Cenaclul Alexandru Sihleanu – 26 Martie 2022
UN RECURS CONDIȚIEI UMANE
Sâmbătă, 26, martie, Odovania Praznicului Bunei Vestiri; soborul Sf. Arh. Gavriil; Sf. Mc. Montanus, pr. și soția sa, Maxima; Sf. 26 de Mc. din Goția (Sâmbăta a III-a din Post-Pomenirea morților), ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam Matincă Costea. În această zi, înainte de toate, să-i pomenim pe cei plecați dintre noi: Gheorghe Șaramet, Grigore Radu Stănescu, Ștefan Șerbănescu, Mihai Voicu, Mircea V. Homescu, Matincă Costea, Smarandache (Manea) Agheană. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
„(Scârțâitul românesc) Precum varul de pe tușă/ Ca sacâzul pe arcuș!/ Scârțâitul de la ușă,/ Ori ca patul ….jucăuș. (Epigrame nesărate) Epigrame fără sare/ Peste timp s-au adunat,/ Sigur, doar din întâmplare/ Și… la Râmnicu Sărat. (Epigramiștii buzoieni) Au excelat și buzoienii/ Cu epigrame fel de fel,/ Învingători sunt numai unii,/ Iar ceilalți… morți după duel”. (Dumitru Hangu prin… internet)
„(Greu de cap) Vrei un sfat sau o idee?/ Întreabă pe cineva,/ Dar zice că n-are cheie/ Să-ți deschidă mintea ta. (Unui dentist burlac) În aceste vremuri grele,/ Cu pandemii și ghiulele,/ Mi-am găsit soție „bombă”,/ Când a venit să-i pun o plombă. (Unui epigramist) Am simțit de la-nceput/ Că ceva nu ți-a plăcut/ Și acum să știu aș vrea,/ Ce-ai cu penița mea?” (Safta Leaută prin telefon, cu drag, de la Năvodari)
A urmat lectorul de serviciu, Georgeta Iuga, cu un grupaj de poezii. Vă ofer lectura: „(De ziua iubirii) Ard ghiocei în nopți însângerate,/ Zăpada să îi stingă nu mai poate./ Cad îngeri albi de trăsnet și lumină./ Iubirea lumii-i mama! Zi senină!// Și ochii ei, izvoare nesecate/ De perle albastre și înrourate,/ Sunt azi, de-o lună, întuneric beznă!/ Văzduhul cel brăzdat de fulger plesnă!// Se nasc speranțe în subsoluri,/ Corbii cei mari vânează-n stoluri/ Și moartea are aripi iuți./ E frig și-s răni și-n spaime mulți.// Oprește, Doamne, Apocalipsă!/ Viața-i diamantul lipsă!/ În rest e haos și durere/ Oprește-o, Doamne, lumea piere! (Oglindire) Nebunii merg sub scutul urii/ Minciuna le este drapel/ Seamănă moarte, devin ulii/ Distrugerea le este țel// Neonazismul înflorește/ Ruinele capătă nume/ Frați până ieri. Azi dușmănește/ Nu mai au loc în astă lume// Înoată-ntr-un ocean de lacrimi/ Mame, soții, copii, iubite/ Iar veteranii străvezii/ Nu mai au zile împlinite// Doar lemnul răstignit în cruci/ De-o dureroasă primăvară/ E scara de blestem și rugi/ Spre cer, spre zei – te înfioară! (Spectru) Imagini ce-ți rănesc retina/ Și îți strâng sufletul în gheare,/ Coșmaruri vii devin rutina/ De Guernica, trecătoare!// Speranțele sunt răstignite/ Și moartea-i rege în văzduh!/ Iubirile-s pe rug topite/ Și toți invocă Sfântul Duh!// Și timp și spații nesfârșite/ Devin infernuri pentru îngeri,/ Și dorul stă-n haine cernite/ Și sunt înnăbușite plângeri!// Când cerul e arat de bombe/ Și gerul nemilos îi strânge,/ Mai scapă unii făcând tumbe/ Printre ruine, val de sânge! (Omenie și rugă) Am uitat tot ce ne desparte,/ Durerea e nemărginită,/ Strângem la piept ca pe un frate,/ Pe limba inimii vorbită,// Vecini trecuți prin foc și moarte!/ Frați dăruiți de-o întâmplare./ Speranțe schilodite, poate,/ Pământul dacic e alinare!// Oprește, Doamne, Apocalipsa!/ Cu marea-Ți de oameni iubire/ Și nu da Soarelui eclipsă/ De veșnicii spre pomenire! (O genă) Cu tot ce pot, românii mei cei dragi/ Pe ape și prin codrii-nalți de fagi,/ Ajută cu diamante în privire,/ C-o îmbrățișare și caldă primire,// Vecinii băjeniți de războiul-calvar/ Și soarele speranței învie iar!/ E o genă-zestre moștenită-/ Ospitalitatea la români e sfântă!”
În poeziile prezentate izbucnesc, ca un strigăt, sentimentele acumulate de autoare, la adresa evenimentelor din țara vecină, Ucraina. Războiul seamănă moarte: „Nebunii merg sub scutul urii/ Minciuna le este drapel” (…) „Înoată-ntr-un ocean de lacrimi/ Mame, soții, copii, iubite…”(Oglindire), „Printre ruine, val de sânge!” (Spectru). Autoarea face o trimitere, mai bine zis o comparație cu Guernica, orașul basc, bombardat de aviația germană în timpul războiului civil din Spania, căruia pictorul Pablo Picasso i-a închinat un tablou: „Imagini ce-ți rănesc retina/ Și îți strâng sufletul în gheare,/ Coșmaruri vii devin rutina/ De Guernica, trecătoare!” (Spectru). Un laitmotiv străbate poeziile Omenie și rugă și De ziua iubirii, o rugă adresată divinității: „Oprește, Doamne, Apocalipsa!” De ziua iubirii nu este uitată mama: „Iubirea lumii-i mama! Zi senină!” Un elogiu adus poporului român, referitor la ospitalitatea ce îl caracterizează, în poezia O genă: „Vecinii băjeniți de războiul-calvar/ Și soarele speranței învie iar!/ E o genă-zestre moștenită-/ Ospitalitatea la români e sfântă!” O bilă albă pentru dna Georgeta Iuga și o mai așteptăm și cu alte creații.
„Astăzi, în cadrul ședinței de cenaclu, dna Georgeta Iuga ne-a lecturat un mănunchi de perle literare, poezii de suflet în care autoarea își exprimă cu naturalețe și durere sentimentele pe care le trăiește. Cu ocazia zilei iubirii la români, Dragobetele, pe care am sărbătorit-o cu puțin timp în urmă, doamna a creat poezia De ziua iubirii în care tratează tema războiului: „ Se nasc speranțe în subsoluri…/ Și moartea are aripi iuți”. Autoarea versurilor pe care le-am audiat astăzi este un antimilitarist, deoarece ne dovedește asta și prin versurile din poezia Spectru: „Devin infernuri pentru îngeri,/ Și dorul stă-n haine cernite…” În poezia Oglindire, de natură clasică, creată cu rimă încrucișată, realismul își spune cuvântul: „Nebunii merg sub scutul urii/ Minciuna le este drapel…” introducându-ne în atmosfera plină de groază în care trăiesc popoarele din sud-estul Europei. În ultima poezie se reflectă una din însușirile neamului nostru și anume ospitalitatea și respectul față de aproapele nostru, dna Georgeta Iuga scoțând în relief omenia de care au dat dovadă românii față de refugiații din Ucraina. Felicit pe doamna lector de astăzi și aștept să mă invite la lansarea unei cărți de poezie, deoarece consider că merită ca poeziile dumneaei să fie citite de public”. (Aneta Țâru Pioară)
„Dna Iuga Georgeta a venit astăzi să ne prezinte un produs literar, de mare valoare energetică. Putem aprecia că sufletul nostru se bucură de poezia prezentată. Această creație literară se bazează pe ingredientele naturale, cum ar fi: iubirea, durerea, îmbrățișarea, speranța, ospitalitatea, soarele, lumina, etc. Aceste cărămizi așezate la construcția poeziei fac din creația dnei Iuga o catedrală poetică durabilă în timp. Din când în când e bine să lecturăm din creația dnei Iuga Georgeta pentru a relua din mesajul transmis și a deveni mai buni, și mai luminoși. Consider că poezia prezentată azi și-a atins obiectivul de a crea o atmosferă literar-artistică. Îi dorim să fie, în continuare, în mijlocul cenaclului și să ne bucure cu prezența și cuvântul dânsei”. (Adrian Câmpeanu)
Sâmbătă, 02 aprilie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Firudo Kokoku. Vă așteptăm, cu drag!
