Propoziții pretențioase – Aerifer
Vă voi mai ține la ,,curent”, în arsenal sunt specificate ,,vântoase” suficiente cât să declanșeze o furtună….
Pe Focșani în jos, lâng-un mal…. Vecin, betonat. Chiar mai departe de el, la o…. Mai patru case distanță. Un nene pus pe fapte novatoare, înfățoșarea zidurilor, refacerea jgheaburilor și burlanelor, noi pe alocuri, recositorite în cea mai mare parte. Cu chinul specific. Consumând apă tare aproape în zadar, fiindcă adunată apa, stătută, jgheaburile se adăpară cu suficient praf și ace din bradul din apropiere cât s-o rețină, să clocească și să ruginească tabla îmbătrânită. Ca și el, un tip înalt, cu ochelari și-o frică de nevastă…. Din pricini de fumat. Da-și mai scăpa boii pe la colțuri.
La încă una, două, trei mai departe – cândva gazda Boltei Reci – chiar două, pe același trotuar, în locul unde încă se mai hrănesc cu produse alimentare locatarii împrejurimilor. În imobilul unui alt domn maior din panoplia ofițerilor ce păstoriseră instrucția militară a celor doi frați, Nae și Cristi. Cel ce din săru’mâna nu m-a scos de la prima întâlnire de ,,afaceri”. Din cauza părului prelung. O năzbâtie la care n-a renunțat și-a perpetuat-o la toate cele patru descinderi pe proprietățile dânsului. La magazin tabla de pe triunghiul de la stradă și două trapezuri în laterale. Burlanele – o reducție de vreo 20 de metri pe perete – și câteva jgheaburi pe partea cu vecinul din spate. Un jgheab și burlanele aferente la adaosul de clădire, unde locuia o familie de chiriași și unde, ca la oricare casă locuită în parte de alții, se îngrămădiseră destule obiecte supuse delabrării, adăpate prea mult aerisirii, ploilor și nepăsării, numai bune să li se smulgă ciozvârte de alimentat focurile încălzirii letcoanelor. Încă uzam în anii deceniului 2000 rudimentul ce ne lăsa în buzunar un plin de butelie la două lucrări. Zece cu zece de lei mai serveau de tot atâtea pâini pe masă. E mare lucru să-ți fie cum nu multora le e. Să-ți fie casa peste drum de… casă. Hop pe colțul aceluiași bulevard Focșani cu Jideni! Trebuie să-ți atragă cumva privirile, nu să fie adulată, aerului ei oldish puțini îi mai gustă aromele de început de secol 20, poate mica plăcuță metalică surprinsă de Chirac prin instantaneele personale cu ,,relicvele” vechiului Râmnic. Lângă antic nou. Cerdacul prefăcut în hol, înălțat și lățit. De acoperit și împrejmuit cu jgheaburi. Adăugam numai o scândură la poale, față de meșterii lemnari, table și deloc facila îmbinare cu ce exista deja montat. În cale două hornuri și o cucuvea-aerator de pod căreia nu i se putea rata înlocuirea geamului inexistent cu o făcătură stilizată executată din daltă și preducea. Se vede și din avion – aerobuz și oricare altă cale aeriană – și pe google maps. Și fuseră niște ninsori… d-ele de răstoarnă munții și dau năvală peste jgheaburi cu atâta furie că nici nu zici c-au fost. Și doar ce le instalasem prin toamnă – o toamnă…. Soluția cea mai bună, după ridicarea cârligelor la nivelul dinainte de cataclismul glaciar: parazăpezi. Ca să nu mai adăstăm cu inima purice alt potop…. M-am înșelat. Numărul de revederi cu proprietarul se ridică la patru și cu prima înfățișare cinci. De teama din urmă n-am scăpat. La prima lucrare nu inventasem opritorul de zăpadă, ceea ce a dăunat jgheaburilor. Desfacere, îndreptare, relipire, remontare, inițierea operațiunii ,,stop zăpadă”.
