Fărădelegea lui Călin – Corul țivil
Mai uitați-vă și pe cer. De-acolo vin toate….
Și-n ,,carte”, fiindcă din ea ni se trage…. E clar cine este avantajat în cazul servituții. Sigur… nesigur. Ba i se dă dreptul dominantului să cheltuiască pentru exercitare și conservare, ba amândoi – și servul – pentru profit, dar proporțional. (Art. 765)
Mă mănâncă-n vârful degetelor să rescriu, părelnic, legile, o nerăbdare…. Încă nu s-a înțeles clar statutul servituții, mai ales când o anume exonerare, de cheltuieli, impune renunțarea la fondul sau partea aservită în favoarea dominațiunii. Nicio propoziție despre procesul de ,,predare-primire”. (Art. 766)
Numai idioții ar reconsidera statuarea servituții în alt loc decât cel convenit. Era evident. Pentru ei Al. 1. Altora, de teapa redactorilor Codului Civil, Al. 2, al răzgândacilor. Ce transformă idiotul în om cu scaun la cap: se poare schimba, cu interes ,,… serios și legitim…” – primul argument imbatabil -, ca să-i fie comodă servitutea dominantului. (Art. 767)
Hai să reținem data asta și preajma orei 18:30. Să nu spuneți că n-am trecut ,,prafurile” aferente stării precare… actuale a națiunii. Vorbim peste două săptămâni.
Ce ne tot mai tocmim? Zi-o, codule, p-aia dureroasă, aia de ustură la libertate și buzunar! Da’ ți-ai găsit…. La bani mărunți ,,stăpânul”, căruia doar i se pune în vedere să nu agraveze situația fondului aservit, să nu-l prejudicieze. (Art. 768)
Și dacă împărțeala se face taman încât servitutea să nu fie distribuibilă? Și cum să nu fie afectată partea aservită când în loc de unul pe servitute ,,trec” cel puțin doi? A!, își dădură seama la Al. 3 că se poate și așa. Unul da, restul ba! (Art. 769)
Am revenit la ia-mă…, stinge-mi…. La cauze. Pe căile, aceleași, principale. Radiere din cartea funciară: consolidation… – boss, serv totuna; renunțare, bănuiesc că la servitute, a dominantului; împlinire de termen contractual; răscumpărare – o noutate în materie; imposible exercitation; nem uzură ten years; not useful of both. Expropriere, finaly, când statul zice pas, motivând afectarea fostei servituți. And that’s 770-th.
A patra survolare peste Râmnic. În half hour.
De limbă legată…. Anii zece se numără de la: începerea discontinuității servituții ori de la actele contrare continuității. De… lipsă la Al. 2. Și e text oficial: ,,Exercitarea servituții… profită și celorlalți proprietari…” (Art. 771)
Noutatea relevată. De răscumpărat de către aservit în condițiile: disproporție de utilitate, inconveniente, depreciere. Și dacă face gât dominantul, în numele lui hotărăște instanța. Prețul după: vechime; schimbarea valorii celor două fonduri – apreciere sau depreciere? (Art. 772)
Un avion, se legăna…. Cinci!
În dicționar era mai simplu și cred mai corect. Însă cod fiind, își trage pe turta lui foloasele. În ograda-i, fiducia se transformă din ,,tehnică comercială” în operațiune juridică. Ce nu spune, după gargariseala noțională, Art. 773, este exact ce mă așteptam mai puțin. Cum că cel ce transmite drepturile sale, aici ,,… reale…, de creanță…, patrimoniale…”, o face pe propria răspundere, deci incorectă finalizarea frazei sau mai curând incompletă: ,,… în folosul unuia sau mai multor beneficiari…” Și-n detrimentul lor. Cunoștința cu fiducia se încheie cu zona autonomă patrimonială distinctă de oricare altele ale fiduciarului.
Și nu puteam termina, chiar contrar întâii voințe, decât în nota autentic expresă solicitată de ,,Izvoarele fiduciei” – o fi și ea o Govora – și-n siderarea că pot coexista două legi, prezenta și alta special alocată fiduciei, în așa fel încât să cuprindă ,,… dispoziții contrare.”, ce le poate anula pe acestea din cod. (Art. 774)
