Cenaclul Alexandru Sihleanu – 4 Septembrie 2021

CUVINTELE SUNT VEHICULELE IMAGINAȚIEI

Sâmbătă, 04 septembrie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul epigramistic in memoriam Matincă Costea.
„(Cacofonii politice) Au găsit și scuza, iaca,/ Inventivi precum se știe,/ A ieșit un fel de „caca”,/ Însă, fără de… fonie. (Socratele) Vineri, miercuri au un rost,/ Regulă, se ține post,/ Directive de la soacră!/ În meniu o ciorbă acră. (Criză guvernamentală) Un scandal la guvernare./ Întreb, partidele ce fac?/ Dacă-i vorba de schimbare,/ Noi o știm, îi tot un drac! (Știri pe scurt) Pentru stabilitate guvernamentală, un acord cu USR. Nu va fi guvernul Cîțu, dar până la sfârșitul anului vom avea două guverne: Scârțu II și „Pârțu” III.” (Dumitru Hangu)
„(Rubedenii) Sunt rude, fel-de-fel în lume/ Oftez, privind la ale noastre:/ De ce au alții neamuri bune,/ Iar noi, atâtea neamuri proaste? (La regim) N-am voie carne de puicuțe/ Sunt limitat și la ouțe./ Am interzis la consumat,/ Dar pot, măcar, la sărutat? (Educație) Pe copilul care minte,/ Îl duci iute la culcare./ Dar, de este președinte?/ Du-l rapid la… Izolare!” (Laurențiu Turcu)
„În folclorul evreiesc am întâlnit un aforism care mi-a stârnit emoțiile: „nu e mort cu adevărat cel care nu e uitat!” Și întâlnirea noastră de azi consfințește aforismul și adevărul prezentat de acesta. Vineri 20 august a.c., împreună cu dna Frusina Agheană, dna Ecaterina Chifu, dl V. Ghinea, dl Viorel Dodan și din Buzău și din țară, am participat la Biblioteca Județeană Buzău la o activitate de premiere a laureaților „Concursului Internațional de Literatură și arte” de la Pitești, concomitent cu lansarea primei ediții a Caleidoscopului „Univers Românesc XXL”, autoare dna Elena Toma, organizatoarea concursului și președinta juriului acestui concurs. Dna Toma l-a cunoscut pe maestrul Agheană și cântecele lui. Doamna a declarat că a fost chiar plăcut impresionată și „atrasă de maestru” la prima lor întâlnire, dar și la următoarele. Doamna a mărturisit că a fost și la Râmnicu Sărat. În „Caleidoscop…” la pg. 172 este reprodusă o fotografie a maestrului și înserate frumoase vorbe la adresa acestuia: … „era iubit de membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, oameni frumoși, care m-au întâmpinat cu flori și refrene muzicale în interpretarea renumitului artist, nelipsit de la întâlnirile artistice, chitarist, solist vocal, unicul Manea Agheană, plecat prematur dintre noi…Am lacrimi! Să-ți fie țărâna ușoară, dragul meu Manea Agheană!” La această întrunire maestrului i-a fost oferit „Premiul Prieteniei, secția Trofeul Univers Românesc XXL Aniversar.” Premiul este împodobit cu tricolor și e însoțit de „Diplomă”, un adevărat brevet, un act care recunoaște toate frumoasele calități ale maestrului. În discursul său, dna Toma l-a calificat: „unicul”… De unde oare știe doamna că nu mai există un alt Agheană Manea? Nu! Doamna, cu acest calificativ a definit personalitatea, caracterul, talentul, dar și numele maestrului. Dar numele Frusina, cum vă place? Da! Și acest nume este unicat. Cei doi unici au format o familie unică, neegalabilă, frumoasă, talentată apreciată de cei din jurul ei, cu fii și nepoți talentați. Un amănunt care sunt sigur că nu îl știți: nepotul abia învață să scrie și să citească, și are note numai de zece, dar pictează sfinți și modelează în plastilină personaje îndrăgite din lumea copilăriei lui. Sunt sigur că va deveni un artist vizual! Dumnezeu, în planul său înțelept, a oferit familiei unice o serie de încercări… pentru a „netezi” drumul familiei spre locul UNIC din Univers, locul unde doar sufletele celor iubiți de Tatăl Ceresc le pot ocupa. De acolo maestrul ne vede, ne ascultă și ne îndeamnă să fim corecți. Într-o epigramă filosofează adresându-se nouă: „(Celor drepți) Omul e ca și cuiul, știți,/ Când e drept, îi dai chirtoace,/ Drepții sunt mereu loviți,/ Iar cei strâmbi lăsați în pace.” În folclor se spune că „bați tot în animalul care trage în jug”. Maestrul, cu dibăcie, ne sfătuiește să fim optimiști și fericiți: „(Unui bătrânel) Îmbătrânești… Fii fericit,/ Și mergi cu viața înainte,/ Fii vesel că nu te-ai țicnit/ Și-ai mai rămas c-un dinte!” Prietenul Agheană îi demască pe nostalgicii epocii de aur: „(Epocii de aur) Dispărură de pe steag,/ Munți, păduri, câmpii și lanul,/ Dar, au mai rămas în minte,/ Secera și cu ciocanul.” Și foarte frumos declară în „Cuvântul autorului” din culegerea sa de epigrame: „…Vă mulțumesc mult că-mi dăruiți iubirea care-mi oferă un scut protector în valurile vieții”. Odihnește-te în pace, maestre! Noi nu te vom uita! Nici Zânița INA, nici juniorii, nici nepotul …nu te vor uita! Pentru că se apropie sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului-Sf. Fecioară Maria-8 septembrie, felicit purtătoarele și purtătorii numelui de Maria și derivatele din acesta.” (Mihai Doina)
A urmat lectorul de serviciu, Sorin Călin, cu un grupaj de eseuri ce vor face parte dintr-un viitor volum numit Brigada diversă. Se constată un stil inedit. Cu minuțiozitate și mai ales răbdare, lectorul de astăzi caută în vocabularul pasiv al limbii cuvinte să susțină ideea tratată. Un stil novator care poate fi urmărit de cititor, la fel, cu răbdare. Vă ofer un exemplu: „(Ploa(p)e (p)e stel(ă)/ Ploaie de stele) Scai. Un semn de-al chitailor, o ea vindecată, după patru luni s-a reactivat. Ce ți-e și cu tratamentele astea. Că unul dădu masca pe panaceu. Ceea ce la televiziune-i cu putincioșie a se afișa cu majuscule. Am dedus de la ora unu la 21 (ploile astrale se încriminează) că ospețele neo-românești trebuie închise în cămeșă de forță și studiate atent de nevrologie. Și-i simplă cercarea comparativă. La „ila-ila” mod popular cu apogiaturi, se ating fibrele baziliare, Corti, declanșatoare ale senzorilor de tastare și deversare galenică. Ceea ce la cromatice ne-neaoșe se blochează. Admirativ. Iarăși mă nărăvesc a afirma că părerile despre cântec se despart de unilateral. În particular, claviaturile alb-negru lemn natural nu pot alcătui orchestra din lipsă de variație și spațiu. De aceea Cella și Dan, pe la veacul plenar al „Vrâncioaiei”, s-au porobotit în fața unei vechituri de Steinway pentr-un „jazz mic”. Dânsa diminutivă. În general, „clapele” negre nu pot pune decât de-o bandă. Din serialul se… Se ia o hanță. Se caută garderobier. Se comandă unui lacheu. Se… În mod precis există șansa unei vârste venerabile cotizante la procesul profesional. Funcțiune ce ține sistemele principale viabile. Cele medicale. Îmi știe citadela aversiunea față de… Când și când mai las loc de bună dimineața, dând-o pe-un turvin glacial. Morbid luni… Iară în miez de noapte escaladat în neștiință. Pelicula tumescenței linguale de prin aprilie 2019 a rulat automat. Consimilitudinea m-a marcat profund. Mai multe. Băbeasca vizionare, edictul tratamental de deces pe zi ce trece, vicisitudinile intrării la felcerii intimați, nu-l enumăr și pe-al…, m-au transformat în arbitru și asesor. Pe bună dreptate. Nici „siguranța” simptomelor, transferabile de la pacient la pacient, nici sfezile părelnice interpretative nu scot cazul medical la liman și subiectul pe picioare din spitale. Ceea ce face din licențiatul rutinat un pericol. Un metodist înlemnit în crusta nivelului de cunoaștere instaurat la maxim zece ani de la terminarea facultății. Înseamnă… Tândălire. La Nicu micuʼ fiindcă a cabrat între timp și nici măcar două ecuații lexico-verbale nu mai știe a demitiza, la juriul descifrator pentru cele 6 ceasuri depuse zadarnic în ciorne. De-aici până aici „doctor”, de dincoace să se înfățișeze geniile. Doar remarc după rândurile cafardului. Părtinitor. În grupa de donatori onorifici de tacriruri se înscrie omul cu chitara. Având conștiința banului cuvenit. La o asemenea muzicalitate mai să-ți vină să trăiești într-o Românie tistașă. Să se aibă în vedere că subscriu ideilor interesante. Văd în deținătorii de purcele (epopee dex-icală) atât cât distinge oricine: porții de ramstec, sub un cap evident micșorat. Minte…”
„Bine v-am regăsit, după o perioadă de absență și mă bucur că de fiecare dată există obiceiul pe care îl promovăm, de a ne aminti de foștii colegi de cenaclu: Matincă Costea, Smarandache (Manea) Agheană. Cei care îl citesc pe Sorin Călin online ar putea să constate această minuțiozitate în găsirea unor cuvinte noi și a sensurilor noi ale acestora. Din punctual meu de vedere este de admirat răbdarea și consecvența cu care face acest lucru, ceea ce impune, de asemenea și cititorului. Scrierile sale sunt criptate sau mai bine zis condensate și pot fi considerate ca file de cronică a timpului nostru în: „Zăngănele”, „Parálele”, „De Râmnic, de bine!” Sorin reușește să imortalizeze prin mijloace specifice aspecte ale vieții cotidiene într-un stil inconfundabil. Cititorul trebuie să decripteze sensurile ascunse în fraze, aceasta fiind o probă de răbdare și dorință de a înțelege textul. Textele prezentate astăzi, aici, se înscriu și ele în aceeași notă specifică autorului. Este de apreciat, pe lângă activitatea de a scrie și dorința acestuia de a aduce un suflu nou mișcării culturale prin regândirea vechiului proiect „Scriitori râmniceni” și încercarea de promovare în afara zonei culturale a Râmnicului Sărat. Îl felicit pentru aceasta și pentru toate celelalte, și îi doresc succes în continuare.” (Viorel Dodan)
„Am impresia că este un nou stil literar, inventat de autor. Îmi place noutatea care o aduce.” (Mihai Doina)
„Lectura prezentată astăzi are două aspecte care se înscriu în genul clasic și genul novator. În stil novator sunt prezentate cuvinte care fac parte din vocabularul pasiv al limbii. Acestor cuvinte li se caută sensuri noi prin înlocuirea uneia sau mai multor litere. În sensul clasic sunt descrise aspecte comune de muncă din viața cotidiană. În ceea ce privește stilul dlui Călin Sorin remarc o bună evoluție prin calitatea numită proprietatea stilului. Îi doresc succes, să strângă totul într-o carte sau mai multe. Se pare că este un autor inspirat.” (Georgeta Iuga)
„Participând azi la cenaclu/ Eu m-am simțit așa umil,/ Că dl lector de serviciu/ M-a cam lăsat în cimitir.” (Laurențiu Turcu)
„Dl lector de serviciu, Sorin Călin, mă surprinde cu scrisul dânsului creator și îi apreciez munca pe care o depune pentru propășirea cuvântului.” (Dumitru Bardaș)
„Țin să vă mulțumesc tuturor celor care participați la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” pentru că vă reamintiți întotdeauna și îi țineți vie memoria soțului meu și a lui Matincă Costea. În acest fel îi simțim alături de noi și sunt sigură, de acolo de unde sunt dânșii, ne privesc și se bucură că nu sunt uitați. Vreau să-l felicit pe dl Sorin și să-i urez succes în noul proiect literar care va aduce un nou suflu cultural.” (Frusina Agheană)
Sâmbătă, 11 septembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Viorel Dodan. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share