Spații culturale nr. 39 (14)
REVISTE LITERARE
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XV(XLX), nr. 3 (393), martie 2015. La provocarea lui Dumitru Augustin Doman, Gheorghe Grigurcu scrie eseul Un pustiu mai mic într-unul mai mare. Nicolae Oprea face cronică întârziată la volumul Şcoala prozatorilor târgovişteni. Receptare critică. Solomon Marcus – 90, prilej pentru Maria Mona Vâlceanu de a scrie eseul Se poate măsura frumuseţea sau despre Dubla singurătate a matematicii. Alte eseuri semnează Viorel Nica (Borgesiana descoperire de sine prin alţii), Nicolae Turtureanu (Scrisori virtuale. Terapie intensivă), Ioan Lascu (Conştiinţa generaţionistă la maturitate), Leonid Dragomir (Gustul filosofic pentru absolut). Cronica literară e semnată de Mircea Bârsilă (Marius Lăzărescu, Nu mă doare nimic doar lipsesc şi Maria Calciu, Desen pe Vis), Dumitru Augustin Doman (George Vulturescu, Negură şi caligrafie şi Mircea Stâncel, Dincolo de melancolie) şi Adrian Alui Gheorghe (Constantin Acosmei, Jucăria mortului). Poezia este semnată de Daniela Păun, Ioana Dinulescu, Boris Zemenckov (prez. şi trad. Leo Butnaru), Valentin Predescu, Radu Cange, Petruţ Pârvescu, iar proza de Nicolae Coande, Nicolae Rotaru şi Marin Ioniţă.
ateneu, Anul 52 (serie nouă), nr. 546, februarie 2015, Bacău. Dăm prioritate, în prezentarea acestui număr, comentariului, relevat prin: Marius Manta (Radu Cârneci. Reveniri), Gheorghe Iorga (Epopeea: Origini şi dezvoltare. Iluziile cercetătorilor – II), Dan Petruşcă (Despre iubire – 8), Rodica Lăzărescu (Niculae Gheran – Arta de a fi învingător), Theodor Codreanu (Treisprezece epistolieri în căutarea unui autor), Ştefan Ion Ghilimescu (De ce şi-a dat G. Călinescu doctoratul la Iaşi), Ioan Ţicalo (Un profesor pentru limba română), Carmen Mihalache (M0028, un spectacol avertisment), Ştefan Munteanu (Lucian Boz despre încadrarea lui Eminescu în etnosul românesc – I), Vasile Spiridon (Captivul scrisului şi cititului). Eseurile sunt scrise de Liviu Dănceanu, Elena Ciobanu, Ioan Dănilă şi Ion Fercu. Semnează cronici literare: Adrian Jicu (Doina Marinov, Vasile Voiculescu-arhitectura textului narativ), Antoaneta Macovei (Viorica S. Constantinescu, Cântarea inimii fericite), Liviu Comşia (Petru Solonaru, Tetrade), Violeta Savu (Rodi Vianu, Fructe amare), Dan Perşa (Mircea Constantin Jurebie, Smerită cugetare…) şi Victoria Huiban (Liviu Chiscop, Scriitori şi cărţi). Poezia aparţine lui Radu Cârneci şi lui Adrian Creţu.
Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXVI, nr. 1-2 (287-288), ianuarie-februarie 2015, Suceava. Am răsărit ca poet din frumuseţea poeziei lui Eminescu, din frumuseţea limbii lui Ion Creangă, din frumuseţea limbii române, din frumuseţea folclorului nostru. Şi mulţumesc limbii române, spunea, în 2008, Grigore Vieru, într-un dialog cu Vasile Proca, iar Liviu Ioan Stoiciu, invitatul revistei, provocat de Ştefan Ion Ghilimescu, declară: Habar nu am de ce scriu şi de la ce mi se trage, dacă e o „vocaţie progresistă” sau o pedeapsă retrogradă a destinului… Eseurile sunt semnate de Adrian Dinu Rachieru, Luca Piţu, Ştefan Munteanu, Alexandru Ovidiu Vintilă, Petru Ursache şi Magda Ursache. De câte două cronici literare se bucură Văzătorul de Carmelia Leonte – autori: Theodor Codreanu şi Constantin Cubleşan şi Cititoarea, călătoarea de Doina Cernica – autoare: Lucia Olaru Nenati şi Lina Codreanu. Alte cronici semnează: Ioan Holban (Aurel Pantea, Negru pe negru) şi Adrian Alui Gheorghe (Cassian Maria Spiridon, poeme în balans). Poezia este semnată de Grigore Vieru, Gheorghe Grigurcu, Virgil Diaconu şi Ion Paranici, iar proza de Matei Vişniec, Constantin Abăluţă, Mircea Aanei şi Leo Butnaru.
Bucureştiul literar şi artistic, Anul V, nr.3(42), martie 2015. Dintre seniorii literaturii române, Florentin Popescu a ales, pentru dialog, pe Aurel Rău: Cărţile sunt ca şi autorii: într-o evoluţie. Cronici literare şi recenzii semnează: Ion Roşioru (Claudiu-Valeriu Conţevici, Cerul nu e liber), Florentin Popescu (Elena Stroe-Otavă, Insomnia), George Apostoiu (Neagu Udroiu, Condeie, voci, chipuri. Presa românească – pagini de istorie), Constantin Mănuţă (Mihai Merticaru, Sonetul şi numerologia), Emil Lungeanu (Ilie Tănăsache, Metroul românesc şi metrourile lumii), Ion Dodu Bălan (Firiţă Carp, Carpe diem), Ion Andreiţă (Pompiliu Manea, Trei ani din viaţa mea). Ion Barbu – 120 de ani de la naştere este profilul pe care-l realizează Ion Haineş, iar Titus Vîjeu face un altul pentru Henri Bergson. Se continuă eseul Numere în labirint. Ianuarie-decembrie 1989 de Theodor Codreanu. Poezia este semnată de Iuliana Paloda-Popescu, Passionaria Stoicescu, Maria Cernegura, Camelia Şerbu, Veronica Maria Florescu, Elena Liliana Popescu, Daniela Cristina Albu, Aurel Ştefanachi şi Coman Şova, iar proza de Nicolae Rotaru.
Cafeneaua literară, Anul XII, nr. 3/145, martie 2015, Piteşti. La rubrica arte poetice, Virgil Diaconu prezintă studiul: Aspectul structural-semiotic al poeziei. Eseurile aparţin lui Marian Barbu (Dorin N. Uritescu – Portretul la criticii literari români), Mircea Handoca (Mircea Eliade – Autografe -11), Theodor Codreanu (Călătorii în hristosferă – continuare din numărul trecut) şi Liliana Rus (La vie comme elle passe). Gheorghe Grigurcu este prezent cu aforisme, iar Alex. Ştefănescu cu studiul critic Cerşetorul de afecţiune (referitor la Emil Brumaru şi poezia sa). Din manuscrisele lui Nicolae Manolescu la Biblioteca Judeţeană Argeş este redată Corespondenţa Nicolae Manolescu – Călin Vlasie – 25.04.2014-9.09.2014. Traducerile aparţin Elenei Ciobanu, John Stuard Mill – Gânduri despre poezie şi felurile ei şi Lianei Alecu, Christopher Beach – Extinderea domeniului lui Pound: Whitman, Wiliams şi Zukovski. Poezie semnează: Nicolae Rotaru – 65, Liviu Popescu, Mihai Amaradia şi Nicolae Ionescu, iar proză: Ovidiu Dunăreanu.
Cartelul metaforelor, Anul II, nr. 8-9, martie-aprilie 2015, Buzău. Este o ediţie vădit prilejuită de Ziua internaţională a femeii. Textele sunt scrise de femei sau se referă la femei. Dar nu numai. Astfel, semnează eseuri: Magda Ursache (Carte mică la stat, mare la sfat), Oana Camelia Şerban (O contrabandă de promisiuni pentru suflete moarte), Elena Radu (Femeia…), poezie: Gina Zaharia, Mihaela Roxana Boboc, Dumitru Cerna, Petruţa Niţă, Mariana Cabel, Valentina Tihon, Passionaria Stoicescu, Theodor Râpan, Luminiţa Zaharia, Marilena Lică-Maşala, Maria Ungureanu, Nicolae Cabel, Liviu Ioan Stoiciu, proză: Ana Maria Gîbu, Dana-Georgiana Biţeanu, Daniela Şontică, Valeriu Bistriceanu. Marin Ifrim se află în dialog cu Gina Chivulescu, directoarea Teatrului „George Ciprian”. În cadrul 2015 – anul Ion Gheorghe, maestrul este prezent cu poemul Calea Cicorilor, iar cu aprecieri valorice: D. R. Popescu, Claudiu Komartin, Gheorghe Istrate şi Nistor Tănăsescu.
Constelaţii diamantine, Anul VI, nr. 3 (55), martie 2015, Craiova. Abundenţa eseurilor din acest număr, selectiv, este dată de George Petrovai (Despre căutarea şi înţelegerea sensurilor ascunse în lucruri), Constantin Miu (Elemente de artă spectaculară în Povestea lui Harap-Alb), Doina Drăguţ (Regele Alfred cel Mare şi harpa sa), Janet Nică (Aveţi puţintică răbdare), Livia Ciupercă (Un sfânt pribeag român), Marian Barbu (Justiţiar, înapoi la vatra satului), Alexandru Cârţu (O radiografie a gândirii poetice: Nichita Danilov), Stelian Gomboş (Relaţia dintre Dumitru Stăniloae şi Arsenie Boca). Cronici literare fac: Daniel Marian (George Terziu, Moartea necesară), Ion Pachia Tatomirescu (Marcel Turcu, Bietul templu), Carmen Doreal (Adrian Erbiceanu, Tinereţe fără bătrâneţe) şi Gheorghe A. Stroia (Cornel Boteanu, Înapoi în poveste). Semnează poezie: Luca Cipolla, Gabriela Genţiana Groza, Mariana Zavati Gardner, George Filip, Kalosh Çelicu şi Puiu Răducan, iar proză: Nicolae Rotaru, Virgil Stan, Maria V. Croitoru şi Iulian Chivu.
Fereastra, Anul XII, nr. 2 (90), februarie 2015, Mizil. Apare sub o formă nouă. Dragostea mamei mele a fost rugăciunea ei de fiecare zi!, spune Emil Proşcan în editorialul său, Icoana făcătoare de minuni. Lucian Mănăilescu se află în dialog cu prof. univ. dr. Lidia Vianu: Traduc cu altceva decât cu priceperea mea didactică. Emil Niculescu scrie cronică literară pentru volumul Urma de foc de Denisa Comănescu şi pentru monografia Harry Brauner între fascinaţia folclorului şi teroarea destinului de Alexandru Mica, iar Florin Ursuleanu la volumul de versuri al Florenţei Albu, Epitaf. Grupajul de versuri al lui Liviu Ioan Stoiciu (la 65 de ani), este precedat de un text autobiografic datat: 1979, toamna. Alte semnături: Nicolai Tăicuţu, Codrina Bran, Florentina Loredana Dalian, Lucian Mănăilescu, la Zodia Mărţişorului: Magda Isanos, Constanţa Buzea, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Florenţa Albu, Daniela Crăsnaru, Ioana Ieronim, Nina Cassian, Gabriela Melinescu, Angela Marinescu, Carolina Ilica, Adela Neghiu, Victoria Milescu, Doina Ioanid, Alexandru Jurcan, Melania Cuc, Corina Militaru, Laurenţiu Belizan, Ani Bradea, Silvia Bitere, Ion Roşioru.
Helis, Anul VIII, nr. 3-4 (143-144), martie-aprilie 2015, Slobozia. Această ediţie este deschisă de comentariul critic al lui Şerban Codrin, Adrian Bucurescu sau istoricul, hermeneutul, poetul zgubilitic. Remarcăm eseurile semnate de Dan Elias (Păsărică, mută-ţi cuibul!), Gheorghe Dobre (Fragmente) şi Alexandru Bulandra (Isus şi Proiectul „Asaltul Cerului”). Din Fondul documentar al Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu” – Fondul Constantin Ţoiu este redat al XI-lea episod din Jurnal intim. Semnează poezie: Nicolae Teoharie, Georgian Ghiţă, George Theodor Popescu, Petre Ioan Creţu, Dan Elias, F. M. Ciocea, Irina Lucia Mihalca, Margareta, Maria Enache şi Costel Bunoaica, iar proză: Lili Balcan şi Florentina Loredana Dalian. Titi Damian face cronică la volumul de poezie al lui Traian Vasilcău, Sfeşnic în rugăciune).
Întrezăriri, anul III, nr. 9, aprilie 2015, Pârscov. Se turna din invidie, din ură, din dorinţa de putere asupra celorlalţi. 1960-1970 a fost deceniul care a dus Pârscovul în evul mediu. Am citat din eseul lui Gheorghe Postelnicu, Deceniul terorii economice. Seria eseurilor este continuată de Tudor Cicu (în cadrul ciclului 2015 – Anul Ion Gheorghe, Un poet controversat), Ilie Mândricel (Scaunele lui Negru-Vodă), Constantin Costea (Vulcanii noroioşi de la Gloduri şi Raiul în viziunea populară românească), preot Enache Necula (Postul Mare, cale spre mântuire), preot Mădălin Vlăsceanu (2015-anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur), Alina Antofie (Tradiţiile şi obiceiurile poporului român la înmormântări) şi Mihai Dorin (Câteva reflecţii cu privire la discursul istoric zubian). Despre istoria locală scrie Dumitru Scoroşanu, 13 aprilie 1515 – prima atestare documentară a localităţii Pârscov. Marin Ifrim prezintă cărţile lui Nicolae Cabel: aorta unei portocale, alfasonete şi alte poeme şi cronos, pe balansoar, iar cronică fac: Tudor Cicu (Dumitru Dănăilă, rătăcit printre milionari) şi Ioan C. Ştefan (Maria Mânzală, Aventurile lui Bobiţă cineastul).
Litere, Anul XVI, nr. 2 (179), februarie, 2015, Târgovişte. Barbu Cioculescu este prezent cu eseul George Călinescu (2), text din Istoria prozei româneşti de la 1944 încoace, iar Mihai Cimpoi cu încă un fragment din volumul aflat în curs de apariţie: Elena Văcărescu, poeta „neliniştii divine”. Corin Bianu scrie eseul De ce şi cât, înapoi de la roman la… jurnal. Din abundenţa cronicilor şi notelor de lectură amintim pe cele semnate de Liviu Grăsoiu (Florin Constantin Pavlovici, Viscolul şi păianjenul), Tudor Cristea (Iulian Moreanu, Neguţătorul de vise), Ana Dobre (Savian Mur, Povestea unui marginal şi Cu ochii sparţi), Magda Grigore (Dumitru Ungureanu, Alambicotheca), Emil Lungeanu (Vasile Szolga, Scurte poveşti de adormit copii şi trezit adulţi şi Talmeş-Balmeş), Titi Damian (Speranţa Calimi, Inimi zălogite). Radu Cârneci aşază în limba română, din Mari poeţi ai iubirii, pe Alfred de Vigny. Florentin Popescu face portretul în peniţă Un(ui) Păstorel de vreme nouă, iar Mihail Stan face portretul Un(ui) mesteacăn rătăcit în câmpie.
Oglinda literară, Anul XIV, nr.159, martie 2015, Focşani. Pentru editorialista Ştefania Oproescu, dezamăgirea continuă: Dacă filmul şi prezentările au captat atenţia auditoriului, standul a rămas neatins, ca o mobilă demodată, roasă de cari. În rest, toate bune. Remarcăm eseul lui Liviu Pendefunda, Lumina Neîncepută, comentariile lui N. Georgescu la cartea lui Aureliu Goci, Liviu Rebreanu – Centrul operei şi distribuţia tipologică şi Ion Pachia Tatomirescu, „Poliedricul” între neguroasa nuntă şi templul Cuvântului”, cronicile literare semnate de Valentin Popa (Liviu Ioan Stoiciu, Vrăjmaş), Theodor Codreanu (Firiţă Carp, Văpaia), recenziile lui Mihai Stan (Petru Solonaru, Tetraion), Octavian Mihalcea (Stela Iorga, Dumnezeu de lângă mine) şi a Eugeniei Vasile (Ignatie Grecu, Cântecul păsării pe acoperiş), prezentările de carte ale lui Dorel Shor (Maria-Cristina Moisin, În căutarea fericirii şi George Roca, Căutând insula fericirii), cuvântul maestrului Radu Cârneci: Centenar George Ştefănescu-Râmnic şi proza avându-i ca semnatari pe Ştefania Oproescu, Elena Stroe-Otavă, Petrache Plopeanu, Marina-Raluca Baciu şi Constantin Miu.
Plumb, anul X, nr. 96, martie 2015, Bacău. Suntem uneori, oarecum, lamentabili… se intitulează editorialul lui Romulus-Dan Busnea. In memoriam Sergiu Adam scrie Victor Mitocaru. Dintre eseuri, amintim pe cele semnate de Dumitru Brăneanu, De la un gând la altul şi Roni Căciularu, Cu Baruh Elron la „Salon d’Automne”, în Tel Aviv. Două comentarii, doi autori – Traian Valeriu şi Daniel Nicolescu, la aceeaşi carte: Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc de Nicolae Manolescu. Semnează cronici literare: Grigore Codrescu (Herta Müller, Leagănul respiraţiei), Laura Văceanu (Mihaela Băbuşanu, Femeia Bonsai), Ionel Necula (Marian Nencescu, Cititorul de control), Petrache Plopeanu (Janine Vadislav, Veghea cuviosului Vili Glaser), Ioan Ţicalo (Cornel Constantin Ciomâzgă, Se întorc morţii acasă), Petruş Andrei (Nina Viciriuc, Fiul meu scorpion şi Viespea cu ochi de argint), Vasile Larco (Gheorghe Bălăceanu, Din sertarul cu amintiri), Culiţă Ioan Uşurelu (Elena Stroe-Otavă, La umbra teilor în floare), Emil Bucureşteanu (Vlad Vlas, Chemarea regatului spart). File de istorie prezintă Ion Lupu: Cetăţile de odinioară ale Ţării Moldovei.
Scriptor, Anul I, nr. 1-2 (ianuarie-februarie) 2015, Iaşi. Venim şi noi pe calea bunelor urări alături de Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Theodor Codreanu, Romulus Rusan, Liviu Ioan Stoiciu, Arcadie Suceveanu şi Gheorghe Nichita. Au onoarea să semneze (selectiv) poezie: Vasile Dan, Nicolae Turtureanu, George Vulturescu; proză: Dana Konya-Petrişor, Gellu Dorian; Vasile Proca în dialog cu Cezar Ivănescu (2008); cronici literare: Adrian Alui Gheorghe (Ana Blandiana, Fals tratat de manipulare), Anastasia Dumitru (Aniţa Nandriş-Cudla, 20 de ani Siberia. Amintiri din viaţă); comentarii: Maria Pilchin (Elena Ungureanu, Dincolo de text: hypertextul); recenzii: Cristina Hermeziu (Marta Petreu, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului), Cristina Chiprian (Nicolae Prelipceanu, Fantomateca); eminesciana: George Popa, fragmente din Luceafărul şi Faust, Gheorghe Simion, fragmente din Avatar Eminescu, Olivia Mădălina Gheorghiu, eseu la Odă (în metru antic); Ioan Holban, In memoriam Cornelia Maria Savu; eseu: Leo Butnaru, Să te pui sub semnul întrebării pe tine însuţi (Două fragmente despre poet şi poezie).
Sintagme literare, Nr.2 (13), martie 2015, Dudeştii Noi. Un număr realizat de scriitoare. Astfel, poezie semnează: Adi Filimon, Alina Marieta Ion, Ana Dragu, Anca Mizumschi, Florina Huzoaica, Gabriela Creţan, Lia Faur, Magda Mirea, Mariana Codruţ, Monica Rohan, Silvia Bitere, Silvia Goteanschii, Simona-Grazia Dima; proză: Ana Dragu, Dana Gheorghiu, Loredana Florentina Dalian, Maria Dobrescu, Silvia Bitere; critică literară: Angela Nache Mamier (Adrian Suciu, Mitologii amânate), Cristina Ştefan (Silvia Bitere, De-a Coraline), Lucia Olaru Nenati (Elisabeta Isanos, Poarta de Vest. Aventurile unui cetăţean român), Melania Cuc (Mariana Irimia, Dincolo şi dincoace de râu). Viorica Bălteanu, sub titlul: Un secol de poezie lirică italiană, selectează, prezintă şi traduce din opera a 12 poeţi: Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, Sandro Penna, Biagia Morniti, Andrea Zanzotto, Alda Mesini, Melo Freni, Corrado Calabrò, Lucio Zinna, Rosa Maria Ancona şi Dante Maffìa.
Vatra veche, serie veche nouă, anul VII, nr. 3 (75), martie 2015, Târgu Mureş. E greu, tot mai greu să vorbeşti astăzi despre sentimentul istoriei, cu atât mai mult despre patriotism şi naţionalism, spune Ilie Şandru în dialogul provocat de Nicolae Băciuţ, iar invitatul revistei, Aurel Rău, în dialogul consemnat de Valentin Marica, sfătuieşte: Scriitorul să nu se împrăştie, să rămână la sunetul prim pe care i l-au şoptit ursitoarele. Dintre semnatarii de eseuri amintim pe Camelia Budan (Vasile Voiculescu, Părinte, unde să te caut?), Valentin Marica (Grigore Vieru, ideea cea înaltă) şi Dumitru Hurubă (Literatura bună moare [?], dar nu se predă!), iar la cronici literare, pe Octavian Constantinescu (Adrian Botez, Cavalerii apocaliptici: psalmodieri în vârful muntelui), Nicolae Băciuţ (Valentin Marica, Frigul visului), A.I. Brumaru (Iuliu Ionaş, Celor iubiţi…), Rodica Lăzărescu (Mihai Hafia Traista, Aproapelui cu ură), Marin Iancu (George L. Nimigeanu, Exerciţii de echilibru), Ioan I. Nistor (Răzvan Ducan, Poem sărutând mâna poetului), Domniţa Neaga (Elena Buică, Liliacul înflorit la poarta înserării).
Cititorul de reviste
