Spații culturale nr. 81 (12)
Nicolai TĂICUȚU
RAFTUL CU CĂRȚI
Viorel Dinescu, O sută și una de poezii, Editura Academiei Române, București, 2020, 217 p. Volumul este însoțit de repere critice, redate selectiv, date de Ioan Holban, Aurel Ion Brumaru, Eugen Barbu, Ion Trif Pleșa, Tudor Palladi, Adrian Dinu Rachieru, Ion Roșioru, Fănuș Neagu, Victor Sterom, Ionel Necula, Emilian Marcu, Marian Popa, Nicolae Dabija, Nicolae-Paul Mihail, Ion Manea, Marian Barbu, Mariana Criș, Mihai Cimpoi, Nicolae Manolescu. Ion Rotaru menționa: Se cade a observa, la poetul gălățean, talentul, cultura, acuratețea lucrului său, iubirea de frumos. El este un pasionat encicloped…
Mioara Bahna, Vieți înveșnicite, În lumea cărților lui Ștefan Mitroi, Editura RAO, București, 2021, 200 p. Autoarea spune în Argument: … scrierile lui Ștefan Mitroi sunt captivante și tulburătoare, în același timp, aducându-l pe lector într-un tărâm de care nu se poate desprinde decât cu greu, dar care, concomitent, îl neliniștește, pentru că fie îi trezește întrebări de la care el însuși a căutat să se elibereze, fie îl incită să se lase în voia unora și să viseze la „ce ar fi sau ce ar fi fost dacă…”
Nicolae Dan Fruntelată, Baladele Micului Paris, Editura Hoffman, București, 2021, 100 p. În prefața intitulată Farmecul poeziei urbane, printre altele, Titus Vîjeu spune: … O carte ce seamănă – vorba poetului – cu „o adolescentă urcând/ din lacurile amintirii/ într-o tulpină de nufăr” și care ne conduce prin locuri ce și-au schimbat de mult înfățișarea… (…) Nicolae Dan Fruntelată e aidoma unui cartograf, completând harta multiseculară a unui vechi sălaș de palate și bordeie, de străzi fremătătoare și ulițe sărmane pe care se răsfirau cândva oltenii lui de acasă cu cobilițe mai încărcate decât tirurile de azi…
Tincuța Horonceanu Bernevic, Imnuri – acatiste pentru copii, Editura Limes, Florești, 2021, 71 p. În intervenția sa, Dragi părinți, Marius Manta apreciază: … Literar, Tincuța Horonceanu Bernevic dă dovadă de măiestrie. E rară capacitatea domniei sale de a prelua din acatistele arondate cultului ortodox exact aspectele esențiale și de a le reformula pe înțelesul copiilor, dând un sens sintagmei de viețuire creștină. Pe de altă parte, trebuie semnalată și aici frumusețea limbii române, flexibilitatea acesteia de a surprinde aspecte esențiale în mai multe nuanțe.
Maria Pal, Te visează bufnița albă, Editura Napo ca Star, Cluj-Napoca, 2021, 96 p. În cronica literară, „Visuri criptate de o bufniță”, Marin Iancu menționează: Susținută de un nerv modern, o curiozitate vie se imprimă expresiei în forme particulare de provocare, un discurs simbolizant plasat în prelungirea dramaticelor tribulații, venite dinspre un tărâm fabulos, un spațiu al extremelor ireconciliabile, proiectate pe un fundal al fanteziei, echivalent în plan estetic (sublimul și terifiantul) și, nu în mai mică măsură, în plan etic (binele și răul).
Rodica Dascălu, Apa limpede a libertății, Editura Art Book, Bacău, 2021, 140 p. În prefața la acest volum, Marius Manta apreciază: Rodica Dascălu mânuiește experimentat varii imagini artistice pe care le așază aproape necondiționat în rosturile ultime ale definirii frumosului. Asistăm la o poezie verbalizată, iar indiferent de rezolvările stilistice la care apelează (…), autoarea îi va așeza Cuvântului viu o cuvenită temelie, înscriindu-se cel mai probabil în linia celor ce prețuiesc libertatea pozitivă. Pe coperta a patra sunt inserate (selectiv) referiri critice date de Tincuța Horonceanu Bernevic, Mara Paraschiv și Petre Isachi.
Cornel Simion Galben, Lecturi aleatorii *****, Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2021, 166 p. Sub lupa neobositului Cornel Simion Galben s-au aflat aici cincizeci de cărți și autorii lor, dintre care amintim pe Vasile Bardan, Ioan Bărbunțoiu, Radu Beligan, Constantin Călin, Mihai Ceucă și Adrian Jicu, Grigore Codrescu, Theodor Damian, Rodica Dascălu, Gheorghe Drăgan, George Enescu, Ion Fercu, Zanfir Ilie, Rodica Lăzărescu, Paulin Lecca, Roxana Medvețki, Victor Mitocaru, Ștefan Munteanu, Raluca Neagu, Mara Paraschiv, Dumitru Stăniloae, Dorina Stoica, Mariana Velisar-Codrescu, E. Verman.
Codruța Vancea, Frumusețe tangențială, Editura Minela, București, 2021, 140 p. Pe coperta a patra a volumului Ioan Moldovan spune: Dragostea și poezia sunt, explicit, temele de acasă pe care autoarea nu ostenește a le relua, căutând soluții elegante pentru rezoluția lor lirică, reveria fiind mai mereu starea mentală și emoțională care nutrește imaginația cuvintelor. Proba acestui nou examen poetic al Codruței Vancea este acum etalată și cititorul poate judeca valabilitatea estetică a soluțiilor propuse de autoare.
Iulian Moreanu, Femeia de fum, Editura Detectiv literar, București, 2021, 171 p. Și spune Dumitru Augustin Doman: Iulian Moreanu, cunoscător bun și profund al prozei moderne de la noi și de aiurea, este (totuși) în primul rând un povestitor în sensul clasic al cuvântului, un narator pur sânge, la persoana a treia sau la persoana întâi, fiind vădită plăcerea lui de a relata întâmplări „de-a mirărilea”, ca să folosim o expresie din O mie și una de nopți. Prozele sunt de actualitate, dar – prin aplecarea spre conturarea unor destine ieșite din comun, unor destine dramatice – autorul aș zice că face parte din familia narativă a lui Hemingway.
Virgil Andronescu, Levitații și căderi, Editura Infoest, Siliștea, 2021, 88 p. În prefața la acest volum, Levitații, căderi, levitații, Viorel Coman menționează: Virgil Andronescu scrie o poezie cu întrebări mari, insolubile, fără răspuns, o poezie din metale grele, o poezie răvășitoare, crudă, directă, care contrazice sau nu ia în seamă cam tot ce înseamnă recuzită poetică, fără afânători și îndulcitori lirici. (…) De fapt, în Levitații și căderi se ascunde, mocnită sau spusă răspicat, o revoltă a Creatului împotriva Creatorului.
