CulturăSpații culturale

Spații culturale nr. 56 (14)

REVISTE LITERARE

Actualitatea literară, Anul VIII, nr. 77, noiembrie-decembrie 2017, Lugoj. Semnează eseuri și comentarii: Nicolae Silade (Despre poezie. Nu minimalizați minimalismul), Valeriu V. Giorgioni (Ce lipsește poeziei de azi), Magda Ursache (T. Maiorescu, un reper absolut), Radu Ciobanu (Exerciții de imaginație. Dosarul Brâncoveanu – între real și imaginație, Clubul de la Timișoara), Virgil Diaconu (Absurdistan). Gheorghe Iova este în dialog cu Marian Ilea, iar George Motroc cu Marcel Vișa. Critica literară aparține lui Cornel Ungureanu (Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori), lui Adrian Dinu Rachieru (Sorin Titel și „simțul vieții”), lui Liviu Chiscop (Paul-Lucian Letzner, Fericirea vine cu ascensorul), Mioarei Bahna (Lucian Strochi, Sonete) și Mariei Bologa (Marius Dumitrescu, Târziu dar neînserat și (con)texte, Ioan F. Pop, Poemele poemului nescris, Menachem M. Falek, Voci din camera răcoroasă). Dintre cărțile sosite la Remus V. Giorgioni amintim: Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban, Mioara Bahna, Dintre sute de femei, William Shakespeare, Sonete alese și alte versuri (traducere de Horia Gârbea), Nicolai Tăicuțu, și cum vă spuneam…, Lucian Mănăilescu, Fractali. Poezie semnează: Nicolae Silade, Marcel Vișa, Gabriel Cojocaru, Vali Orțan, Gina Zaharia, Valeria Di Felice (versiunea în lb. română de Geo Vasile), Remus Valeriu Giorgioni, Radu Cârneci (ultimul poem: Tristeți la Pontul Euxin), iar proză: Dan Florița-Seracin.

Algoritm literar, Anul VIII, nr. 3 (21), 2017, Călan. Editorialul lui Silviu Guga este intitulat Romanul istoric, ficțiune… documentată. Alte eseuri aparțin lui Cornel Ungureanu (De la Heidegger la Mihai Șora. Puțină geografie… literară), Al. Săndulescu (Răsfoind „Jurnalul literar”), Mircea Moț (Une saison en… Berceni), Simona Croitoriu (Cel mai bun șnițel din Sydney). Remarcăm, de asemenea, epistolarul Radu Ciobanu – Horia Stanca. Cronică literară realizează: Felix Nicolau [Alexandru Matei, Ultimele zile din viața literaturii (Enorm și insignifiant în literatura franceză contemporană)], Mioara Bahna (Nicolae Șcheianu, Pietre din potop), Ladislau Daradici (Radu Igna, Condamnat), Daniel Mariș (Ioan Romeo Roșiianu, Scrisori de dragoste expediată). Poezia este semnată de Ovidiu Genaru, Eugen Evu, Daniela Toma, Constantin Butunoi, Andra Tischer Podia, Cristian Pavel, Popa Savu, Ana Ardeleanu, Al. Săndulescu, Ioan Gelu Crișan, Gerard Manley Hopkins (traducere de Ioan Radu Văcărescu), iar proză, de Ioan Barb și Mihai Petre. In memoriam Eugen Evu scrie Ioan Barb, iar Daniel Lăcătuș scrie in memoriam Ioan Gelu Crișan.

Antares, Anul XIX, nr.235-236-237, octombrie-noiembrie-decembrie, 2017, Galați. Pe coperta întâi a revistei este prezentată fotografia M.S. Regele Mihai I al României (1921-2017). Critica literară este realizată de A. G. Secară (Florin Ciocea, Mic tratat filozofic despre îngeri, tractoriști și femei nebune și Stan M. Andrei, A…casa din Galbenu), Dumitru Anghel (Valentin Balaban, Taină sângerând rubin), Ciprian Chirvasiu (Paul Spirescu, Trepte), Serghie Bucur (Iulian Moreanu, Năvala norilor, vol. II), Maria Timuc (Ruxandra Anton, Nici urmă de dragoste), Tudor Cicu (Elena Bolânu, De ce s-au supărat păpușile). Virgil Diaconu este prezent cu eseul, Poezia și poezia cu colț sfărâmat și comentariul, Dan Voiculescu: Un nou scriitor. In memoriam Gheorghe Izbășescu scrie Cornel Galben. Poezia este semnată de Laura Caravallia, Ion Zimbru, Octavian Mihalcea, Liviu Vișan, Silvia Bitere, Jaime B. Rosa (traducere de Petru Iamandi), Michel Cassir (traducere de Carmen Andrei), iar proza, de Mircea Vasiliu.

ARGEȘ, Serie nouă, Anul XVI (LI), nr. 12 (426), decembrie 2017. Remarcăm aforismele lui Gheorghe Grigurcu, comentariile lui Liviu Ioan Stoiciu, Rămas în plasa lansărilor de carte și Aurel Sibiceanu, 1977 și cele trei cutremure personale, studiile lui Mircea Bârsilă (Nichita Stănescu: spectacolul manierist) și Vasile Spiridon, Considerații confortabile despre Alexandru Philippide, critica literară prezentă de Nicolae Oprea remember: Cordun), Dumitru Augustin Doman (George Drăghescu, Din însemnările Călătorului), Florin Dochia (Viorica Răduță, Orașul închis), Adrian Alui Gheorghe (Emil Nicolae, Suflet prădător, Nichita Danilov, Recviem pentru țara pierdută), Ștefan Ion Ghilimescu (Skepsisul unor scrisori de dragoste expediată), Mioara Bahna (Marian Ilea, Amintiri din casa scării), Ion C. Ștefan ( Horia Bădescu, Decameronice). Poezia este semnată de Miron Cordun, Ioan Moldovan, Adrian Alui Gheorghe, Marian Hotca, Magda Grigore, Eugen Suciu, Federico Garcia Lorca (traducere de Leo Butnaru), Metin Cengiz (traducere și prezentare de Niculina Oprea), iar proza, de Marian Ilea, Marin Ioniță. Constantin Arcu face o Însemnare a călătoriei mele în America de Sud, iar Mihai Barbu scrie reportajul: Niște poeme inspirate din viață și altele livrești, pentru o iarnă ca-n povești…

Astra blăjeană, Nr. 4 (85), decembrie 2017. Editorialul, Blajul și Marea Unire din 1918 este sub semnătura Elenei Ionescu. Alte eseuri sunt realizate de Nicolae Dabija, La est de vest – elogiul profesorului de limba română, Delia Țălnar, Solidaritate și unitate la Blaj în anii premergători Marii Uniri, Viloria Comșa, Catedrala Sfânta Treime din Blaj, Traian Gherman, Mitropolitul Vasile Suciu (amintiri). Critică literară scriu: Ion Buzași (Radu Brateș, Publicistică, 1929-1948; 1965-1973), Maria-Daniela Pănăzan (Petru Botezatu, Văzul lui Homer și Dumitru Ichim, Floarea fântânilor pierdute), Lörinczi Francisc-Mihai (Viorel Todeasă, Omul presupus și Irina Petraș, Viața mea de noapte), Nicolae Băciuț (Răzvan Ducan, Torna torna), Mircea Dorin Istrate (Viorica Șutu, Cumpăna din adâncuri), Claudia Oancea-Raica (Horia Gheorghe Mărieș, Aurel Coza – un președinte al Despărțământului ASTRA Carei), Veronica Isăilă (Silvan Stăncel, Incredibil. Iubesc), Constantin Stancu (Lörinczi Francisc-Mihai, Fizionomiile pietrei). Din proiectul său, 100 de cărți pentru Marea Unire, Nicolae Băciuț prezintă 17 cărți de autorii mureșeni: Gheorghe Nicolae Șincan, Sorina Bloj, Florin Bengean, Aurel Rațiu, Darie Ducan, Răzvan Ducan, Mariana Cristescu, Dinuca Burian, Gabriella Costescu, Traian Dușa și Nicolae Băciuț. Semnează poezie: Răzvan Ducan, Viorica Șutu, Lörinczi Francisc-Mihai, iar proză: Ioan Popa, Lörinczi Francisc-Mihai, Nicolae Suciu, Ioan Pop.

ATENEU, Anul 54 (serie nouă), nr. 579-580, noiembrie-decembrie 2017, Bacău. Din acest număr dublu remarcăm interviurile consemnate de Ioan Dănilă și Marius Manta cu Nora Iuga, respectiv, Adrian Sîrbu, dirijor al Corului „Byzantion”, comentariile realizate de Ioan Dănilă, Poetul reprimit în Cetate, Marius Manta, Carmen Mihalache – „Teatru la filtru”, Carmen Mihalache, Fest(in) pe Bulevard aproape de public, Piatra Neamț – Teatrul unde crește floarea tinereții, FNT 2017 – un eveniment amplu și dens, și Cartea de teatru – despre supraviețuire în vreme de traumă, eseurile scrise de Vasile Spiridon, despre experiența transgresivă a fantasticului, Gheorghe Iorga, Un paradox al poeziei moderne: minimalismul sintactic, Ion Fercu, Filosoful și Cetatea (I), însemnările Doinei Cernica, Locul unde se vede frumusețea, critica literară semnată de Adrian Jicu (Doina Ruști, Mâța Vinerii), Marius Manta (Nicolae Mihai, Mireasa din sicriu), Cornel Galben (Veronica V. Călin, Itinerarii lirice), Violeta Savu (Flavia Teoc, Limbajul poeziei scaldice și Calistrat Costin, Fericit cel care), Theodor-George Calcan (Arcadie Suceveanu, Personajele lui Erasm), Nicoleta Florean (Nicolae Spătaru, Îngerașul purta fustă mini), Gabriela Gîrmacea (Alfredo Pérez Alencart, O singură carne. In memoriam Maria Carpov scriu: Nicoleta Popa Blanariu (Am mai pierdut un Cadrilater) și Monica Grigoriu (Doamna limbii franceze). Aforisme semnează Vasile Ghica, poezie: George G. Asztalos, Miorița Baciu, Ilya Kaminski (traducere de Raluca Tanasescu), iar proză: Silvia-Maria Berescu.

Bucovina literară, (serie nouă), Anul XXVIII, nr. 11-12 (321-322), noiembrie-decembrie 2017, Suceava. Autograful aparține lui Constantin Ștefuriuc și este datat din 29 iulie 1979, iar Gheorghe Grigurcu semnează aforisme. Dintre eseuri și comentarii remarcăm: Titu Maiorescu – 100. Semne ale trecerii de Alexandru Ovidiu Vintilă, Muntele de Doina Cernica, „N-au liniște morții acestui popor…” de Magda Ursache, Cine publică în principal carte originală românească de Liviu Ioan Stoiciu. Interviul lui Vasile Proca este cu Lucian Vasiliu. In memoriam Pan Solcan, Ion Cozmei și Viorel Dârja scriu: Doina Cernica, Emil Simion, respectiv, Mihai Sultana Vicol. Critica literară este realizată de Adrian Dinu Rachieru (Matei Călinescu și… cultura cititului și Mircea Aanei, Paharul singurătății), Liviu Antonesei (Maria Dinu, Noaptea părului liber), Theodor Codreanu (Aura Christi, Din infern, cu dragoste), Ioan Holban (Doru-Mihai Mateiciuc, Antierotica), Petru Ursache (Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută), Beni Budic (Doar memoria…), Monahia Elena Simionovici (Ion Luca, Teatru esențial), Niadi-Corina Cernica (Mihai Camilar, Din lada de zestre bucovineană), Sabina Fînaru (Viorica Petrovici, Roata de circ). Poezie semnează: Radu Sergiu Ruba, Marius Chelaru, Mihai Sultana Vicol, Vasile Proca, Adrian Alui Gheorghe, proză: Constantin Abăluță, Lucia Olaru-Nenati, Dumitru Simion, Nicolae Havriliuc, Leo Butnaru, iar un poem dramatic, Matei Vișniec.

Bucureștiul literar și artistic, Anul VII, nr. 12 (75), decembrie 2017. Remarcăm un fragment din Tezaurul român de la Moscova (II) de Mihail Gr. Romașcanu, editorialul realizat de Florentin Popescu, Recuperări necesare, comentariile: Ion Luca, un dramaturg pe nedrept uitat de Nicolae Cârlan, Grupul „Catacomba” în 2017 – O scurtă retrospectivă de Florentin Popescu, Grupul literar „Catacomba” – Dan Gîju de Ion Haineș, Nelu Oancea, după primii zece ani de eternitate. Prea mult al altora de Dumitru Matală, Festivalul „Montmartre en Europe” de Lia-Maria Andreiță, eseurile: Nobel Prize – 1957, Albert Camus – și „omul etern” de Titus Vîjeu, Ecranul și scena de Neagu Udroiu, Colindă de Crăciun de Nicolae Dan Fruntelată, critica literară realizată de Florentin Popescu (Mihai Cimpoi, Totul prezenței în „litere” sau Cum am trecut Rub(r)iconul), Ion Roșioru (Lia-Maria Andreiță, Ion Andreiță, Iubiri lângă Marele Zid), Gabriela Ana Bălan (Silvia Cinca, Aripi în beznă), Ion C. Ștefan (Vasile Szolga, Cerul într-un bob de rouă), Nicolae Dan Fruntelată (Vasile Szolga, Revelion ’60), Dintre seniorii literaturii noastre, Florentin Popescu a ales pentru dialog pe Florea Firan (III). Poezia aparține lui Coman Șova, Florea Burtan, Eugenia Bulat, Ioana Vintilă. Nu putem omite paginile cu Colinde, colinde. E vremea colindelor și Un Revelion la scriitori de Mircea Micu.

Cafeneaua literară, Anul XIV, nr. 12/ 178, decembrie 2017, Piteşti. Remarcăm, la Arte poetice, eseul lui Isidore Isou, Despre evoluția spirituală a poeziei (traducere de Liana Alecu), portretul realizat de Virgil Diaconu lui Toma George Maiorescu, dialogul lui Virgil Diaconu cu prozatorul Radu Ciobanu, critica literară realizată de Gheorghe Grigurcu (Adrian Dinu Rachieru, Ion Creangă. Spectacolul disimulării), Adrian Dinu Rachieru (Mihai Sin și ispita romanului total), Ioan Romeo Roșiianu (Codruț Radi, Ecoul dintre umbre și Mady Ivănescu, Pe aripile gândului), Marian Barbu (Dan Drăgoi, Prezentul continuu), eseul lui Virgil Diaconu, L. I. Stoiciu vs. poezia tânără de azi și comentariul Denisei Popescu, Salonul cărții argeșene. Cenacluri, vârste, amintiri. Semnează poezie: Toma George Maiorescu, Victoria Milescu-65, Denisa Popescu-50, Valeria Manta Tăicuțu, Lucian Mănăilescu, John Keats și William Butler Yeats (traducere de Alexandru Mălăescu), iar proză: Mihai Athanasie Petrescu.

Caietele de la Țintești, Nr. 10, ianuarie-martie 2018. Editorialul acestui număr, 100 de ani din 2000…, aparține lui Marin Ifrim. La chemarea lui Nistor Tănăsescu – Revoluția mea – răspund cu pagini de memorialistică, comentarii sau eseuri: Marin Ifrim, Roxana Mihaela Constantinescu, Nistor Tănăsescu, Teodor Baconschi, Ionuț Capotă, Costel Suditu, Vasile Baghiu, Virgil Matei și Viorel Padina. Magda Ursache ne prezintă eseul Războiul imaginii, iar Ion Gheorghe, extrase din convorbirile „Nistor Tănăsescu, Sâmbetele lui Ion Gheorghe”. Gheorghe Ceaușu către Gheorghe Istrate constituie epistolarul acestei ediții. Comentariile sunt realizate de Stelian Grigore, O viață cu sens, Roxelana Radu, Oameni care întemeiază, Iulian Patca, Ca să nu se piardă. Filele de jurnal ale lui Ion Lazu sunt Cu Ion Murgeanu și Gh. Istrate, iar Marin Ifrim face critică literară la volumul de poezie Nomade, de Gina Zaharia. Poezia este semnată de Gh. Ceaușu, Ion Gheorghe, Nistor Tănăsescu, Nicolae Rotaru, Ioana Vintilă, Marin Ifrim, Mihaela Roxana Boboc, Gheorghe Moldoveanu, Gina Zaharia, Emil Almășan, Marin Moscu, iar proza, de Mihaela Gomoescu și Virgil Matei.

Contraatac, Anul XVIII, nr. 39 decembrie 2017, Adjud. Din bogatul sumar amintim aici eseurile scrise de Liviu Ioan Stoiciu, O adunătură de șmecheri intelectuali, Ioan Miclău, Masa Familiei și Mihai Eminescu, Adrian Botez, Artur Silvestri (19532008), Taina lui Petru și Lucifer, critica literară realizată de Constantin Stancu (Octavian Doclin, Sărbătorile, Dumitru Hurubă, Scenarita: un eseu-fantezie, Ionuț Caragea, Umbră lucidă, Adrian Botez, Șobogré – 155 de povestiri scurte și ultra scurte/ Chiromantul reginei – nuvelă, Eugen Dorcescu, Elegiile de la Carani, Raul Constantinescu, Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului, Gligor Hașa, Hațeg, adevărata Sarmisegetusa) și Adrian Botez (Constantin Stancu, Arhivele de la Hațeg – monografii, legende vivisecții, Liviu Ioan Stoiciu, Transfer). Poezia este semnată de Ligya Diaconescu, Ioan Miclău, Valerian Călin, Ion Ștefan, Rodica Ghinea, Elena Alexandra Pavel, Cosmin Luca, Adrian Botez, Eugen Evu, Gabriele Pachia, Victoria Stoian, Constantin Stancu, Elisabeta Iosif, Octavian Constantinescu, Liviu-Florian Jianu, Florinel Agafiței, Florentin Smarandache, Dumitru Ichim, Virgil Ciucă, Ioan Gându, Petru Solonaru. Din poezia Gabrielei Pachia traduce în limba engleză autoarea și Adrian Botez, iar din poezia lui Adrian Botez traduce, tot în limba engleză, Oana Patricia Botez.

Contrafort, Anul XXIV, nr. 11-12 (267-268) noiembrie-decembrie 2017, Chișinău. Unirea – cultură, educație, caracter este editorialul semnat de Vitalie Ciobanu. La ancheta revistei – Centenarul Unirii – context politic, așteptări, speranțe, răspund: Vasile Romanciuc, Armand Goșu, Andrei Țurcanu, Nicolae Negru, Sorin Nica, Gheorghe Erizanu. Critica literară este realizată de Adrian Ciubotaru (Antologia poeților minori din epoca Alecsandri & Bolintineanu), Grigore Chiper (Teo Chiriac, Sufletul meu de până la big bang), Alexandru-Florin Platon (Bronislaw Baczko, La responsabilité morale de l’historien), Alexandru Tabac (Mircea Cărtărescu, Peisaj după isterie), Mircea V. Ciobanu (Vasile Vasilache, Jurnal), Marcel Gherman (Stephen King, un simbol al culturii americane), Galina Anițoi (Nina Corcinschi, Cărțile care mă iubesc), Răzvan Mihai Năstase (Katja Petrowskaja, „Poate Estera”, un manifest împotriva uitării și cruzimii). Mihaela Perciune în două ipostaze este portretul literar realizat de Claudia Partole. Versurile sunt semnate de Svetlana Corobceanu, Mariana Codruț, Dumitru Băluță, Emilian Galaicu-Păun, iar proza, de Leo Butnaru (cosmograme), Dinu Paladi, Boris Buracinschi.

Constelații diamantine, Anul VIII, nr. 12 (88), decembrie 2017, Craiova. Dintre eseuri și comentarii remarcăm: Libertatea – o iluzie! de Doina Drăguț, Revoluție etern revoltată de Janet Nică, Religia sau nevoia omului de Transcendental (VI) de George Petrovai, Când ceața-și scutură veșmântul… de Livia Ciupercă, Teologia necazurilor și a suferinței în lirica lui Radu Gyr de Constantin Miu, Viziuni despre moartea artei, Tudor Vianu și Dan-Eugen Rațiu – analiză paralelă de Varga Istvan Attila, Trecutul și netrecutul, trăitul și netrăitul de Ionuț Copil, Eul contra Sine de Nicolae Rotaru, din critica literară: Iulian Chivu (Stan V. Cristea, Marin Preda. Repere biobibliografice), Daniel Marian (Viorel Șerban, Bazarul cu amintiri), Octavian Mihalcea (Dumitru Tâlvescu, Evadarea din mecanic), Voichița T. Macovei (Al. Florin Țene, Veniți privighetoarea cântă…!), George Corbu (Ion Dincă, Răcnetul de sub papuc), Ion Popescu-Brădiceni (Ion Trancău, Miracolul grigurcian). Poezie semnează: Al. Florin Țene, Dragoș Niculescu, Galina Martea, Melania Rusu Caragioiu, Emil Bucureșteanu, Bujar Tafa și Xhemile Hoxha-Aliu (traducere de Baki Ymeri), iar proză: Ion Dincă, Ioana Stuparu, Ion Părăianu, Virgil Stan, Horea Porumb.

Detectiv cultural, nr. 4 (13)/ 2017. Eseurile, comentariile și consemnările din acest număr sunt realizate de Gheorghe Ilie, Speranțe îndreptățite, Florin Dochia, „Mecanica haosului” ia Premiul Academiei Franceze și Dulcea sclavie a cititului, Iulia Harabagiu, Scurte rânduri despre zile lungi, Rodica Băniceru, Gustul lacrimilor, Doru Petre, Datorită cuvintelor, Nicolae Rotaru, 454 de cuvinte despre…motivație, Firiță Carp, Uriașul ce nu pare, Vali Ștefan, Salonul Anual de Carte, ediția XXVI, Slobozia, 2017. Vasile Ghica realizează un interviu cu Naji Naaman, iar Teodora Marin și Mihai Răducă scriu reportajul: Civilizația focului – Cucuteni – Poduri. Critica literară e susținută de Constantin Ardeleanu (Ion Gh. Toma, Lacrimile mamei) și Nicolae Rotaru (Ștefan Mitroi, Atunci când era mereu duminică). Poezie semnează: Mihaela Roxana Boboc, Tudor Gheorghe Calotescu, Ică Silișteanu, Emil-Iulian Sude, Mariana David, Daniela Gîfu, Hanna Michael Salameh Numan (traducere de Mircea Dan Duță), Jovița Tasevski Eternijan și Maja Apostolosca (traducere de Dina Covata), iar proză: Dumitru Manolache, Valeriu Valegvi, F. M. Ciocea, Ion N. Istrătescu.

Ex Ponto, Anul XV, nr. 3-4, iulie-decembrie 2017, Constanța. Deschiderea acestei ediții, o face Rodica Lăzărescu în dialog cu Ovidiu Dunăreanu. Remarcăm, apoi, comentariul Danielei Varvara, Valeriu Ciobanu: reconstituirea unui portret poetic (la centenar), eseul Anei Mitru, Homo viator – între oglinzile orientale, aforismele lui Ionuț Caragea, critica literară realizată de Anastasia Dumitru (Mircea Dobre, Jertfe pe munți), Titi Damian (Ovidiu Dunăreanu, Lumina îndepărtată a fluviului), Mădălina Soica (Iulia Pană, Contrasecunde și Rigla de aer), Ana Dobre (Ștefan Negrișan, Eu, Melisa și proștii ceilalți, Camelia Pantazi Tudor, Lecturi prin timp, Diana Dobrița Bîlea, Omul dintre două lumi), Iulian Dămăcuș (Mihai Radu, Sebastian, ceilalți și un câine), Nastasia Savin (Lucia Cuciureanu, o sută de kilometri mai la nord, Octavian Dumitru Unc, Reverii), Ionel Bota (Lucia Cuciureanu, lasă apa să curgă), Dumitru Cerna (Mircea Ioan Casimcea, Neliniștea poemelor), Andra Popa (Vasile Ursan, Florile brumei), Marina Cușa (Iulian Dămăcuș, Sonia), Passionaria Stoicescu (George Terziu, Boeme și alte proze scurte), Liviu Lungu (Bogdan Boeru, Verbele). Poezie semnează: Virgil Diaconu, Adela Popescu, Cristian Eso, Ileana Bâja, Ottilia Ardeleanu, Ion Roșioru, Alexandra Botoșanu, Ilirian Zhupa (traducere de Luan Topciu), iar proză: Ștefan Cucu, Carol Feldman, Ioan Florin Stanciu, Liviu Lungu, Gheorghe Șeitan, Ștefan Negrișan.

Întrezăriri, Anul VI, nr. 20, decembrie 2017, Pârscov. Remarcăm comentariile realizate de Gheorghe Postelnicu (Viața culturală pârscoveană între cele două războaie mondiale), Aurel Botan (Preoți buzoieni, apărători ai ortodoxiei în perioada comunistă), Constantin Costea (Semnificația lunilor anului în tradiția și cultura populară – III), Aida-Oana Drugău (Lumea de basm și de poezie a datinilor de iarnă), eseurile, de Enache Necula ( Să mulțumim Domnului!), Iuliana Tăbăcaru (Nu-i timp…), microeseurile lui Lucian Crețu (Bucuria de a citi, Odă unei case vechi, Prin cultură, spre Dumnezeu). Vorbele și tâlcurile lui I. Nedelea se referă la Pământ latin, iar Documentele Pârscovului ne sunt puse la dispoziție tot de Ilie Mândricel. In memoriam Gheorghe Stroe scrie Victoria Milescu, iar Constantin Costea realizează profilul a Două pilduitoare personalități ale comunității sătești. Critica literară aparține lui Tudor Cicu (Gheorghe Postelnicu, Lumina cuvintelor) și Gheorghe Postelnicu (Titi Damian, Fidelitatea memoriei colective – de la Colchida din Curbura Carpaților, la Athosul românesc). Vizavi de Lumina cuvintelor, Dumitru K Negoiță face scrisoare către vecinul său Gheorghe Postelnicu. Poezia e semnată de V. Voiculescu, Nicolae Gâlmeanu, Tudor Cicu, Sergiu Coloșenco, Mihaela Aionesei, Lucian Crețu, Paul Vladimir Panait, Mihai Horga, Elena Stroe-Otavă, Nicolae Pogonaru, Marin Ifrim, iar proza, de Lucian Crețu.

Litera 13, Anul IV, nr. 13/ 2018, Siliștea. Eseurile din acest număr sunt realizate de Mihai Vintilă, De 13 ori Litera 13 și Mic tratat pentru leneși rafinați, Al. Florin Țene, Mitul EDEN-ului în universul poetic al secolului XX (II), Constantin Avădanei, Galerius, un geto-dac care a reușit să ajungă împărat al Romei. Microeseuri scrie Paula Gurău, Hugo Mărăcineanu, profilul Gheorghe Naum, viața și opera (I), iar Nicolae V. Sălcioara, comentariul Editura „Zorio” a lansat două cărți la Librăria „Mihai Eminescu” din București. Critica literară este prezentă prin: Zeno Halupa (Vasile Ghica, Surâsuri migdalate; Virgil Andronescu, Necropsie lirică), Marin Ifrim (Mihaela Roxana Boboc, Silabe orfane; Teo Cabel, Labirintul), Lucia Pătrașcu (Nicolae Grigore Mărășanu, Viorel Coman, Locuirea în poezie – O estetică a supraviețuirii – Convorbiri), Dumitru Anghel (Dumitru Barău, Cum alegem dragostea), A. G. Secară (Dumitru Anghel, Note de lector), Jenică Chiriac (Mihai Vintilă, Dirijorul de cuvinte). Poezia este semnată de Tudorița Tarniță, Victoria Milescu și Rodian Drăgoi.

Litere, Anul XVIII, nr. 11-12 (212-213), noiembrie – decembrie 2017, Târgoviște. Remarcăm eseurile și comentariile realizate de Tudor Cristea, Plăcerea de a zgâria limuzine (editorial) și Radu Cârneci, iubind iubirea, Barbu Cioculescu, Pentru cine scriu? Liviu Grăsoiu, Repere bibliografice voiculesciene: anii 1918 și 1927, Marin Iancu, Lectura – conexiuni universale, Mihai Stan, Henri Zalis – o istorie sinceră a literaturii române, critica literară, de Iordan Datcu (De la o carte la alta), Lina Codreanu (Romanul experienței sau bildungsjurnal), Dumitru Velea (Despre moft, mofturi și interpreți), Ana Dobre (Savian Mur, Târâtoare), Florentin Popescu (Radu Theodoru, Convorbiri cu Mircea Coloșenco și Eugen Zainea), Titi Damian (Elena Bolânu, De ce s-au supărat păpușile), Daniela-Olguța Iordache (Marin Ioniță, Călare pe vânt), Niculae Ionel (Constantin P. Popescu, Anul tăcerii și alte povestiri), Dorin N. Uritescu (Violeta Calfa Dinu, Voință și Destin). Semnează poezie: Andra Podaru, George D. Piteș, Grigore Grigore, Marguerite de Navare și Clément Marot (traducere de Paula Romanescu), iar proză: Adrian Munțiu, Ștefan Dorgoșan, Ion Mărculescu, Claudiu Nicolae Șimonați.

Mărturii culturale, Anul II, nr. 4 (8), octombrie – decembrie 2017, Satu Mare. Remarcăm eseurile realizate de Aurel Pop, De la revoluție la… revoluții, Viorel Câmpan, George Pop de Băsești, secvențe din legăturile lui cu Sătmarul, Cristina Boloș, Ziua Domnului și Cina Domnului, Lucia Pop, Orașul – muzeu etnografic viu, critica literară făcută de Liviu Chiscop (Paul Lucian Letzner, Fericirea vine cu ascensorul), Mircea Bostan (Despre Bacovia într-un timp al tehnologizării și neșansa sufletului cybernetizat de a tangențializa poezia), Icu Crăciun („Revanșa postumă” a lui I. D. Sârbu în viziunea lui Nicolae Oprea), Adrian Botez (Liviu Ioan Stoiciu, Transfer), Mihaela Meravei (Mihai Vintilă, Dirijorul de cuvinte), Cristina Ștefan (Cornel Galben, Poeții Bacăului la început de mileniu: debuturi 2000-2010). La Medalion Gheorghe Glodeanu contribuie: Aurel Pop cu consemnarea unui interviu, iar cu comentarii: Alexandru Zotta (Printre colegi și prieteni), Vasile Sălăjan (Gheorghe Glodeanu între criticii de la Tribuna), Gheorghe Pârja (Profesorul de Eliade). Semnează poezie: Nicolae Silade, Ștefan Aurel Drăgan, Ileana Pop-Nemeș, Dana Criste, Irina Lucia Mihalca, Cecilia Ștefan, Dorel Cosma (tradus în italiană de Livia Mărcan), Tino Villanueva (traducere de Olimpia Iacob), iar proză: Corneliu Balla.

Orașul, Anul XI, nr. 42-43 (2017), Cluj-Napoca. Editorialul, Precizări privind „războiul informațional” contemporan și comentariul, Dezinformarea și centenarul Marii Uniri aparțin lui Ioan-Aurel Pop. Negoiță Lăptoiu prezintă Terra magica – expoziție de ceramică Ernest Palkó, iar Marcel Mureșeanu, cu ale sale Monede și monade, rămâne tot sceptic sub acoperire. Eseuri realizează: Titu Popescu, Linia ondulată în arhitectură, Constantin Zărnescu, Traian, părintele cuceritor și aurul dacilor și Ana Fabian, Mie drag…„Orașul”. La raftul cu cărți își aduc contribuția: Z. Constantin (arh. Beniamin Micle și Petre Cichirdan, Tiparul bisericesc la români), Constantin Zărnescu (Ana Olos, Mihai Olos la povești în Casa de paie, visând la Orașul-Sat universal), Mircea Popa (Bogdan A. Ghibu, Reversul medaliei și Ioana Heidel, Mi-a plăcut culoarea), Titu Popescu (Adrian Popescu, Grădina cu statui). Semnează poezie: Constantin Cubleșan, Constantin Rîpă, Mariana Bojan, Ioan Baba, Iulia Iacob, Mihai Gligan, Ioana Redinciuc, Fatma Candil (traducere de Sânziana Mureșeanu), iar proză: Adrian Țion.

Plumb, Anul XIII, nr. 129, decembrie 2017, Bacău. Eseurile și comentariile din acest număr aparțin lui Mihai Buznea, Pomana porcului și Frumusețe crepusculară, Liviu Chiscop, Bacovianismul – sinteză ingenioasă a principalelor curente moderniste (4) și Eminescu – 168, Mircea Bostan, Să ne amintim despre…, Cornel Galben, temeiuri folclorice în poetica eminesciană, Dumitru Brăneanu, De la comunism la globalizare, Constantin Vorniceasa, Niște anomalii intolerabile, Eugen Verman, Vremea colindelor, Doru Ciucescu, De ce Australia ca destinație turistică?, Adrian Lungu, Panciu în sărbătoare culturală, Romulus Dan Busnea, Reflecții și stări la început de an nou. Cornel Galben face un profil-evocare personalității culturale care a fost Mihai Drăgan (1937-1993). Critică literară realizează: Grigore Codrescu (Antologie de poezie și proză – Lira 21, selecție de Cristina Ștefan; Gheorghe Andrei Neagu, Purtătorul de cruce și Poemele din templu), Elena-Ruxandra Petre (Gabriela Gîrmacea, Case memoriale din județul Bacău), Mihaela Meravei (Silvia-Ioana Sofineti, Desculț în mileniul III), Mioara Bahna (Stan V. Cristea, Marin Preda. Repere biobibliografice și Mihai Merticaru, Zbor lăuntric), Cristina Ștefan (Ioan Prăjișteanu, Prizonierul cercului și Elisabeta Iosif, Globul de cristal), Ioan Țicalo (Gheorghe Ungureanu, În umbra luminii), Adrian Țion (Dumitru Toma, Sitarul străveziu), Daniel Nicolescu (Cornelia Ichim-Pompiliu, Jean Marais nu plânge niciodată), Tudor Cicu (Nicolae Pogonaru, Gravuri de ocazie), Emil Bucureșteanu (Natalia Rusu, Altfel de amintiri), Artemisia Ignătescu (Decebal Alexandru Seul, S-au deschis „Porțile Cerului”). Semnează poezie: Dan Sandu, Nicolae Mihai, Mihaela Aionesei, Cătălin Negoiță, Tani-Laurențiu Paraschiv, Iris Adina Morar, Livia Ciupercă, Dan Movileanu, iar proză: Ioan Țicalo și Daniel Dragomirescu.

Pro Saeculum, Anul XVI, nr. 7-8 (123-124), 15 septembrie – 1 decembrie 2017, Focșani. Centenarul Întregirii este marcat de Ion Șt. Baciu (Să nu uităm odiseea Transilvaniei! Și istoricul Tratat de pace din 1920 de la Trianon – II), Ioan Scurtu (2 decembrie 1918 – autonomia Basarabiei, primul pas spre Marea Unire). Remarcăm, apoi, eseurile: Recviem pentru 2017, editorial de Rodica Lăzărescu, De la scara lui Hasdeu din Buzău la Iașul „străduțelor subtile” de Magda Ursache, „Opriți-l până mai e vreme…” de Liviu Ioan Stoiciu, De la „Galaxia Grama”, la „Corul morilor de vânt” Theodor Codreanu, Despre avangardă, între Dumitru Crudu și frații Vakulovski de Cornel Ungureanu, Constantin Severin. De la „apocalipsa sensului” la „sfârșitul rostirii” de Gina Puică, Nietzsche rămâne de descoperit de Petre Isachi, Fragmentul din piesa Cortina de Dumitru Radu Popescu, paginile de istorie literară: Opera lui Eugen Schileru de Valentin Popa, interviurile Rodicăi Lăzărescu cu Alecu Ivan Ghilia și al lui Marian Voican-Ghioroiu cu Gheorghe Zamfir și critică literară de Andrei Moldovan (Gabriel Chifu, Ploaia de trei sute de zile), Nicolae Dan Fruntelată (Liviu Ioan Stoiciu, Efecte 2.0 și Lina Codreanu, Poștalionul și Proprietarii de amintiri), Dumitru Hurubă (Magda Ursache, Literatura cu bune și… nebune), Diana Dobrița Bîlea (Viorel Savin, Cinesunta), Ciprian Chirvasiu (Paul Spirescu, Trepte), Cornel Galben (Rodica Dascălu, Infinita iertare).

Revista Nouă, Anul XIV, nr. 6(103)/ 2017, Câmpina. Remarcăm eseurile: Despre scriere incluzivă (editorial) de Florin Dochia, Cum să fii un mare scriitor. 22 de lecții de la Stephen King (Tălmăcire de Mioara Pavelescu), Despre SUFLET în timpul vieții omului și după moartea acestuia de Ioan Romeo Roșiianu, În zodia idealului feminin (3) de Oana Merca, comentariul lui Serghie Bucur, Revista Nouă – 100, critica literară realizată de Mioara Bahna (Varujan Vosganian, Copiii războiului), Constantin Trandafir (Dionisie Duma, Un alt popas, Mirela Ianuș Dinga, Armistițiu cu timpul, Dan Vîță, Dosar de beatificare), Florin Dochia (Liana Sabău, Vreme de dragoste, Coca Popescu, Nopți violet, Laurențiu Damian, Cioburi de viață), Codruț Constantinescu (Cristina-Gabriela Dinu, Radu Tudoran, între biografie și destin), Ioan Romeo Roșiianu (Nadia Urian Linul, Povești din sate, Mioara Bahna, Dublin – miracolul normalității), Diana Trandafir (Marieta Rădoi, Copilul postum), Romeo Aurelian Ilie (Eduard Zelle, Umbre violet) Daniel Marian (Corin Culcea, Templul meu), Ana Dobre (Liliana Popa, Luna nu intră niciodată pe fereastră). Poezia e semnată de Diana Trandafir, Camelia Florescu, Silviu Dachin, Codruț Radi, Lucian-Victor Bota, Marian Hotca, Valeriu Valegvi, F. M. Ciocea, Cecilia Costache, Ștefan Al.-Sașa, iar proza, de Iulian Moreanu, Vasile Larco și Ioan Romeo Roșiianu.

Salonul literar, Serie nouă, Anul XX, Nr. 95/ 2017, Odobești. Comentariile din acest număr sunt realizare de Liviu Ioan Stoiciu, Se consideră inoportună schimbarea denumirii străzii Mircea Vulcănescu, „întrucât Mircea Vulcănescu a fost o personalitate reprezentativă a culturii române”, Isabela Vasiliu-Scraba, Emil Cioran despre Mircea Vulcănescu într-un text cenzurat în post-comunism, Alex Ștefănescu, Despre Doina lui Eminescu, Doina Ruști, Cum știi dacă ai talent literar, Radu Borcea, Regal literar la Panciu, Dan D. Iacob, Hegel despre iubire. Critica literară este făcută de Ioan Holban (Liviu Ioan Stoiciu, Ajuns din urmă), Mișu Vladimirescu (Gheorghe Andrei Neagu, Tabăra damnaților), Octavian Constantinescu (Adrian Botez, 155 de povestiri scurte și ultrascurte), Petrache Plopeanu (Constantin Schifirneț, Modalitatea tendențială), Lucian Strochi (Mihai Niculiță). Poezie semnează: Ioan Toderiță, Nicolae Vălăreanu Sârbu, Ionel Nistor, Th. Gh. Cristea (!), Boris Marian Mehr, Traian Vasilcău. Alte texte importante din revistă, nefiind semnate, nu le-am prins în prezentare. La Festivalul Internațional de Creație Vrancea literară s-au dat 42 de premii. Nu cred că domnul Culiță Ioan Ușurelu a omis vreo carte primită pentru concurs…

Scriptor, Anul IV nr. 1-2 (37-38), ianuarie-februarie 2018, Iaşi. Poemul desenat de Vasilian Doboș aparține lui Cristian Simionescu. În continuare, poezia este semnată de Doina-Rândunica Anton, Cornelius Drăgan, Ion Hadârcă, Ioan Es. Pop, Iossif Ventura (prez. și trad. de Denisa Crăciun), iar proza, de Grigore Chiper, Vasile Iancu, Vlad Stanomir. Eminesciana este realizată de Valentin Coșereanu (Eu le ofer o șansă de-a rămâne…), Traian Diaconescu (Eminescu și tîlcul fabulei lui Menenius Agrippa), Tereza Kortusová (Romantismul ceh și românesc – Karel Hynek Mácha și Mihai Eminescu), Nicolae Mareș (Mihai Eminescu în limba polonă sau despre iubire la romanticul român și la unii poeți polonezi). La Chestionar la semicentenar (formulat de Lucian Vasiliu) răspunde Elena Chiriac Leonte. Dialogurile sunt purtate de Oana Enăchescu cu Eugen Munteanu, Tudor Petcu cu Ioan-Aurel Pop, Rodica Lăzărescu cu Alecu Ivan Ghilia și Nicolae Busuioc cu Dragoș Pătrașcu. Dintre criticii literari menționăm pe Ștefan Afloroaei (Lev Tolstoi, Spovedanie), Anastasia Dumitru (Ismail Kadare, Spiritus), Ioan Răducea (Iurie Colesnic, Generația Unirii), Ioan Holban (Constantin Cubleșan, În marea dezordine a lumii, Daniela Varvara, Lodebar), Adrian Alui Gheorghe (Radu Cernătescu, Antiparadisul lui Mihai Eminescu, Emil Nicolae, Suflet prădător, Daniela Varvara, Lodebar, Ioan Iacob, Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe, Mirela Stănciulescu O legătură inexplicabilă).

Scrisul Românesc, Serie nouă, Anul XVI, Nr. 1 (173), 2018, Craiova. Mihai I, ultimul rege al României este editorialul realizat de Florea Firan. Celelalte eseuri sunt: Despre un rege reintrat în istorie, fără patimă și fără părtinire de Adrian Cioroianu, Scrierea captivă de Ioan Lascu, Tragedia morții de Dumitru Radu Popescu, Ordinea divină a cuvântului de Gheorghe Simon, despre conservatori și conservatorism de Mihai Ene, Ne-a părăsit Jean d’Ormesson de Dumitru Radu Popa și Tradiția iei românești de Julia Popescu. Remarcăm apoi corespondența: Mircea Eliade – Marin Sorescu, critica literară făcută de Constantin Cubleșan (Mihai Eminescu, O sută și una de poezii), Gabriela Rusu-Păsărin (Marta Petreu, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului), Oana Băluică (Constantin Bărbulescu, România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910), Cezar Avram (Dan Botez, Ion Gheorghe Maurer, un intelectual la poarta comunismului), Rodica Grigore (José Saramago, Călătoria elefantului), Dan Ionescu (Florentin Popescu, Povestiri din Anul Cocoșului de Foc), poezie semnată de Andrei Codrescu, Adrian Sângeorzan, Gela Enea, Mihai Duțescu, Victor D. Pena și proză de Carmen Firan.

Sintagme literare, nr. 1 (30),ianuarie 2018, Dudeștii Noi. Conform rubricilor avem la poesis: Ana Podaru, Ana Pop Sîrbu, Angi Melania Cristea, Carmen Secere, Constantin Butunoi, Cristian Lisandru, Dan Rotaru, Daniel Lăcătuș, Daniela Bârzu, Elisabeta Bogățan, Gabriel Gherbăluță, Gabriela Ana Bălan, Liuba Liubastra Botezatu, Liviu Vișan, Lucian Mănăilescu, Luminița Zaharia, Mariana Cornea, Marius Ganea, Mihai Marian, Ovidiu Cristian Dinică, Raul Sebastian Baz, Toni Constantin Georgescu, Valeriu Marius Ciungan, Vivian Milivoievici, proză: Cristian Lisandru, Ladislau Daradici, Sonia Kalman, Veronica Baciu, atelier critic: Adrian Dinu Rachieru (Marcel Mureșeanu, Voi plăti pentru faptele mele și Teama), Daniel Marian (Valeriu Bârgău, Alfabetul straniu în care vă vorbesc, Lucian Avramescu, Bună seara, iubito, Anghel Dumbrăveanu, Curtea retorilor, Mariana Pândaru, Ferigi înzăpezite, Ioanid Romanescu, Trandafirul sălbatic), Ionel Bota (Mihaela Oancea, Într-un timp fără maluri, Corina Monea, îmi iau pantofii, sufletul, rujul, dispar, Ionel Panait, Prin zodii, Traian Filip, Amar), Emil Istoceanu (Al. Florin Țene, La braț cu Andromeda), Gabriela Ana Bălan (Silvia Cinca, Aripi în beznă), Katya Kelaro (Ana Pop Sîrbu, versuri & Ilie Gyurcsik, reversuri), Mihai Marian (Geo Galetaru, Iarna cireșelor amare), interviu: Ion Cristofor în dialog cu Daniel Onaca, aforisme: Zeno Halupa, iar la Curțile dorului Ion Căliman vine cu Poezia ritualurilor de însănătoșire.

Tecuciul literar și artistic, Serie nouă, Anul XI, nr. 47, decembrie 2017. Editorialul, Soarta scriitorului român din provincie, aparține lui Dan Movileanu, iar 11 ani de cultură, drum spre nemurire scris de Eleonora Stamate se constituie ca un al doilea editorial. Din bogatul sumar remarcăm eseurile: Leonida Lari – un „plâns de lumină”. Voci basarabene și Mihai Cimpo(i)eticul și cuprinderea vidului demiurgic de Adrian Dinu Rachieru, Efectele alcoolismului intelectual (III) de Petre Isachi, Eminescu și Petică: Sub semnul lui Eros de Doru Scărlătescu, Primul război mondial – traversarea unui labirint. Experiențe și revelații de Ana Dobre, „Lipsa cea mai grea” – iubirea. Centenar Alexandru Piru de Ioan Dănilă, comentariul lui Daniel Mazilu, Pedagogia Rugului Aprins, critică literară realizată de A. G. Secară (Eleonora Stamate, Metamorfozele sinelui), Marc Sebastian (Valentin Talpalaru, Scara lui Rodion), Picrophonios (Ionel Necula, Liești. Satul dintre grinduri și cuhalm), Mariana Constantin (Ghiță Nazare, Cronici optimiste), Vasile Sevastre Ghican (Stan M. Andrei, Cartea cu dascăli), Valeriu Valegvi (Eleonora Stamate, Metamorfozele sinelui), aforismele lui Dan Movileanu, poezie semnată de George G. Asztalos, Carmen Secere, Geo Galetaru, Valentina Becard Bișog, Darius Lăzărescu, Vintilă Horia, Eleonora Stamate, Mirela Ianuș Dinga, Ștefan Petică, iar proză, de Adrian Alui Gheorghe, Theodor Parapiru, Nicolae Mihai, Carmen Huzum.

URMUZ, seria a doua, anul IV, nr. 11-12, 2017, Câmpina. Acest număr este deschis cu eseul lui Gaston Bachelard, Poetica spațiului (tălmăcire de Florin Dochia). Cronici literare realizează Florin Dochia (Corina Monea, îmi iau pantofii, sufletul, rujul, dispar), Mioara Bahna (Petrache Plopeanu, Neolitice), Romeo Aurelian Ilie (Laura Cătălina Dragomir, Cântecul triumfal al înmormântărilor cântate), Mihaela Meravei (Teo Cabel, Labirintul), iar poezia este semnată de Ioan Romeo Roșiianu, Mihaela Aionesei, Silviu Dachin, George G. Asztalos, Oana Cătălina Bucur, Irina Lazăr, Gabriel Gherbăluță, Mihaela Oancea, Liuba Liubastra Botezatu, Adela Ifrim, Ioana-Camelia Sîrbu, Nazmi Ağil (prezentare și tălmăcire de Adriana Bulz). Comentariul, Poetul optzecist L. I. Stoiciu vs. poezia tânără de azi, aparține lui Virgil Diaconu.

Vatra veche, serie veche nouă, anul IX, nr. 12(108), decembrie 2017, Târgu Mureș. Din acest număr remarcăm comentariile lui Ioan Aurel Pop, Transilvania, starea noastră de veghe (X) și al Milenei Munteanu, Trăiască România Dodoloață, eseul lui Aurel Codoban, Amurgul iubirii (XLV) și critica literară realizată de Georgiana Căliman (Ana Blanndiana, 100 de poeme), Iulian Chivu (Adrian Munteanu, Fluturele din fântână), Cristina Sava (Alexandru LeCitoyen, Entre deux rivages/ Între două țărmuri), Andrei Pogány (Stejărel Ionescu, Izvorul de lut), Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu (George Schinteie, 68 de poeme cu fereastra deschisă), Gligor Hașa (Camelia Ardelean, Ecouri din tenebre), Mihaela Roșu Bînă (Cornelia Pantazi Tudor, Taine în vis), Livia Fumurescu (Radu Ciobanu, Călărețul de fum), Adrian Țion (Vasile Dragomir, Zeghea), Mihaela Meravei (Silvia-Ioana Sofineti, Desculț în mileniul III – la această carte, în numărul de pe noiembrie 2017 al revistei, p. 52-53, face cronică și Tudor Cicu), Ioan Mancaș (Nicolae Băciuț, Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Steinhardt și Răzvan Ducan, Dicționarul de lucși), Mircea Daroși (Iacob Naroș, Liviu Rebreanu și Cuibul visurilor), Tamara Constantinescu (Alexa Visarion, Împotriva uitării). Poezia este semnată de George Filip, Mihaela Albu, Daniel Drăgan (inedit), Ion Pachia-Tatomirescu, Dumitru Ichim, Nicolae Văleanu Sârbu, George Anca, Liliana Popa, Mihai Merticaru, Miron Țic, Felix Sima, Gela Enea, Daniela Gîfu, Grigore Avram, Nicoleta Crăete, Iulia Ionaș, Laurian Lodoabă, Constantin Dumitrescu, Emilia Amariei, Vasile Larco, iar proză, de Angela Burtea, Nicolae Suciu, Mihaela Rașcu.

Cititorul de reviste

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share