Fărădelegea lui Călin – Cohul tivil
Ești al unuia, ești al tuturor.
Lasă impresia amestecului Al. 2. Că terț, că față de el, că bună-credință…. Și ne-nvârtim în jurul unei cozi…. Același impresionism. Actul curent…. Mâncare, îmbrăcare, învățare…. Prezumare că unul are acceptul celuilalt. Părinți cu autoritate în exercițiu egală. Din partea mea este totală, divizarea ei n-are nicio noimă. Da, nu încape îndoială că deciziile cuprinzătoare de drepturi și obligații părintești se iau împreună, în situația unei familii normale, dar nu pentru toate nimicurile. Niciun cuvânt despre excepțional, fortuit…. (Art. 503)
Divorțu-i alt domeniu, cu reglementări de autoritate specifice. (Art. 504)
Filiația din afara căsătoriei produce efecte asemănătoare celor de la ,,despărțire”, cu specialul conviețuirii părinților ,,adulteri” – ghilimelele de bun simț, să nu bată-n vreun cititor lezabil – care frizează normalul atmosferei unui mariaj legal. Îndatoriri și drepturi ca la început. (Art. 505)
Ș.a.m.d.- uri. Învoieli între părinți, cu arbitru judecătoresc aferent, pentru exercitarea autorității față de copil. (Art. 506)
Mortul, declaratul mort, interzisul, decăzutul sau fără putință de punere în aplicare a celor părintești ,,cedează” toată autoritatea celuilalt. (Art. 507)
Cum decade un părinte… după modelul local de secol trecut, ,,Cum cade o revistă”, în ,,interpretarea” figurii la fel de marcante ca a lui O. Moșescu: Victor Dimitriu. Rețeta simplă. Ingredientele trecute prin sita autorităților administrației publice, prima verigă în lanțul ruperii copilului de părinte, unul cuprins de comportamente nelalocul lor, anchetate și date instanței de tutelă. Alcoolul, stupefiantele, abuzul… se puteau înrola în regimentul ,,interesul superior al copilului. Economie literală…. Pentru altele mai… încet, decăderii urgență la judecare. Și c-un pui de procuror prezent fără doar și poate. (Art. 508)
Greșește unuia dintre copii, nu mai poate fi părinte pentru niciunul. Al. 1 se pronunță în totalitate, Al. 2 reduce interdicția la ,,… anumite drepturi…” sau la ,,… anumiți copii…” Când nu se periclitează pilonii principali: educare, creștere și învățătură. (Art. 509)
Corect, mai puțin de atât, decăderea nu scutește de întreținerea copilului. Înclin să cred că nu-i tocmai fairplay. (Art. 210)
Bune și rele. Mai mult rele. Decăderea ambilor conduce la instituirea tutelei. (Art. 511)
Din creștere și educație ne transferăm la sănătate și dezvoltare, dovezi ale desfășurării normalității după ce judecătorii redau părintelui autoritatea. Eu și Codul Civil avem păreri diferite despre cine și ce poate…. O lege care pare mai presus decât…. (Art. 512)
Am depășit particularul întreținerii. Obligație reglementată de… lege. (Art. 513)
O chestiune, la general, personală, încheiată prin banala moarte, fie debitor, fie creditor, netransmisibilă. Întreținerea. (Art. 514)
Aidoma drepturilor salariale: renunțarea la întreținere, de neconceput. (Art. 515)
Divergențe și pe linia foștilor soți, responsabili unilateral de a ,,ține pe palme” pe celălalt, oricare ar fi prevederile legale specifice. Celelalte par a fi în regulă, rudele, frățiile incumbă de asemenea ,,ajutorul” obligatoriu. (Art. 516)
Numai soțul soțului să nu fii. Te paște întreținerea până la majorat, cu condiția ca ambii părinți să fi murit, să fi dispărut. Firește, când minorul este în nevoie. Există și reversul medaliei.
Instanța are puterea de-a-l forța pe copil să returneze ,,renta” celui ce l-a întreținut. Zece ani, precum binefăcătorul. (Art. 517)
