Cotețul cu metafore – Amor
A morții neagră hlamidă se-ntinse
peste pustiile morminte
pe care, lumânări demult aprinse
au fumegat aducerile-aminte…
Amorțit, pe-o tristă piatră rece,
zăcea un suflet istovit
speriat că timpul lui va trece
și că el încă n-a trăit…
– Am o rană-n pieptu-mi tânăr,
acolo inima-mi bătea,
când duceam lumea pe umăr
și nu mă gândeam la ea…
Am orbit mergând prin ceață,
în căutarea unui far
și m-am ales în astă viață
cu un cortegiu funerar…
Amorul mi-e acum lințoliu
umilă haină de ascet,
din cerul îmbrăcat în doliu,
ploaia coboară cu regret.

