Cotețul cu metafore – Toast
Toast
Să închinăm o cupă de absint
În cinstea acelora care ne mint!
Până la fund să sorbim băutura
Ca să putem trăi fericiți dictatura!
Căci, numai în stare de ebrietate
Vom fi mai utili pentru societate,
Care are nevoie de cetățeni beți
Nu de savanți, filosofi sau poeți!
Astfel fiind, nu vedem adevăruri
Ci doar ispite mocnite în cărnuri,
Cu mințile în aburii acelui alcool
Umplem un gol cu încă un alt gol…
Veniți și lăsați orice solitudine,
Căci e nevoie de-acea atitudine,
Să credem în profeții mincinoase
Dedându-ne la beții rușinoase…
Și poate numai așa vom putea
Să vedem ce puțini pot vedea!
Numai în starea de ebrietate
Nu ne mai pasă de nedreptate!
Veniți, deci, să ne adunăm
Cu apa cea rece să ne îmbătăm,
Ne bălăcim în cuvinte mieroase
Și în bălți unde, a iluzii miroase!
Iar după ce beția va dispărea,
Mahmuri, poate că vom putea
Să ne ridicăm din nou din noroi
Mai rușinați de neputința din noi!
