Brigada diverse – (Ț)inerea (t)are
25 aprilie 2021
Țara mea a ajuns să-și țină năsucul pe sus, reușind performanța să-și repatrieze, doar de pe tărâmul uliseian, concetățenii. Condiția dus-întors sau doar întors implica totuși vaccinarea, bănuiesc. Altfel ne întoarcem la începutul campaniei, lăsând cetățenii să-și facă de cap de la un capăt la celălalt al pământului, cu carantinări diverse de 14…. Dar auzii una și bună, că se moare chiar și la șase luni de la infectare și vindecare.
Îmi doresc să aud că s-au returnat zenecile Norvegiei de către islandezi și suedezi. Nu că n-ar face-o, sunt oameni de cuvânt după toate constatările istorice contemporane, mă tem însă de inutilitate, măcar pentru trombozele provocate. Și mă mai duc ades cu mintea la bonomia poporului, reprezentat de ministrul sănătății, care, bănuiesc, a ales pentru ai săi vindecarea prin renunțare, mai curând spus împrumut. Privitor la declarația acestuia, trebuie să recunosc, oricine ar opina identic, credulitatea pe fondul poziției donatorului. N-o să propun prostia ca termen concluziv, dar nici nu marșez pe altul: ,,Le vom primi imediat ce le vom cere… le restituie imediat ce Astra… va face următoarele livrări.” Dar-ar falimentu-n ei, așa, de-o afurisenie.
De cozi între picioare nu ducem lipsă. Cu nițel ajutor de la reprezentanții în parlamentul european, cu lauda sanguină caracteristică nației – unguri, nemți, turci sau țigani parcă-s de când le-a fătat neamul români – reuși să facem praf orice plan. 80 de miliarde de absorbit când le-o veni vremea. Anul acesta nu.
Poliția? Da’ de unde? Tot natul e bun de plată pentru excesul de zel din timpul cruciadei amendărilor pe ăi mai tonți ai lui. Normalitatea dejucării abuzurilor – o realitate desprinsă din hotărârile judecătorești (nu gratis, procesele costă). Mai cuminte mi se părea a împărți măști în timpul pandemiei.
Polițiști? Niște golani în uniformă, nu justițiari de pun genunchiu-n grumazul cetățenilor duși cu pluta.
Rezistent afurisitul și cu aptitudini sportive. Urcă el Everestul și se-nfipse-n plămânul unui… norvegian. S-o fi gândit statul său la el când a ,,donat” vaccinurile vecinilor?
Bă, îi râd ochii și de sub mască președintelui! Că ieși la lumină și anunță că nu-i precum zicea Cîțu sau prezuma că 1 iunie readuce raiul pe pământ, mi-era limpede.
Îndoielile mele s-au tot oprit la mâncare. Are, n-are, concetățeanul meu se hrănește cu un nesaț greu descriptibil. Vrea, nu vrea, supermarketul alimentar îi cată-n coarne și-ar ține, indiferent de numele și importanța sărbătorii, deschis non-stop. De clienți n-ar duce lipsă la nicio oră, ar da buzna de la firfirii de-i tinerei de cumpără cola și corn (generații înțărcate cu lapte la cutie și corn abia la școală), până la boșorogi care din lipsă de chef de somn ar scotoci prin rafturi ca să se facă dimineață.
Legumă. Om desigur nu…. Cum să te mai numești națiune civilizată, din soi regal victorian, când apreciezi handicapul la mai mult de jumătate, mai ales din cauza unei apșoare introduse în corp mai mult obligat decât de voie? Stai tu leșinat o viață întreagă dup-o înțepătură de ac ca să te despăgubească statul doar dacă împlinești minim 60% disfuncții. Omenire ultimă găină din coteț!
