Spații culturale nr. 38 (14)

REVISTE LITERARE

Actualitatea literară, Anul V, nr. 44, decembrie 2014, Lugoj. În afară obișnuitelor rubrici: editorial (acum, Despre talent, înzestrare și har) și miniepistolă (acum, In memoriam Constantin Buiciuc), Nicolae Silade scrie eseul: Festivismul literaturii sau realitatea ei?, din care cităm două remarci: Probabil cel mai bun lucru care s-a întâmplat, literar vorbind, în anul 2014, a fost efervescența festivalurilor literare. (…) Literatura încearcă, astfel, să iasă din manual și din librării, începe să se manifeste în spațiile publice, să-și facă simțită existența. Apreciem, de asemenea, eseul polemic al doamnei Magda Ursache, Noi vrem Cuvânt sau Bulevardele de cenzură* (II) și comentariul lui Remus V. Giorgioni, Mihail Sebastian, evreul și omul. Gheorghe Secheșan scrie despre Ioan Ardelean, un poet dintr-o stirpe din ce în ce mai rară în literatura română. Poezia este semnată de Paul Vinicius, Daniela Micu, T. S. Khasis, Marian Hotca, Cristian Zoicaș, Robert Toma, Luminița Cojoacă, Nicolae Baldovin (prozo-poeme), iar proza de Gabriela Lungeanu și Livius Petru Bercea.

Almanah cultural 2015, Asociația culturală „Agatha Grigorescu Bacovia” și revista „Fereastra”, Mizil, Realizator: Lucian Mănăilescu. Un almanah foarte reușit. Alături de Sărbătorile de iarnă – obiceiuri și semnificații – sunt poeziile lui Adrian Păunescu și ale Otiliei Cazimir, precum și eseul lui Emil Proșcan, Vom fi zăpadă. Alte eseuri aparțin lui Nicolae Băciuț (Despre iluzia Nobelului), Florentin Popescu (Scriitori la DNA – pseudoreportaj de actualitate) și doamnei Magda Ursache (Moartea în vară). Sunt, apoi, redate fragmente din prima monografie a orașului Mizil scrisă de Virginia C. Stoica și Pagini din istoria Mizilului de Viorel Șoldea. Remarcabil este interviul realizat de Lucian Mănăilescu cu scriitorul Adrian Alui Gheorghe. Cele mai frumoase poezii aparțin lui Leonid Dimov. O selecție din poeziile aflate în concurs la primele șapte ediții ale Festivalului Național „Agatha Grigorescu Bacovia” poartă semnăturile: Aida Aitonean, Leonard Ancuța, Miruna Ștefana Belea, Tincuța Bernevic-Horonceanu, Silvia Bitere, Ada Chifor, Cristina Bianca Dan, Virgil Diaconu, Florin Dochia, Geo Galetaru, Silvia Goteanschii, Aida Hancer, Florina Isache, Dan C. Iulian, Sorin Lucaci, Carmen-Manuela Măcelaru, Raluca Leontina Neagu, Deniz Otay, Corina Gina Papouis, Raluca Sandor, Andreea Solomon, Alexandăr Stoikovici, Evelina Stelaru, Adrian Suciu, Andreea Teliban. Un eveniment deosebit, în anul 2014, a fost lansarea cărții La marginea lumii de Emil Proșcan și Ecaterina Bargan; comentariul este urmat de un grupaj de versuri din volum. În câteva pagini se vorbește despre ediția a VIII-a, 2014 a festivalului menționat și se dă o selecție din textele premiate. Acestea sunt semnate de: – la poezie: Laurențiu Belizan, Ioana Vintilă, Mihaela Aionesei, Doina Anton, Oana Mihaele Pop, iar la proză: Mariana-Ionela Irimia, Ioan Țicalo, Corina Militaru, Claudiu Șimonați, Neculai Laza, Irinela Vișan, George Anton. Regalul de poezie este completat de: Cosmin Pârghie, Alexandru Jurcan, Dan Norea, Marilena Apostu, Lucian Mănăilescu, Victoria Milescu, Michael Swan (trad. Ioana Sabău), Corina Petrescu, Rodian Drăgoi, Valeria Manta Tăicuțu, Nicolai Tăicuțu, Geta Stanciu (prozo-poeme). Semnează proză: Rodica Magdan, Mihai Batog-Bujeniță, Emil Proșcan, Elena Hanganu, Lică Pavel, Laurențiu Orășanu, Florentina Loredana Dalian, Andra Elena Agafiței, Alexandru Jurcan, Ștefan Dumitrescu, Alexandru Ionel Despina, Codrina Bran, Adrian A. Agheorghesei, iar reportaj: Dan Norea Victoria Mărgineanu și Valentina Leau.

ARGEȘ, Serie nouă, Anul XV, nr. 1(391), ianuarie 2015. La o provocare a lui Dumitru Augustin Doman, Gheorghe Grigurcu răspunde cu eseul Aventurile originalității. Pentru Silviu Angelescu-70 scriu eseuri: Nicolae Oprea (Textul și subtextul), Mircea Bârsilă (Un studiu exemplar) și Ștefan Găitănaru (Lecturi obsesive: Calpuzanii). Magda Grigore semnează eseul: Pasiuni, învinse și învingătoare. N. Georgescu este prezent cu studiul: Taina scrisului românesc. Paisprezece „basne” filologice. 5. „Sâmburul luminii”. Cronici literare semnează: Dumitru Augustin Doman (Nicolae Stan, Apă neagră și Maria Mona Vâlceanu, Egor/ O iubire imposibilă), Corneliu Vasile (Nicolae Oprea, Poetul trivalent), Adrian Alui Gheorghe (Marin Mălaicu-Hondrari, La două zile distanță), Petru Pistol (Mircea Bârsilă, Traian Gărdaș, Sonete desuete), Ștefan Ion Ghilimescu (Amalia Elena Constantinescu, Sayuri), Horia Dulvac (Marian Drăghici, lumină, încet). Sunt prezenți cu poezie: Alexandru Mărchidan, Leo Butnaru, Ion Scorobete, Petruț Pârvescu, Ioan Barb, Florin Silișteanu, iar cu proză: Ioan Nete și Marin Ioniță.

ateneu, Anul 51 (serie nouă), nr. 543-544, noiembrie-decembrie 2014, Bacău. Pe scara valorilor culturale, și prin acest număr, revista se poziționează în partea superioară. Adrian Jicu realizează eseul (Octo)Genaru. Vârstele poetului fără vârstă. Alte eseuri semnează: Natașa Maxim (Ce e putred în Danemarca lui Mircea Eliade), Elena Ciobanu (Viața sub anestezie), Constantin Călin (Mozaic – 10), Vasile Spiridon (Nefericitul Felix), Ștefan Munteanu (Demetrio Marin despre indianismul lui Eminescu – III). Violeta Savu scrie despre lansarea cărții lui Adrian Jicu, Carusel cu hamsteri. Decupaje din literatura postmodernistă, iar Marius Manta face o prezentare a acestui volum. Tot Marius Manta se oprește asupra cărților lui Cornel Galben: Ieșirea din lume, Ultima sută și Primul prag, dar și asupra volumului O istorie vie a revistei ATENEU de Victor Mitocaru. Silvia Munteanu scrie despre Translucidități de Sabina Fînaru, iar Cristina Ștefan despre Exilat în strigăt de Viorel Savin. Poezia aparține lui Leo Butnaru, Dumitru Ichim și Irinei Maria Stoleru, iar proza, lui Ion Fercu și Dan Petrescu.

Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXV, nr. 11-12 (285-286), noiembrie-decembrie 2014, Suceava. Ovidiu Nușfelean consemnează un dialog cu Radu Mareș (Facerea romanului e o treabă grea), iar Liviu Ioan Stoiciu își comentează jurnalul (Mai multe cărți originale ale scriitorilor români și mai puține biblioteci publice). Eseurile poartă semnăturile: Adrian Dinu Rachieru (Un comediograf: Paul Georgescu), Alexandru Ovidiu Vintilă (Dolfi Trost. Sinele sinelui sau faptul-de-a-fi-în-modul-cel-mai-propriu), Petru Ursache (Political sau historical correctness?), Magda Ursache (Bulevardele de cenzură*) și Luca Pițu (Amintiri căjvănare din WWI). Două studii critice aparțin Isabelei Vintilă (Gherasim Luca-iubirea și nimic altceva) și Theodor Codreanu (Absurdul poliedric). Dintre cronicile literare amintim pe cele realizate de Adrian Alui Gheorghe (Matei Vișniec, La masă cu Marx) și Constantin Cubleșan (Adrian Alui Gheorghe, Urma). Cu proză întâlnim pe Matei Vișniec, Constantin Abăluță, Ioan Țicalo, Leo Butnaru, iar cu poezie pe Octavian Soviany, Ștefan Bolea, Vasile Proca, Emil Nicolae, Dan Dediu, Maria Dinu, Suzana Fântânariu-Baia, Anca Mizumschi.

Bucureștiul literar și artistic, Anul V, nr.1(40), ianuarie 2015. Sub semnul a 165 ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești au scris: Florentin Popescu, editorialul Eminescu, patria și noi, Ionel Necula, eseul Eminescu vs Maiorescu, Ion Haineș, eseul Lecția gazetăriei eminesciene, Nicolae Georgescu, eseul Ioana Bot sau puținismul la pândă și în acțiune, poezii: Marin Sorescu, Paula Romanescu și Dumitru Dumitrică. O pagină aparține poeziilor lui Mihai Eminescu transpuse în limba franceză de Paula Romanescu. Cronica literară a lui Florentin Popescu se referă la volumul Mihai Cimpoi, eminescolog și filosof al culturii de Mihai Dolgan, iar cea a lui Ion Roșioru, la romanul polițist Falsul Mesia de Dorin Ivan. Alte cronici sunt semnate de Ion Dodu Bălan (Aureliu Goci, Liviu Rebreanu. Centrul operei și distribuția tipologică) și Florentin Popescu (George D. Piteș, Destine în impas). Mihai Merticaru scrie eseul Coman Șova – Un poet al spațiului nemțean, iar Titus Vîjeu și Corneliu Ostahie vin cu două comentarii (Cultul și cultura icoanei, respectiv, Cercetarea și restaurarea icoanelor, într-un studiu complex) despre volumul Istoricul constituirii colecției de icoane a Muzeului Național „Dimitrie Gusti” București de Iuliana Popescu.

Cafeneaua literară, Anul XII, nr. 1/144, ianuarie 2015, Pitești. La Arte poetice, Virgil Diaconu scrie eseul Cum se fabrică o emoție sau Poezia în viziunea lui Alex. Ștefănescu. Seria eseurilor mai cuprinde Conu’ Leonida față cu literatura lui Matei Vișniec de Alex. Ștefănescu, Alexandru Ivasiuc – un prozator uitat? de Adrian Dinu Rachieru și Călătorii în hristosferă de Theodor Codreanu. Aforismele lui Gheorghe Grigurcu sunt reunite sub titlul: Dispoziția critică e constrângere. Poezia e reprezentată prin Valeria Manta Tăicuțu (grupajul Îngeri plecând în zăpezi), iar proza prin Liviu Popescu (Ileano, o cafe’!). Scriu cronici literare: Ladislau Daradici (Alex. Ștefănescu, Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări), Lucian Gruia (Gabriela Zăvălaș Anghel, De ce iubim bărbații?). Fac traduceri: Elena Ciobanu (Ce e poezia? fragment din Gânduri despre poezie și felurile ei de John Stuart Mill), Liana Alecu (Extinderea domeniului lui Pound: Whitman, Williams și Zukovski de Christopher Beach), Elisabeta Boțan (Cât de sigur se poate simți Dumnezeu cu amintirea ta? de César Alberto Ramírez Alvarenga), Marilena Lică-Mașala (Ylljet Aliçka, Intrusa).

Cartelul metaforelor, Anul II, nr. 6-7, ianuarie-februarie 2015, Buzău. Ion Aldeniu scrie despre romanul neterminat al lui Ion Băieșu (doar vol.I), Un activist al suferinței, iar Ion Roșioru despre revista Confesiuni, nr.9/ 2014. Tot Ion Roșioru face un comentariu la cartea Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc de Mihaela-Nicoleta Burlacu. O pagină de memorialistică scrie Florentina Loredana Dalian, „Muscelenii” la ei acasă, iar Alexandru Oproescu scrie in memoriam Sorin Șaguna. Oana Camelia Șerban realizează eseul Frumusețea fabricată: ready-made sau hand-made? iar Stelian Grigore evocă personalitatea dr. ing. Gheorghe Moldoveanu. File de monografie prezintă Alexandru Gaiță, Din neamul Scurteștilor. Ana Maria Gâbu prezintă cartea Cu stele în buzunar de Mihaela Hură. Semnează poezie: Passionaria Stoicescu, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Cabel, Nicolae Gâlmeanu, Sorin Șaguna, Carmen Tania Grigore, Violeta Mihăeș, Nicolae Zahiu, Marilena Lică-Mașala și Valentina Tihon, iar proză: Elena Radu, Dana-Georgiana Bițeanu și Daniela Șontică. …drept inițiativă privată, un grup de oameni de cultură din Buzău și de prieteni acceptați ai poetului, pentru care semnează Marin Ifrim, declară anul 2015 Anul Ion Gheorghe – 80 de ani.

Citadela, Anul VIII, nr.4-12 (84-92), apr.-dec. 2014, Satu Mare. Ignoranță și trufie se intitulează editorialul lui Felician Pop, din care citez: Modelul parental este hotărâtor în ceea ce privește mentalitatea și comportamentul copilului. O familie în care copilul nu și-a văzut părinții luând o carte în mână, este desigur, una a întunericului cultural. Apoi, la rubrica de critică literară semnează: Petre Isachi (Petru Scutelnicu, Îmblânzitorul de iluzii), Elena Roșca (Gheorghe Ungureanu, Gustul pâinii și al vieții), Lucian Gruia (Flavia Cosma, Zgârieturi pe fața oglinzii), Muguraș Maria Petrescu (Passionaria Stoicescu, Doamna Bonsai/ Madam Bonsai), Livia Ciupercă (Adrian Lungu, Eroarea), Constantin Blănaru (Camelia Iuliana Radu, Tangerine tango), Constantin Stancu (Ion Pachia-Tatomirescu, Caligraful de salmi), Ionel Popa (Ionuț Caragea, 33 bis), Ionuț Caragea (Geo Galetaru, Întâmplările simple). Semnează poezie: Mariana Pândaru, Marian Hotca, Ioan Nistor, Dumitru Brăneanu, Ioan Gâf-Deac, Vasile Mic, Adrian Botez, Viorica Băluță ș.a.

Constelații diamantine, Anul VI, nr. 1 (53), ianuarie 2015, Craiova. Eseurile sunt semnate de George Popa (In principio fuit Eminescu), Constantin Miu (Eros și Temporalitate în Luceafărul), Ștefan Radu Mușat (Universul eminescian), Livia Ciupercă (Scoarțele unei Psaltiri și-o Zi de Naștere), Doina Drăguț (Realitatea unei lumi fenomenale și Povestea tumultuoasă a taciturnului), George Baciu (Eseuri). Realizează cronici literare: Ion Pachia Tatomirescu (Baki Ymeri, Poeme pufoase), Alexandru Cârțu (Isabela Nicoară-Daniel Marian, Înverșunare între elitele etilismului), Daniel Marian (Camelia Ardelean, Lacrimi de suflet), Cornel Galben (Vicențiu Ghioldum, Oaza posibilă), Ionuț Caragea (Irina Binder, Fluturi-vol.I). Sunt prezenți cu poezie: Janet Nică, Rodica Moruțan, George Filip, Gheorghe A. Stroia, Florentin Smarandache, Emil Bucureșteanu, Ion I. Părăianu, Paul Sârbu, Marin Ifrim, Boris Marian, Dumitru Ichim, George Petrovai, iar cu proză: Mihaela Rotaru, Ana-Cristina Popescu, Iulian Chivu, Georgeta Nedelcu și Leonard Ionuț Voicu.

Dacia literară, Anul XXV (serie nouă din 1990), nr. 9-10, sept.-oct. 2014, Iași. Număr special FILIT 2014. Invitații Serilor FILIT au fost: David Lodge, Guillermo Arriaga, Herta Müller, Norman Manea și Mircea Cărtărescu. Alex. Savitescu, Ioan Stoleru, Răzvan Chiruță, Anca Roman, Mădălina Olariu au realizat interviuri cu: Mircea Cărtărescu, Marin Mălaicu-Hondrari, Vasile Ernu, Bogdan Suceavă, Cezar Paul-Bădescu, Dumitru Crudu, Gabriel Chifu, Dumitru Țepeneag, Ana Maria Sandu, Emilian Galaicu-Păun, Marta Petreu, Caius Dobrescu, Ioana Nicolae, Alexandru Vaculovski, Daniel Vighi, Simona Sora, Corina Sabău, Matei Florian, Magda Cârneci, Adrian Schiop, Matei Vișniec, Norman Manea, Cătălin Mihuleac, Lavinia Braniște, Ion Vianu. La CASA FILIT Nicolae Crețu i-a avut în grijă pe Care Santos, Ion Vianu și Bogdan Suceavă, Alex Goldiș a fost moderator al întâlnirii cu Monika Peetz, Cezar Paul-Bădescu și Vasile Ernu, Roxana Patraș: Radu Aldulescu și Marius Daniel Popescu, Emanuela Ilie: Andrei Ruse și Daniel Vighi, Bogdan Crețu: Georgi Gospodinov, Dumitru Crudu și Matei Florian, Luminița Corneanu: Lavinia Braniște și Cătălin Mihuleac, Antonio Patraș: Matei Vișniec, Sahar Delijani și Ioana Nicolaie, Bogdan Crețu: James Meek și Magda Cârneci.

Fereastra, Anul II, nr. 1 (89), ianuarie 2015, Mizil. EMINESCIANA deschide acest număr al revistei cu Odă (în metru antic) și un fragment din Romanul lui Eminescu de Cezar Petrescu și încheie cu Fotografiile lui Eminescu. Sub titlul Martoră cu viața mea se desfășoară dialogul dintre Emil Proșcan și Ileana Vulpescu. Urmează comentariul Mihaelei Bacali, Lucian Blaga-Dan Botta și eseul lui Emil Niculescu, Un fel de cronologie. Un veac de ebrietate (politică). Caralii și „ingineri ai sufletului”. Aniversații lunii ianuarie, prezenți cu poezie, sunt Ion Mureșan și Valeria Manta Tăicuțu, iar lui Dinu Săraru, la 83 de ani, Lucian Mănăilescu îi dedică poezia „Niște țărani”. Semnează poezie: Any Drăgănoiu, Dannie Abse (prez. și trad. Ioana Sabău), Adi Filimon, Simona-Grazia Dima, Elena Prohnițchi, Cristina Mihaela Botâlcă, Maria Stan, Adrian A. Agheorghesei, Mihaela Aionesei, Elena Ghinea, Sebastian Golomoz, Mirela Bălan, Dan Petruț Cămui, Corina Petrescu, Ion Maria, iar proză: Alexandru Jurcan, Corina Militaru, Florentina Loredana Dalian, Augustin Mocanu și George Anton.

Helis, Anul VIII, nr. 1 (141), ianuarie 2015, Slobozia. La un adevărat regal de poezie, contribuie: Costel Bunoaica, Marian Ștefan, Dan Elias, Nicolae Teoharie, Viorica Gheorghe, Mara Dumitru, Ion Roșioru, Nicolai Tăicuțu (care, în plus, benefiază, din partea lui Dan Simionescu, de o casetă de prezentare a volumului Aripi de ploaie), F. M. Ciocea, Petre Ioan Crețu, Ilie Comănița, Florentina Loredana Dalian (cu o parodie… de suflet), Elena Bolânu, Carmen Tănase. În completarea poeziei vin câteva fragmente aforistice de Gheorghe Dobre. Când viața se întâlnește cu ficțiunea și Joaca de-a timpul sau mozaic despre vârste sunt eseurile semnate de Andreea-Lorena Tuican, iar Alexandru Bulandra îl continuă pe cel intitulat Isus și Proiectul Asaltul Cerului. Proza este semnată de Lili Balcan, Florentina Loredana Dalian, Loredana Stan și Aurel Anghel, iar Titi Damian aduce în pagină peripețiile care au însoțit lansarea Muscelenilor. De remarcat: Iernile miraculoase ale Daciei de Adrian Bucurescu.

Întrezăriri, anul II, nr. 8, decembrie 2014, Pârscov. Pagini de evocare și memorialistică scrie Gheorghe Postelnicu prin eseurile: Vechi familii pârscovene: Bazilescu și Iancu (2) și Morile de apă, Gheorghe Lungu, Localitatea Pârscov în conflictul militar ruso-româno-german, Dumitru Scoroșanu, Jurnal – iulie 1975. Tot cu eseuri se înscriu: Raoul Sîrbu (Comunicarea artistică), Ilie Mândricel, Chemarea clopotelor scufundate, Constantin Costea (Iadul în viziunea populară românească), Alina Antofie (Tradiții și obiceiuri despre nașterea la români), Mădălin Vlăsceanu (Menirea preotului duhovnic în viața noastră), Enache Necula (SfântulMare Mucenic Dimitrie izvorâtorul de mir), I. Nedelea (Deformări). Semnează cronici literare: Iorgu Gălățeanu (Gheorghe Postelnicu, Viața și opera lui V. Voiculescu și Serghei Coloșenco, Prozopoeme apocrife), Passionaria Stoicescu despre creația literară a lui Dorin Bocu, Nicolae Gâlmeanu (Traian Vasilcău, Sfeșnic în rugăciune), Tudor Cicu (Mihaela Roxana Boboc, Șevalet cu epilog), Constantin Costea (Ion Știrbulescu, Gânduri târzii). Marin Ifrim realizează un profil lui Stelian Grigore.

Litere, Anul XVI, nr. 1 (178), ianuarie, 2015, Târgoviște. Barbu Cioculescu este prezent cu eseul George Călinescu (1), text din Istoria prozei românești de la 1944 încoace, iar Mihai Cimpoi cu încă un fragment din volumul aflat în curs de apariție: Elena Văcărescu, poeta „neliniștii divine”. Două comentarii critice ies în evidență: Din misterul literaturii române. Ediția princeps Eminescu (2) de Nicolae Georgescu și Un atlet al lecturii sau ultimul dandy de Mihai Stan. Radu Cârneci așază în limba română pe Rabindranath Tagore, iar Florentin Popescu îi face un portret în peniță lui Coman Șova. Despre cartea Ilenei Iordache-Streinu, Vladimir Streinu, tatăl meu, scriu: Tudor Cristea, Iordan Datcu, Nicolae Ionel. Dintre alte cronici literare amintim pe cele semnate de Eugen Simion (Dorin N. Uritescu, Portretul la criticii români), Margareta Bineață (Iulian Moreanu, Năvala norilor), George Toma Veseliu (Eugen Negrici, Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelității), Magda Grigore (Maria Nițu, Sesiune de autografe), Dorina Grăsoiu (Ion Brad, Cărțile prietenilor mei), Sultana Craia (Barbu Cioculescu, Amintirile unui uituc).

Oglinda literară, Anul XIV, nr. 157, ianuarie 2015, Focșani. Am același gust amar pe care l-am avut și când a fost lansată cartea mea… Am citat un fragment de dialog din editorialul Ștefaniei Oproescu: Gustul amar al lansărilor de provincie. Cu puțină toleranță, credem că gustul acestor lansări este dulce-amărui. Ele reprezintă, totuși, cele mai frecvente reuniuni ale scriitorilor din provincie. Ne referim aici la acele reuniuni restrânse, fără public numeros, care, de cele mai multe ori, este neavizat, forțat să asiste… la ce? Și un alt citat, aici schiță de portret pentru Luca Pițu, din remarcabilul eseu al lui Theodor Codreanu, O teorie a cumetrialității universitare, dar nu numai: Puțini eseiști, în cultura noastră, îndeplinesc la o așa cotă estetică și est-etică, deopotrivă, condiția eseului, doldora de cărturărie, de inteligență, de esprit de finesse, de rară capacitate de a se juca cu limba română și cu cea franceză, fără să le bruscheze vreodată naturalețea, încât semnul celor aleși (Titu Maiorescu) se arată la el, ca la orice creator veritabil, printr-un idiom stilistic inconfundabil…

Plumb, anul X, nr. 94, ianuarie 2015, Bacău. Mihai Buznea și-a intitulat editorialul: Adevăruri provocatoare decembrie 2014, PROFILUȚIA. Seria eseurilor este deschisă de Ioan Țicalo, Mihai Eminescu, dincolo de circumstanțe, urmat de Dumitru Brăneanu, De la un gând la altul (21), Florin Daniel Dincă, Cultul soarelui în „La Lilieci” de Marin Sorescu, Virgil Mocanu, Despre un cod al facerii de bine (3), Romulus Dan Busnea, Armele globalizării: Robia spiritului (6).Grigore Codrescu face prezentare critică la trei cărți: Graffiti. Afișe. Insomnii de Ovidiu Genaru, Constelații literare vrâncene – Dicționar vol.I de Petre Abeaboeru și Literaturnbahn de Marius Manta, iar cronici semnează: Cornel Galben (Mihai Cimpoi, Spre un nou Eminescu), Marius Manta (Emilian Marcu, Tobele mute), Liviu Popescu (Traian Vasilcău, Sfeșnic în rugăciune), Nicolae Mihai (Adrian Lungu, Eroarea), Ionel Necula (Ignatie Grecu, Steaua mângâierii), Livia Ciupercă (Mircea Constantin Jurebie, Parfum de altădată). Semnează poezie: Maria Pilchin, Dan Movileanu, Petru Scutelnicu, Petru Solonaru, Nicolae Mihai, Ioan Bute, iar proză: Eugen Verman.

PRO SAECULUM, Anul III, nr. 7-8 (99-100), 15 oct.– 1 dec. 2014, Focșani. Apărută în mioriticul ținut al gurii de rai și în luna în care orașul de pe Milcov – prin definiție topos al unirii – sărbătorea împlinirea a 140 de ani de la unificarea administrativă a Focșaniului (din 10 iulie 1862), publicația s-a dorit, și și-a confirmat năzuința de a fi un spațiu al concordiei, al înfrățirii, al armoniei. Am citat din editorialul Rodicăi Lăzărescu, intitulat Pro Saeculum – 100. În același context, Valeriu Anghel scrie eseul Nostalgia începuturilor. Pentru acest moment festiv au transmis mesaje: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Răzvan Theodorescu, Mihai Stan, Dumitru Augustin Doman, Marcel Mureșeanu, Dumitru Huțanu, Remus Valeriu Georgioni, Ionel Necula, revista Lector, Adrian Țion, Nicolae Havriliuc, Ionel Popa, Mircea Tomuș, Dan Petrușcă, Ștefan Dorgoșan, Cornel Galben, Viorel Savin, Mihai Barbu, Silvia Vrînceanu Nichita, Ioan Florin Stanciu. Semnează eseuri: Magda Ursache (Diavolul șchiop al cenzurii), Theodor Codreanu („Antigeneza” lui D. R. Popescu), Iordan Datcu (Petru Ursache. Schiță bio-spirituală), Constantin Trandafir (Fragment despre poezia Hortensiei Papadat-Bengescu. Înrudiri neoromantico-simboliste și alte înrudiri), Dan Mănucă (Eminescu și Mite Kremnitz), Mircea Braga (Poezia și „lucrul cel mai important: ideile”), Nicolae Havriliuc (in memoriam Alexandru Deșliu – Starea ca lucrare a mișcării și in memoriam Mircea Dinutz – Eșantioane de comic), Dumitru Matală (Cineva trebuia să piardă), Daniel Tache (Mendebilul și flacăra violetă a nostalgiei) și Lucia Dărămuș (Paranoia). Liviu Ioan Stoiciu ne prezintă Jurnalul unei scrisori dactilografiate către Traian T. Coșovei. Rubrica restituiri este constituită dintr-O epistolă de sezon: Mircea Dinutz către C.T. Ciubotaru și La centenarul nașterii lui B. Frunte (B. Munte) de Cornel Galben. La critica criticii, Florin Mihăilescu scrie: Critica sine qua non, la cronica limbii, Gheorghe Moldoveanu: Învățăm toată viața… și ortografie, iar Mircea Tomuș face radiografia unei capodopere: Hortensia Papadat Bengescu: ”Concert de muzică de Bach” (II). Cel ce s-a dedicat scrisului nu este liber niciodată declară Victoria Milescu în interviul consemnat de Angela Baciu. Următorii lectori sunt prezenți cu cronici: A. Gh. Olteanu (Petru Ursache, Moartea formei), Maria Vaida (Gheorghe Păun, Vederi de pe Dealul Olarilor), Monica Grosu (Mircea Popa, Mihai Eminescu. Text și context), Adrian Țion (Maria Vaida, Elegiile Salomeei), Maria Nițu (Traian Vasilcău, Sfeșnic în rugăciune), Aureliu Goci (Passionaria Stoicescu, Fluturii mutanți), Ana Dobre (Olimpia Sava, Simfonia naturii), Rodica Lăzărescu (Bogdan Ulmu, Sfert de femeie), Ion Roșioru (Nicolai Tăicuțu, Aripi de ploaie), Emil Lungeanu (Ana Calina Garaș, Jocul de-a viața), Florinel Agafiței (Vasile Andru, Amintiri din hristosferă), Victoria Huiban (Cornel Galben, Primul prag) și Loredana Tuchilă (Ștefan Mitroi, Să locuiești într-un lătrat de câine). Marin Iancu prezintă cărțile: Testament: versuri din două lumi de Ion Crețu, Metafizica Lacrimei de Paul Spirescu, Timpul trece numai pe trecere de pietoni de Cornel Basarabescu și Iedera de Doina Cherecheș. La info-cultural, Dora Lazăr intervievează pe Ion Roșioru despre pantum, iar Grigore Codrescu scrie Despre gloria și limitele unei reviste semicentenare, „Ateneu” din Bacău. Semnează poezie: George Bălăiță, Șerban Codrin, Nicolae Cabel, Passionaria Stoicescu, Teofil Răchițeanu, Raluca Pavel, Carmen Francesca Banciu, Paul Spirescu, Gabriel Funica, Karin Boye (trad. Dorina Brândușa Ladén), Hilary Mellon (trad. Mariana Zavati Gardner), iar proză: Niculae Gheran, Vasile Andru, Viorica Răduță, Ion Gheorghe Pricop, Codrina Bran, Laur Cavachi, Florinel Agafiței, Doina Popa, Valentin Muscă, Stelea Cheptea. Acest număr este ilustrat cu lucrări ce aparțin sculptorului Ilie Berindei și pictorului Andrei Negură.

Sud, serie nouă, anul XVIII, nr. 11-12 (164-165), noiembrie-decembrie 2014, Bolintin Vale. Pseudobilanț își intitulează editorialul Vasile Grigorescu, din care cităm: Din punct de vedere al „culturii bolintinene”, anul care se încheie nu a fost cu mult diferit de alții. Multe proiecte, mari speranțe, realizări după puteri. Semnele de coagulare a comunității în jurul unei identități culturale sunt, mai degrabă, firave… Florentin Popescu semnează eseul Mijloace de promovare a cărții, iar la rubrica restituiri, Luminița Cornea (Radu Teculescu – o stea în constelația poeziei românești) și Nicolae Scurtu (Însemnări despre Alexandru Cartojan). Poezie semnează: Victoria Milescu, Passionaria Stoicescu și Dana Ene, iar proză: Tania Marciu. Despre Toamna Culturală Bolintineană scrie Gabriel Dragnea, iar despre Festivalul-concurs „Agatha Grigorescu Bacovia”, 3 oct. 2014, Mizil și despre „Fascinația Mării”- festivitate de premiere – Cercul Militar Constanța, 4 oct. 2014 Florentina Loredana Dalian.

13 plus, anul XVII, nr. 176, 2014, Bacău. Spune Petre Isachi: „Proba labirintului” a fost pentru James Joyce, cum este și pentru fiecare sciitor de oricând și de oriunde, intrarea într-o literatură în care împărat a rămas încă Homer… Rămânând în domeniul eseului, amintim aici pe cele semnate de Virgil Nistru Țigănuș [O gimnastică a întregii individualități a omului (Mihai Eminescu)], Ion Fercu (Ostaticul Umbrariei), Florian Daniel Dincă (Marin Sorescu: La Lilieci, cultul apei). Propunându-ne o scrisoare a lui Nicu Enea către părinți, Viorel Savin realizează un profil de artist pentru Nicu Enea. Petre Isachi continuă Convorbiri imaginare cu J.L. Borges, apoi semnează cronici literare pentru Supradoză de Mirela Bălan, Francesca de Elena Bostan-Delavicov și Cultul Sfintei Cuvioase Parascheva în Ortodoxie de ep. Ioachim Giosanu. Alte cronici sunt semnate de Gheorghe Truță (Cornelia Ichim-Pompiliu, Peștele din oglindă), Mioara Băluță (Marius Lăzărescu, Nu mă doare nimic, doar lipsesc), Ioan Dănilă (Elena Bostan-Delavicov, Ochiul curcubeului).

Vatra veche, serie veche nouă, anul VII, nr. 1 (73), ianuarie 2015, Târgu Mureș. Acest număr este deschis de poezia Legământ de Grigore Vieru dedicată lui Mihai Eminescu. Din bogata eseistică amintim: Eminescu, „veșnic înamorat” de Răzvan Ducan, Eminescu despre Gogol de Dumitru Velea, Poezia de inspirație religioasă la V. Voiculescu și Tudor Arghezi de Valentina Apostu, Teologie și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu de Mihaela Varga, Amurgul iubirii (XXVII)-Dorință și sexualitate de Aurel Codoban. Și acum câțiva cronicari și cronicile lor: Livia Fumurescu (Mircea Vaida-Voevod, Testamentul ultimului conte), Mihai Batog-Bujeniță (Bianca Marcovici, Rebela din Haifa), Antonia Bodea (Persida Rugu, Viața după Azelman), Octavian Constantinescu (Adrian Botez, Nălucile abatelui Bernardo – cinci povestiri fantastice), Corneliu Vasile (Constantin T. Ciubotaru, Zarva-Larva și Maria Postu, Cutia poștală a cerului), Ion Cristofor (Doina Rândunica Anton, Tărâmuri de rouă), Vasile Larco (Georgeta Paula Dimitriu, Tablete pentru fericire).

Revista Nouă, Anul XI, nr. 5-6 (84-85) 2014, Câmpina. Să dăm întâietate, în prezentare, eseului: Florin Dochia continuă Actualitatea lui Kafka. Încă un secol în labirint; celelalte sunt: Lectura – piatra de pe fundul râului de Christian Crăciun, Vocea dinaintea vocii de Maria Nicolai, Estetica în istoria sa de Elena Corina Cernica, Lumea cealaltă este un spațiu matematic de Sorin Vânătoru. Semnează cronică literară: Ioan Vișan (Iulian Moreanu, Febra), Theodor Marinescu (Ion Ochinciuc, Călugărița), Serghie Bucur (Vasile Ioan Ciutacu, Iubește-mă, începe ura, Vali Nițu, 61 de ecouri, Mihai Apostol, Casimir Belcot și Mărturii teatrale). Regretatul Gherasim Rusu Togan este prezent cu Ielele, Zânele, Cuvioasele și Neiertătoarele, iar Octavian Onea consemnează despre Anul Brâncoveanu la Congresul XV de Dacologie. Proză semnează: Iulian Moreanu, Ani Bradea, iar dintre poeții prezenți amintim: Corneliu Sântioan Cubleșan, George Pașa, Valentin Tufan, Diana Trandafir, Dan Drăguș, Costel Stancu, Ani Bradea, Luca Cipolla, Ștefan Al.-Sașa.

URMUZ, seria a doua no. 11-12, nov.-dec. 2014, Câmpina. Florin Dochia continuă eseul Criza poeziei? Alte eseuri semnează: Ana Maria Constantin (Din creația optzeciștilor – Traian T. Coșovei), Diana Trandafir (O altă artă poetică), Alessandro d’Agostini (Poeții acțiunii. O definiție posibilă). Constantin Trandafir semnează cronică literară la volumul lui Traian Vasilcău, Sfeșnic în rugăciune. La rubrica arte poetice sunt redate fragmente din interviurile lui Thomas Clark cu Allen Ginsberg (trad. Liliana Ene) și cu Stéphan Bousquet (trad. Florin Dochia). Sunt prezenți cu poezie: Silvia Goteanschii, Vasile Ioan Ciutacu, Constantin Preda, Diana Trandafir, Valeria Manta Tăicuțu, Corneliu Sântioan Cubleșan; Vera Polozkova și John Kinsella (trad. Liliana Ene și Florin Dochia); Olivia Dresher și Ewa Lipska (trad. Liliana Ene), Mina Capussi, Alessandro d’Agostini, Greta Cipriani și Claudia Tifi (trad. Alexandra Irimia); Blaise Cendrars, Joseph Brodsky și Antonin Artaud (trad. Florin Dochia).

Cititorul de reviste