Cotețul cu metafore – Nedumerire
Nedumerire
Când lumea asta stă să se dărâme,
planeta-ntreagă părând că se sufocă
iar tăvălugul vieții preface în fărâme
până și cea mai rezistentă rocă…
Se-ntâmplă astăzi niște fenomene
atâta de ciudate, în unicitatea lor
încât ieșii aseară pe prispă în izmene
fumând alene, sub bolta stelelor…
Stăteam așa, cu degetul la tâmplă
și mă gândeam ce minte pot să am
de nu-nțeleg deloc ce se întâmplă
și cât de fericit eram când nu gândeam…
Sau, poate, mi se pare numai mie
că viața ni s-a cam întors pe dos
de vină fiind această mare pandemie
și acest virus foarte-foarte dubios…
– Cum dracu`, absolvent de Medicină,
cu nouă-zece ani de-atâta meserie
și după toate astea, unu` poa` să vină
să-ți ia temperatura, tocmai ție?
Păi, a ajuns un simplu paznic de la mall
ajuns acum precum un vajnic Cerber
să te prezinți la el umil, cu capul gol
de ești tu medic sau ai premiul Herder…
Deci, iată, medicina a ajuns banalitate,
o pierdere de vreme, inutilă, așadar,
dacă un paznic dobândește-o calitate
demnă doar de… medicul primar!
Și-așa se spulberă încă o legendă
că Medicina este grea, costisitoare,
când orice-agent de pază cu-o agendă
are și vaste aptitudini de diagnosticare!
Bine, măcar, că nu pune diagnostic,
sau nu prescrie, cumva, și vreo rețetă,
căci, pe cât sunt eu atâta de agnostic,
voi renunța pe veci la astfel de fațetă…
Și să mai zicem și mersi că la intrare
nu mai plătești tarif de consultație
precum la cabinetul medical… oricare
și încă este gratis această ,,prestație”…
Ați vrut egalitate și justiție ,,for all”,
(că nu puteați ca să vă țineți gura!)
Vom avea medici să păzeasc-un mall
și paznicii ne-or lua temperatura!
