amprentele.

MAREA

Îmi place să adorm
pe malul pielii tale

în strigătele pescăruşilor
ce-mi declară iubire
în locul tău.

-împletind din
sufletele noastre,
valuri.

PLÂNS

O să îţi pictez genele
cu lacrimile mele
trimise în exil

pentru că au încercat
să tulbure liniştea

retinelor tale
goale de viaţă.

PROMISIUNI

Mi-ai promis
că la niciodată fără un sfert,
mă vei primi într-una din odăile
sufletului tău.

Le umpli pe toate cu mine,
dacă promit să fiu un chiriaş cinstit?

PRIMĂVARA

Dă-ţi la o parte
norii din privire!

-vreau să simt
soarele ochilor tăi,
alergându-mi pe piele

ca un copil
pe aleile cu liliac înflorit.

ÎN CATEDRALELE MINŢII

Lasă-mă să-ţi pictez
vitraliile
din spatele pleoapei

cu non-culorile mele!

În catedralele minţii
-se întrupează rugăciuni
pe altarul celor 4 zări.

ORIZONT

Am ajuns
să mă caut cu lupa
printre firele de nisip
ale cerului

valuri smolite
se izbesc de malurile irişilor

-încercând să-mi
înece orizonturile.

EVENIMENT

Trei secole de la martiriul Brâncovenilor

,,… Multe se pot preţui la mucenicul ucis în anul 1714, dar dintre toate însuşirile lui una, mai ales, ni se impune ca parte din sufletul nostru, pe care el a întrupat-o: expresia de românism ce ni se înfăţişează azi ca jertfă fără asemănare…”
Nicolae Iorga (din rev. ,,Neamul Românesc”, 31 mai 1934).

Radu CÂRNECI

Mică baladă

… Brâncoveanu Constantin
Boier vechi şi domn creştin…
(Cântec popular)

Luminându-mi zi şi somn,
Din istorii vine Domn
Trist, înalt şi gânditor,
De datină iubitor,
Frumuseţii ziditor.

(Ah, minune! Ţara lui
Stă-n roua cuvântului,
În bătaia vântului,
În vâltoarea sângelui,
În hangerul turcului!)

Şi în urma lui, tăcând,
Vin cei patru prunci la rând:
Capetele-n mâini purtând,
Iar pe umeri cap de gând,
Bosforul cutremurând.

Că-n cetatea Ţarigrad
Vizirul i-a judecat,
Sultanul i-a condamnat,
Pradă gâdelui i-a dat:
Soarele s-a-ntunecat!

(Dar în clipa asta grea
Europa ce-mi făcea?
Europa că-mi tăcea,
Europa petrecea,
Cu Stambulul se iubea!

Doar Carpaţii sângerau,
Doar românii lăcrimau,
Clopote băteau în dungă,
Oile plângeau în strungă:
Pe turc moartea să-l ajungă!…)

…Da, de ţară`nălţător,
Frumuseţii ziditor,
Trist, înalt şi gânditor
Din istorii vine Domn
Luminându-mi zi şi somn!…