Cotețul cu metafore – Asfalt
De la un cap la celălalt,
orașul e-o dorință
și avem toți o trebuință:
Noi vrem asfalt!
Acesta-i țelul cel înalt
atins de o ființă,
și afirmat cu elocință:
Noi vrem asfalt!
Să facem, domnilor, un salt
spre stilul în tendință
și să strigăm cu stăruință:
Noi vrem asfalt!
Gata cu strada cu bazalt,
prea multă-ngăduință!
Cerem, cu bună-cuviință:
Noi vrem asfalt!
Să nu dea Domnul Preaînalt
să fiți de rea-credință,
căci, veți plăti, în consecință:
Noi vrem asfalt!
Știu, nu e cazul să exalt,
nu-i singura cerință,
dar, ca s-ajung la Conștiință,
Eu vreau asfalt!

