Fărădelegea lui Călin – Codal țivil
O exagerare lingvistică nefericită.
Eu pot, tu poți, el ,,… poate sta în justiție…” Așa-i mai ușor, să scurtezi reprezentarea și intervențiile pentru cereri în instanță ale bunurilor administrate. De stat pe-acolo stau… destui. (Art. 810)
Ținut… ținând…. Poftiți la compunerea frazelor școlărești din Art. 811. Ținut să acționeze, ținând cont de drepturile…. Să fie imparțial, dacă e slugă la mai mulți… beneficiari – deodată toți sau pe rând -, să nu eludeze interesul vreunuia.
Atenuation for administration. O posibilitate oferită de instanță când are de trecut contravaloarea despăgubirilor în buzunarul beneficiarului, o reducere cu bazele în asumarea slujbei, cu plată sau gratuit. (Art. 812)
Să trecem la îndatorările contractuale ale perechii admin.-benef.. Mă intrigă oarecum Art. 813. Pe de o parte avem un administrator ce-și asumă obligațiile beneficiarului ori ale fiduciarului, dar nu se face răspunzător în fața terților, pe de alta are cu terții relația directă unde își pune pielea în saramură, în nume propriu ,,… cu care contractează…” Ei! Și-i mare diferență între terți contractanți nespecificați la trocuri pentru masa patrimonială fiduciară și terți cu care contractează. (Art. 813)
El le face – așa, ca să nu fi clevetit în van – și el răspunde în fața terților, chiar dacă era doar portavocea beneficiarului, depășirea atribuțiilor, fără acordul acestuia, se penalizează. (Art. 814)
Trec greu peste cutume când nu-mi fierbe oala. La fel de greu accept modul avantajos de a exercita administrarea, dacă am încălcat flagrant convenția. Art. 815 scoate în evidență fapta ,,netrebnică” a custodelui de a lua decizii și de a acționa solitar când administrarea aparține încă unuia.
Nu e clar. ,,… până la concurența câștigului…” și răspunderea față de terți, aici a beneficiarului, nu au un punct logic comun și nicio percepție imediată. (Art. 816)
Propoziții… stâlcite. Cum să creezi aparențe despre altcineva că administrează bunurile tale? Vorbești cu perdea, faci aluzii gestuale, verbale, cum? Nu s-or produce efecte ilicite? Nu or fi contractele cu terții nule sau fără foloase pentru beneficiar? A! Tevatură pentr-un administrator… aparent. (Art. 817)
Apele… legislative. De unde curg și decurg…. Stupizeniile. Uimire e prea puțin pentru plăsmuirea proprietății plecate… de la beneficiar și ajunsă pe mâinile administratorului, predată bob cu bob numărat, ispitită să rămână o grămadă informă de adunături în mâna… ,,risipitorului”. Într-adevăr garanția bunelor sale intenții și îndatoriri rămâne la începuturi, o altă dovadă ar fi oarecum forțată. Pentru subscrierea unei polițe de asigurare stau îndoit, și trebuie, și nu trebuie, însă ar furniza beneficiarului mai multă încredere. Despre inventar nu am nicio îndoială că este necesar din când în când, nu cum stipulează Al. 1. Al. 2 merge mai departe cu ,,delăsarea”, degrevând fără putere de împotrivire administratorul de toate cele trei, indiferent de conținutul contractului – aici chiar există o asemenea obligație -, făcându-se apel la instanță ca administratorul ,,… să fie dispensat de îndeplinirea…” lor. (Art. 818)
Un început atât de ,,bățos” mă îndreptățea să cred în reguli inverse celor adineauri înșirate la secțiunea terță. M-am înșelat. Art. 819 se ocupă în continuare de obligațiile ,,șterse” la precedentul. Instanței cerându-i-se să nu judece pripit, să ia în calcul valoarea bunurilor administrate, statutul și situația părților, dar nu numai. Astfel încât pasul hotărât înainte este dat jumătate de măsură înapoi. Toate degrevările cad dacă afectează una dintre clauzele actului constitutiv.
