Spații culturale nr. 50 (13)

Nicolai TĂICUȚU

Raftul de cărți

Virgil Diaconu, Atelierul de fluturi, Editura Tiparg, Pitești, 2016, 111 p. Parabolele din această carte (în cea mai mare parte, prozo-poeme aforistice) sunt structurate pe trei capitole: Portret cu cireșul în brațe, Absurdistan și O clipă de nemurire. Pe ansamblu, tot la vorba lui Alex. Ștefănescu se ajunge: Într-un moment istoric nefavorabil poeziei, Virgil Diaconu a făcut din poezie o religie și a ajuns unul din cei mai buni slujitori ai ei (citat din referințele critice la volumul Secol, 2011).

 

Eduard Dorneanu, Departe de Troia, Editura Eikon, București, 2016, 126 p. Despre cartea de proză scurtă, 3,63, publicată în anul 2013, Liviu Antonesei spunea: Da, talentul său este chiar de calibrul 7,63,(…) pentru că literatura este o armă superioară tuturor celorlalte, cu pistolul mitralieră în frunte! Este uimitor cum autorul reușește să ridice banalul vieții, ba chiar și al „vieții la țară”, până la granițele – adesea dincolo de ele – magicului și miraculosului. Iar cartea de față nu poate fi altfel! Luați aminte, vă rog, din motto: Purifică-mi suferința cu o nouă durere/ Unește-mi sângele cu albastrul cerului Tău./ Leagă-mi singurătatea de zidurile Orașului Sfânt/ Ridică-mi umbra deasupra oricărei neputințe./ altar viu să îți Fiu.

 

Mirela Bălan, Alintpoeme, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2016, 67 p. Pe coperta a patra a volumului, criticul Petre Isachi, (poziționat la mijloc de Viorel Savin și Alexandru Jurcan) menționează: Alintpoemele Mirelei Bălan configurează atipic în scriitură, lirismul preludic… (presimțire, așteptare, dulci-amare incertitudini, senzualitate difuză, ambiguitate deschisă, claustrare prenatală, carnalitate irizantă, procesualitatea nașterii, discurs al dispersiei etc.), lirismul ludic (dăruire maternă, patetism specific, uitare de sine, timp suspendat, unitatea contrariilor etc.) și lirismul postludic (melancolie, meditație, amintire, spațiu al evanescenței, întrebări prospective, introactive, concesive, imperative etc.). Identitatea Eului cu sine este asigurată de pactul cu trupul (sufletesc) și de umbra dubitativo-interogativă a poeticului…

 

Grigore Codrescu, Personalitățile timpului și contemporanii noștri, Editura Corgal Press, Bacău, 2016, 260 p. Despre această carte și autorul ei, Calistrat Costin spune: … Elogiere a unor personalități ale timpului,excurs în lumea artelor (poezie, proză, critică, plastică, istorie literară, muzică) într-un eseu perfect agreabil la lectură, lucrarea lui Grigore Codrescu este ca un testament al unui credincios într-ale scrisului beletrist. Clasici și contemporani, nume din cam toate generațiile de ieri și de azi, privilegiați sunt localnicii, parcă spre a motiva materia cărții:„o șansă pentru Bacău”. (…) Întreaga substanță a volumului atestă un amplu orizont spiritual al scriitorului băcăuan CODRESCU, om care și-a consumat ani buni punerii în pagină și valoare a patrimoniului cultural din această parte a României.

 

Mihaela Aionesei, Cămașa de sare, Editura Vatra veche, Târgu Mureș, 2016, 117 p. Mihaela Aionesei a încheiat un Pact cu sine: Nu mă agăț de nimeni/ astăzi îndrăznesc/ mă la purtat/ de puful păpădiilor/ chiar dacă-mi vor zdrobi tâmpla de munți/ târât de un convoi de scaieți/ cu riscul de a zgâria scoarța melcului/ în care îmi ascund sufletul… Ce a urmat, ne spune Ana Alina Costache (cu ocazia lansării cărții): Intitulat „Cămașa de sare” volumul păstrează în paginile sale doruri, singurătăți, dureri pentru care deseori au curs lacrimi de neputință, de răbdare, sentimente pe care poeta le purta cu ea ca pe o „cămașă”…

 

Nicolae Peneș, Memorii, Editgraph, Buzău, 2016, 404 p. Prof. univ. dr. Ion Bulei menționează pe coperta a patra: S-ar părea că oricui îi este dat să scrie memorii. În realitate au încercat mulți, dar n-au reușit decât cei care, pe lângă faptul că au trăit evenimentele la care au fost martori oculari, au trăit cu toată ființa lor cele relatate. Și, se știe, ceea ce e trăit cu intensitate sensibilizează. Ceea ce ne oferă dl. Peneș este un amestec de suflet și obiectivitate, totul trecut prin procesul dinamic al memoriei, prin intuiție lucidă, adâncime psihologică, fantezie originală, sensibilitate pentru expresie și har.

 

C. Suditu, Poeme carnivore, Editura Paralela 45, Pitești, 2016, 70 p. Pentru scurta prezentare a acestei cărți, ne folosim de referințele critice semnate de Felix Nicolau: Coborât din șaua baladescului, C. Suditu adună în stradă tot arhondaricul european și tribal în vederea unui bal filosoficesc. La tot pasul, cuplaje imposibile: rațiune și dezmăț, hazard și bariere. Lorelinele și Carmelinele asigură migrația dinspre austeritatea sceptică către fierbințeli acrobatice. Vitalismul cu perspective à la Picasso este ținut în frâu de o luciditate cinică. Rezultă mitologii urbane și comploturi galactice proferate la modul cârcotaș și cu imaginație năucitoare, carnivoră.

 

Mioara Bahna, Addenda la o aventură a lecturii. Poezie română contemporană, Editura Detectiv literar, București, 2016, 277 p. În Argument – Despre poezie… autoarea spune: Contrar tuturor previziunilor scepticilor în legătură cu soarta literaturii, fenomenul scrisului actual este din ce în ce mai pregnant în viața românească, aproape la toate nivelurile – și, făcând o asemenea afirmație, mă refer la abordarea lui de către inși de prin toate categoriile sociale -, poezia fiind, de departe, în continuare, ca și în perioadele anterioare, domeniul cel mai râvnit, mai – aparent – accesibil, mai dătător de satisfacții (reale ori imaginare).

 

Mariana Velisar-Codrescu, Turnul lui Joyce, Editura Corgal Press, Bacău, 2016, 134 p. Prof. Ioan Dănilă, pe coperta a patra a cărții, face câteva mențiuni: „Turnul lui Joyce” este de fapt o suită de povestiri autobiografice: după alintul exotic din primul text vin altele opt care, împreună, dau seamă de promisiunea onora(n)tă a autoarei, de a dezvolta simplele note documentare din „Povestea adevărată a străbunicilor Safta Iurașcu – Dimitrie Velisar”. Didactic vorbind, Mariana Velisar-Codrescu a abandonat limbajul obiectiv, științific chiar, din prima carte, în favoarea celui literar-memorialistic. (…) De fapt aceasta cred că este dominanta scrierii Marianei Velisar-Codrescu: admirația constantă și argumentată pentru trecutul românesc, așezat ca o provocatoare pildă pentru contemporani.

 

Ștefan Negrișan, Morții noștri cumsecade, Editura Ex Ponto, Constanța, 2016, 145 p. Pe coperta a patra a cărții, Ovidiu Dunăreanu spune: … Neținând cont de sfaturile și indicațiile care i se dau, inginerul Matei trăiește liber, după legile lui, retras în sine, neînțeles de nimeni din jur, visul „ficțiunilor” pe care le scrie, inadecvate cerințelor ideologice ale Partidului și Securității. Acest dezacord generează o suită de episoade tensionate prin care eroul este forțat să treacă în partea de final a romanului.

 

Dan Drăgoi, Lumini târzii, Editura Tiparg, Pitești, 2016, 158 p. Calinic Arhiepiscopul scrie o precuvântare la acest volum, Poet argeșean în Lumini târzii, în care menționează: … Gândirea lui Dan Drăgoi fierbe ca un cazan cuprins de jarul bucuriei în tumult, el știind că datoria poetului este de a ridica evenimentele politice la rangul de evenimente istorice și că cele trei aspecte ale poetului adevărat sunt: umanitatea, natura și adevăratul realism. El simte că, dacă talentul nu-i nimic, trebuie ca cinstea să fie totul…

 

Alexandru Halupa, Fior decadent, ediția a II-a, Editura Infoest, Siliștea, 2015, 86 p. Volumul de față este însoțit de scurte opinii critice semnate de Adelina Pop, Valeriu Valegvi, Hugo Mărăcineanu, Vasile Ioan Zbarcea, Mia Cuțitaru, Gheorghe Lupașcu Marchidan, Virgil Andronescu, Lucia Pătrașcu și Mihai Vintilă. Ultimul numit spune: Alexandru Halupa, nu scrie poezie, el o trăiește, iar poezia respiră prin toți porii ființei lui. (…) Avem aici, în acest volum, doar o mică parte din stările de pe planeta pe care el trăiește, planeta poeziei. (…) Alexandru Halupa nu e un decadent, ci fiorul însuși.

 

Poeți macedoneni, Omul acela vine de undeva, Editura Helis, Slobozia, 2016l 110 p. Selecție, prezentare, traducere: Dimo Naun Dimcev (Dina Cuvata), Stilizare: Gheorghe Dobre. Sunt antologați: Vesna Ațevsca, Todor Cealovski, Catița Chulavcova, Slavcio Coviloski, Igor Craicev, Dimo Naun Dimcev (Dina Cuvata), Milița Dimitrijovsca-Radevsca, Slave Ghorgho Dimoski, Bogomil Ghuzel, Risto Iacev, Tode Ilievski, Miloș Lindro, Mișo Kitanovski, Pande Manoilov, Lence Miloșevsca, Vesna Mundișevsca-Veljanovsca, Kire Nedelcovski, Zoran Peicovski, Iscra Peneva, Hristo Petrescki, Petco Shipincarovski, Rade Silian, Vele Smilevski, Milovan Stefanovki, Sande Stoicevski, Iovan Strezovski, Violeta Tanceva Zlateva, Bratislav Tașcovski, Cocio Topuzovski, Vasil Toținovski, Branco Țvetcoski, Radovan P. Țvetcovski, Vlada Uroșevici, Risto Vasilevski.

 

Ionel Aurelian Cotoban, CHIRNOGI, file de istorie. Parohia Ortodoxă Chirnogi – Biserica Sfântul Ierarh Nicolae și Biserica Dreptul Lazăr – de la origini până astăzi, Lumea credinței, București, 2014, 144 p. Într-un rezumat se precizează: Această monografie-album dorește să trezească interesul pentru o parte din istoria locală a comunei Chirnogi, vorbind puțin despre istoria de milenii a localității, fiind găsite urme arheologice încă de acum 5 000 de ani, existând până în zilele noastre o locuire neîntreruptă.