Spații culturale nr. 76 (12)

Nicolai TĂICUȚU

Raftul cu cărți

 

Revista „13 Plus”, Viorel Savin – 80, antologie aniversară, Editura Ateneul scriitorilor, Bacău, 2021, 222 p. Cu acest prilej deosebit aduc laude: Dumitru Brăneanu, Gruia Novac, Liviu Antonesei, Ion Fercu, Ion Lazu, Petre Isachi, Daniel Corbu, Oana Mihaela Savin, Dan Sandu, Rodica Lăzărescu, Violeta Savu, Ioan Neacșu, Adrian Dinu Rachieru, Marius Manta, Emilian Marcu, Nicolae Turtureanu, Nicolai Tăicuțu, Mioara Băluță. Georgeta Nechita Burculeț, Carmen Mihalache, Dan Perșa, Romulus-Dan Busnea, Ioan Dănilă, Sorina-Roxana Constandache Alexandru Dumitru, Alex Oko, Culiță Ioan Ușurelu, Tincuța Horonceanu Bernevic, Valeria Manta Tăicuțu, Mariana Zavati Gardner, Passionaria Stoicescu, Petruș Andrei, Ștefan Dincescu, Mihai Botez, Theodor George Calcan, Cristina Ștefan, Mihaela Băbușanu, Cornel Galben. Albumul conține 29 de fotografii, iar pe cele două clapete ale cărții și pe ultima copertă sunt inserate trei poezii din creația lui Viorel Savin.

 

Gina Zaharia, Zarul orbului, Editura Editgraph, Buzău, 2020, 99 p. Pe coperta a patra a volumului Valeria Manta Tăicuțu menționează: „Zarul orbului”, în întregul său, este o metaforă pentru risc, întâmplare și pentru acea privire interioară capabilă să substituie cu succes vederea comună asupra mecanismelor de funcționare a jocului poetic. Gina Zaharia dovedește, cu fiecare nou volum tipărit, o profunzime surprinzătoare, inteligență în selectarea temelor fundamentale și o capacitate combinatorie care-i permite să găsească întotdeauna conotații insolite.

 

Sava Bogasiu, Sfinții din Capadocia contemporani cu Sfântul mucenic Sava de la Buzău, Editura Editgraph, Buzău, 2019, 120 p. În Precuvântare autorul precizează: Din studierea Actului martiric am reținut că acest tânăr dascăl bisericesc își avea originea în Capadocia, regiune asiatică, și că s-a născut și a trăit în Dacia, în zona Buzăului, în secolul IV d.Hr. După martirizarea lui prin înecare în apa Buzăului de către păgânii goți, la 12 aprilie 372, moaștele lui au fost duse în Capadocia, la cererea unchiului său, Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei, localitate situată în centrul Asiei.

Tudor Cicu, Nu ești în povestea aceasta, Editura Editgraph, Buzău, 2020, 104 p. Din Referințele critice (selecție) însoțitoare volumului, făcute de Marin Ifrim, Dumitru Ion Dincă, Titi Damian, Aurel Anghel, Passionaria Stoicescu, Gheorghe Postelnicu, am ales un fragment din acelea ale lui Ion Roșioru: … Din păcate, lumea actuală nu mai crede în basme, iar gândirea mitică s-a degradat, Ceea ce nu înseamnă că poetul a renunțat la a pleda pentru întoarcerea la poveste și la credința fără condiționări meschin-raționaliste în convențiile ei prin excelență terapeutice. Înapoi, așadar, la cultivarea misterului!

Raul Constantinescu, Athanor, Editura Limes, Florești, 2021, 141 p. Pe coperta a patra a volumului sunt redate scurte referințe critice făcute de Mircea Petean, Angela Nache Mamier, Iv Martinovici și … Valeria Manta Tăicuțu, pe care le redăm aici: Mitologia personală pe care o creează Raul Constantinescu are ca linii de forță vechi elemente de cult dacic, filtrate printr-o experiență culturală modernă, care redimensionează mitul și-l transformă în filosofie.

Petre Isachi, Jocul de-a adevărul. Din Poezia lui Ștefan Dincescu, Editura Amphion, Bacău, 2020, 128 p. Și spune Petre Isachi despre Ștefan Dincescu: Afișata emfază a poetului (narcisismul auctorial) este în realitate o pluralitate de măști sub care se ascunde candid un suflet de artist. Olteanul „nărăvaș și abrupt” (Eugen Negrici, 2010), cu o personalitate macedonskiană, adoptat cu suficientă invidie de scriitorimea Bacăului, poate să spună, parafrazându-l pe autorul capodoperei „Luceafărul”, „Eu rămân ce-am fost: Dincescu.”

 

Ionel Necula, Cioran în viață, în luciditate și-n postumitate, Editura StudIS, Iași, 2020, 205 p. Prefațatorul cărții de față, Mugur Voloș, conchide: Prin urmare, alături de celelalte lucrări despre Cioran, și această carte a domnului Ionel Necula constituie un argument și un îndemn înspre o mai bună receptare a operei cioraniene. Dacă printre intențiile autorului se numără și dorința de a stârni curiozitatea cititorilor pentru viața și scrierile celui care a fost supranumit „un Nietzsche al veacului XX” consider că scopul a fost atins!

Dan Sandu, Cântece de prieten, Editura Sfera, Bârlad, 2020, 215 p. Deloc întâmplător, Petre Isachi spune: Cartea este un fragment de istorie literară/ culturală contemporană, o suită de portrete literare/ de idei în mișcare, o specie de sine stătătoare, atemporală și sapiențială, o specie de sine stătătoare, atemporală și sapiențială, o specie de sine stătătoare, atemporală și sapiențială, o specie de sine stătătoare, atemporală și sapiențială, (…). Sub tentația realului, autorul transfigurează mitografia prieteniei, singura care nu se poate cumpăra, dar – paradoxal – se poate vinde!

Cornel Galben, Sunt un fiu risipitor, Editura PIM, Iași, 2020, 306 p. Motto-ul ales de autor pentru această carte este Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi (Camil Petrescu). Pentru … că zăpăceala legată de închipuita pandemie și faptul că la finalul lui decembrie voi rotunji, cu voia Domnului, șapte decenii de viață, l-au determinat să publice file din jurnalul consemnat în anul 2018, la care adaugă Addenda, puține file din 2019. Și judecând (după cum ne îndeamnă chiar Cornel Galben) drept, nu credem că a făcut rău!

Ionel Popa, Liviu Rebreanu – texte comentate, Editura Limes, Florești, 2020, 162 p. În Cuvânt de încheiere autorul spune: … Romanul e primit în general favorabil, dar fără să i se remarce până la capăt modernitatea în realismul său, modernitate care ani la rând, dacă nu i-a fost refuzată tranșant, i-a fost pusă, totuși, sub semnul îndoielii. Sperăm ca fragmentele selectate pentru comentariu sunt tot atâtea dovezi care pun în lumină valoarea literară și modernitatea romanelor scriitorului…

Georgeta Minodora Resteman, Nerătăcitele rostiri, Editura Eikon, București, 2015, 113 p. În postfața Din rugul sângelui, Ioan Gligor Stopița spune: Din rugul sângelui, poeta Minodora Georgeta Resteman suie o flacără de iubire arzând în monolog litanic și tainic, să frângă înaltul omenesc și să clatine raiul, împământenindu-le. Citind acest volum de versuri, simți pulsând o inimă de poet glăsuind clipe de nemărginire, arhivând, cu sufletul între degetele Treimii, o poezie ca un odor domnesc bătut cu nestemate.

Ioan Nistor, Aproape, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018, 85 p. La lansarea cărții i-au fost aproape: Alexandru Zotta, George Vulturescu, Mihaela Grigorean, Aurel Pop, Viorel Câmpean. Alexandru Zotta aprecia: … A preluat din Oaș organicitatea, are o strânsă legătură cu natura. Nu este poetul satului ci un poet al satului modern, este aproape de oamenii satului, de natura acestui spațiu, fapt prin care se apropie de marele poet Lucian Blaga…

Sorin Călin, Omul de tinichea (Vremea Călinilor), Editgraph, Buzău, 2021, 351 p. Prolificul scriitor Sorin Călin (când poet, când prozator), aduce pe piața literară o nouă carte/ un roman scris, după precizările autorului, timp de cinci ani, 21 februarie 2012 – 7 martie 2017, dar editat la începutul anului 2021. Romanul, Omul de tinichea (Vremea Călinilor), cuprinde trei capitole: Străbunicul, Bunicul și Tata. Deși acțiunea (luată aici unitar, ca o sumă de acțiuni) se desfășoară pe trei generații, scrierea este modernă, ceea ce o face ușor lizibilă.

Miron Țic, La taifas cu oameni dragi sufletului meu, Editura Amanda Edit, București, 2020, 238 p. În postfața O carte cu taifasuri, Ionel Necula, apreciază: Miron Țic nu face istorie literară, dar oferă material valoros celor ce se vor încumeta să proiecteze o lucrare mai elaborată de acest gen. Este o carte sprințară, alertă și cuceritoare. (…) Asemeni scoicii maritime, din paginile ei se aude vuietul unor vremuri învolburate și dă seama despre niște cărturari care au vitaminizat o epocă și o lume.

 

Alexa Pașcu, Vis spulberat, Editura Timpul, Iași, 2020, 230 p. Ioan Holban își încheie astfel prefața Romanul ca oracol al tainelor sufletești: … Fără să știe, trăindu-și viața și iluziile, Dinu Hatmanu își scrie propriul roman, focalizat în jurul „misterului feminității”; personajul e primul care primește beneficiul pasional și psihologic al cărții lui Alexa Pașcu: (și) roman de familie, Vis spulberat are un final deschis, lăsând loc unei continuări care, nu mă îndoiesc, va veni cât de curând.

Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” Râmnicu Sărat, Scriitori râmniceni. Un deceniu nou. Antologie vol. I, Editgraph, Buzău, 2021, 194 p. Redactorul acestui volum este Sorin Călin, care a fost ajutat la selectarea textelor de Viorel Dodan. Din masa scriitoricească de la Râmnicu Sărat au fost selectați: Anca Lascu (Jocuri), Luiza Elena Ivanov (Poezii), Mădălina Bicu (Stele sparte), Petronela Coman (Salut! Sunt cineva…), Veronica Laura Năstase (Suntem noi), Ștefania Selegian (Spre cer), Ionel I. Bîsceanu (Legende și povestiri deduleștene), Pompiliu Dumitriu (Început de viață nouă), Mihail Voicu (Cu nuielușa prin cetate), Liviu Nicolae, Luminița Răileanu, Gina Nechifor (O istorie a sportului râmnicean), Mircea V. Homescu (Aggregator).