Literadura nr. 2 (7)

Pr. Ștefan Andrei COSTACHE (Rm. Sărat)

Chemare

Îngerul acela,
care ne-a făcut cu mâna din prag,
Ne-a certat pentru risipă de inocență.
Copiii si-au rezervat aripi şi
moartea a scris, în creion, peste spaime.
Şi-a târât pe garduri urme de gând.
Mi-a întins mâna și m-a apucat de suflet,
Îngerul acela slut!
Cum ar fi primăvara plictisită de fluturi?
Coboară-mă în lună și dă-mi să beau
urme de rânduri ale peniței cu care
fluturam eșarfa la geamul trenului regio.
La trâmbița lui albă am răspuns cu tristețe.
Lacrimile au curs în lumânări albe.
Oamenii au pus în glastre fărâme de dragoste.
Unele au chip de om, altele de minciună.
Liniștea se întinde surdă în palme,
în corcoduși și în prieteni.
La prima adiere de vânt, din vise.

Imprecație cenaclistă

Dacă aș fi pus să te definesc în cuvinte,
Crezi că mi-ar ajunge negrele cioburi
Pe care noaptea le sparge la întâlnirea
Cu fericita dimineață?
Aș mai putea să vorbesc despre mine
în palma ta? Din fântâna ei, aș mai putea
să ofer alte fântâni mai mici din sângele tău
bucuros?
Ziua de mâine vorbește despre pitici.
La tâmple îmi aștern ape moarte.
Pălărierii își clădesc aventura pe apusul
soarelui.
Ochii lor se vor închide, inevitabil, sub
imprecația noastră și vor înalța multă teamă.
Coasele au ruginit obosite de câtă lună
au tăiat și/ lumina a obosit murind.

Mihai VINTILĂ (Brăila)

Timpul

Timpul
Durerilor
Vindecă altfel
Și viața
Continuă
Și-n noi
Altcineva

(din vol. Ordine în gânduri)

Urme

Nu mi-am mai privit
Pașii de mult.
Înainte urmele mele erau simple
Mici și dese
De om împiedicat de viață.
Acum observ că
Dispar după fiecare pas.
Poate calc mai ușor
Să nu murdăresc
Planeta cu energia mea.
Șoaptele de fapte
Nu-mi mai apasă
Tălpile de altădată.
Acum când privesc înapoi
Nu mai pot deosebi urmele
De viața din jur

(vol. Adevăruri mari scrise cu litere mici)

Ultimului cioban

S-au topit cuvintele de tristeți
Și s-au scurs peste morminte
Unde scheleți albiți
Se ascundeau de timp.
Trosnea istoria în oasele lor
Și faptele lăsaseră urme.
Tăceau de prea multe povești.
În jur se odihnea o pulbere
Prea altfel, prea cuminte.
De sus din când în când
O lacrimă le mai spăla amarul
Și rezemat într-un toiag
Ofta el, ultimul, ciobanul.

Prof. dr. Mihaela N. BURLACU (Buzău)

Orizontul de așteptare

Linia nesigură care separă lumea reală
de lumea ficțională aparține scriitorilor.
Tot lor le aparține, în mod
paradoxal, precizia și minuțiozitatea cu care
ficțiunea ființează. Scriitorii nu-s mașinării
perfecte, lipsite de sentimente, probleme sau
emoții. Sunt oameni care acționează și
reacționează diferit de la un moment la
altul, de la un text la altul. Inevitabil, a fi
scriitor înseamnă a fi inconsecvent, instabil,
capricios și imprevizibil. Ați întâlnit fără
îndoială cel puțin un scriitor care v-a dat de
înțeles că o mare parte din munca sa este
inacceptabilă. Autocritic cu standarde înalte,
rareori se bucură de momente creative,
punând accent pe rezultatul final: nu textul
în sine, ci receptarea lui. Cu siguranță știe
că literatura este artă și nu știință. O operă
trebuie să ofere cititorului întrebări și nu
răspunsuri, de aceea trebuie să-i accepte
neconcludența și trebuie să utilizeze propria
minte, propria inteligență critică, adică
propriul orizont de așteptare.
Literatura joacă un rol central în formarea
noastră, deoarece aduce în prim plan
produse intelectuale și reglează fluxul
produselor ideatice, de cunoaștere. Cum
realitatea e zadarnică și falsă, nici literatura
nu poate fi matricea cotidianului, dar se
poate insinua și adapta la el. Ființele nu
reacționează față de lumea obiectivă, ci față
de lumea reprezentată mintal, iar artistul are
obligația de a oferi modele de imitat sau
direcții de urmat. Principala sursă de
inspirație și creativitate este conștiința
prezentului trecător. Educația scriitorului îl
împinge spre structuri și proceduri necesare
pentru a crea operă de artă unanim
acceptată, talentul spre libertatea cuvântului.
Democrația intră în conflict cu setul de
reguli al contextului socio-istoric, cu
orizonturile de așteptare. De ceva timp,
lumea intelectuală a început să accepte că
omul se ghidează după norme culturale. Cu
toate acestea, nu poate controla limitele
influențelor chiar dacă se implică în
difuzarea istoriei înregistrate. Modelele
culturale specifice postmodernismului în
care ne definim ca oameni schimbă
inconștient comportamentul nostru. Eficiența
unui scriitor în popularizarea și
diseminarea cotidianului constă în
capacitatea lui de a forma modele, având un
grad ridicat de solidaritate cu sensul și
consensul vieții. Tehnicile, modurile de
folosire a materiei sunt diferite, iar
stăpânirea lor face din utilizator un artizan
semizeu cu puteri supranaturale ce dau viață
acolo unde doar tușul și hârtia ar trebui să
existe.
Scriitorul este primul receptor al propriei
opere, prin urmare, primul cititor critic și
primul orizont de așteptare satisfăcut… sau
nu. Judecata autorului este întotdeauna
prezentă, întotdeauna evidentă oricui va dori
să o identifice. Cu toate că un autor poate
să-și aleagă orice mască dorește, el nu poate
să dispară în totalitate. Nici un text nu există
în afara sensului, iar cuvintele au
semnificații interioare – simbolice și
exterioare-convenționale. Scriitura are dublă
funcție: poetică și critică. Scriitorii fac ei
înșiși hermeneutică, iar textele lor
anticipează condițiile formării operei
literare. Cititorul și scriitorul trec aceleași
condiționări ale cuvântului lăsat să trăiască
pentru el însuși și transformat într-un imens
rezervor de posibile interpretări. Când
interpretăm, ne confruntăm direct cu opera,
dar receptarea are variabilele ei și amintim
aici pe cea mai importantă: orizontul de
așteptare.
Școala de la Konstanz, interesată de
fenomenele de receptare a literaturii, a adus
în centrul atenției discuțiile despre cum
cititorul dobândește conștiința valorilor
literare și de cum își organizează așteptările
care influențează întâlnirea cu opera
lecturată. Valorile literare au particularitatea
de a fi râvnite pentru ele însele și nu pentru
un scop material, sunt irepetabile odată
incorporate în opera artistică și nu se
materializează în afara execuției lor. Pe
parcursul întregii sale existențe omul își
alcătuiește, își schimbă și își clarifică
sistemul de valori de care depinde orizontul
de așteptări. Operele literare ce exprimă cel
mai elocvent idealul artistic al unei epoci și
răspund orizontului de așteptare al cititorilor
au o valoare mai mare.
Există teoria conform căreia receptarea
operei reprezintă un proces în care cititorul
este coautor. Situațiile care conferă operei
literare un sens sau altul apar în momentul
receptării. Cititorul inserează în textele ce
nu le-a scris idei și sentimente proprii. Cu
toate acestea, participarea cititorilor nu
schimbă textul original, deoarece realizarea
unei opere presupune un proces complex ce
rămâne ascuns privirii inchizitorii a
cititorului.
Scriitorul poate avea legături stranii cu
textele sale, negând sau respingând propria
muncă. Poeta americană Emily Dickenson a
scris o viață poezie, fără să fie interesată de
publicarea ei. E lesne de înțeles o asemenea
atitudine dacă ne gândim că viața autorului
postmodern nu e cea mai blândă, deoarece
el devine o funcție a textului, un simplu
producător de semnificații căruia i se neagă
dreptul la existență în afara textului. Pe de
altă parte, cititorul, avizat sau nu, trăiește
textul în cunoștință de cauză și se delectează
estetic, servindu-se cu bucurie din energia
creatoare. Pe el nu-l interesează biografia
textului, ci să-și satisfacă orizontul de
așteptare.

Ramona MÜLLER (Buzău)

Zimţul galben

fierăstrăul zorilor
a străpuns
jugulara viselor
picături de roșu solar
nucleu avid
de ardere
prelungesc
nebunia
prin care m-am lepădat
de ghipsul blestemului

ȋmpotriva ta
doar eu te apăr
bătrân sculptor
cu cocoașa mușcată
de amiezi
fără de nume

Risipă și amănunt

opincile toamnei mele
au ȋncărunţit
silabisite
prin detașamentul
cochiilor stelare

te-am căutat
de la buza orizontului
până ȋn măruntaiele cuvintelor

dovleacul decupat
la marginea livezii
atârnă sub pleoape de borangic
poemul pluricelular

ȋn ultima duminică
a fiinţei noastre
ștrangulăm de funiile clipelor
preludiul
unor capricii prizoniere

Concursul de creație literară
„V. VOICULESCU” 2016, s-a încheiat la
Buzău prin premierea celor desemnați de
juriu, vineri 14. la Pârscov, în curtea casei
memoriale a poetului.
Redăm lista premiaților:
– MARELE PREMIU – Magda URSACHE
(Iaşi), acordat de Consiliul Judeţean Buzău –
pentru volumul „Noi vrem Cuvânt! sau alte
feluri de cenzură” (publicistică).
– Premiul Naţional „Vasile Voiculescu”,
Secţiunea Poezie: Dumitru PANǍ (Buzău),
pentru volumul „Lakonika”. Premiul va fi
acordat de Primăria municipiului Buzău.
– Premiul Naţional „Vasile Voiculescu”, la
Secţiunea Prozǎ: B. Ionescu-LUPEANU
(Bucureşti), pentru volumul „Strigoii lui
Şuţu”. Premiul acordat de Biblioteca
judeţeană „Vasile Voiculescu”.
– Premiul Naţional „Vasile Voiculescu”, la
Secţiunea Publicisticǎ: Paul NEGOIŢǍ
(Buzău), pentru volumul „Marchitanii
Roşii”. Premiul va fi acordat de publicistul
Cristinel Popa.
Premii speciale
– Robert ŞERBAN (Timişoara), pentru
volumul de poezie „Puţin sub linie”. Premiul
acordat de Primăria comunei Pârscov.
– Gina ZAHARIA (Buzău), pentru volumul de
poezie „talazuri”. Premiul acordat de
Primăria comunei Pârscov.
– Nicolae BǍCIUŢ (Târgu Mureş), pentru
volumul de poezie „La taclale cu
Dumnezeu”. Premiul acordat de Asociaţia
Culturală „Renaşterea Buzoiană”.
– Lucian MANOLE (Botoşani), pentru
volumul de proză „ELENA ZBANŢ – un
pictor al inimii sacre”. Premiul va fi acordat
de familia Băciucu, în memoria omului de
cultură Lazăr Băciucu.
– Constantin CIUREA (Buzău), pentru
volumul „Maidanul dintre cele două lumi”
(debut în roman). Premiul va fi acordat de
Tipografia „Coletti”
– Alexandru ŢICLEA (Bucureşti), pentru
volumul „Bârfa, hrana noastră cea de toate
zilele”. Premiul va fi acordat de revista
„Cartelul metaforelor”
Tot cu acest prilej a fost acordată Diploma de
Excelenţă din partea Filialei de Proză a U. S.
R. scriitorului buzoian NICOLAE PENEŞ
pentru volumul „Memorii”, cu prilejul
împlinirii vârstei de 80 de ani.
Organizatorii concursului informează că, la
ediţia din acest an, au fost primite creaţii
literare din partea a 88 de autori din 21 de
judeţe şi Municipiul Bucureşti.

***
Concurs de poezie, noiembrie-decembrie
2016: ,,literaturitate.ro 2016”
Perioada de desfăşurare efectivă:
12 noiembrie – 30 decembrie 2016.
1. Trimiterea poemelor pentru concurs:
12 noiembrie-02 decembrie, ora
24.00.
2. Postarea poemelor în pagina de
concurs: 03-04 decembrie, ora 24.00.
3. Jurizarea şi Votarea: 05 decembrie –
25 decembrie, ora 24.00
4. Anunţarea câştigătorilor, afişarea
clasamentelor: 26-30 decembrie.
Regulament, Componență juriu, Premii,
Modalitate de jurizare, Cine acordă premii
vezi link: http://literaturitate.ro/concursuri/

Evenimente desfășurate la Biblioteca
județeană „Vasile Voiculescu”
-20 septembrie – lansare de carte: „Margareta,
Mărturia unui sfert de veac”; „Săvârșin.
Detaliul.”
„Regalitatea, astăzi; Balcicul Reginei Maria”
Cu participarea Principelui Radu al României.
-6-7 octombrie – Zilele Pamfil Șeicaru
-17-21 octombrie – Conferințele Bookland Evolution
-2-4 noiembrie – Zilele Bibliotecii „Vasile Voiculescu”