Cenaclul Alexandru Sihleanu – 3 Martie 2021
OUL LUI COLUMB – DACĂ VREI, SE POATE
Miercuri, 03 martie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu momentul in memoriam Matincă Costea.
„(Babele) Printre babe mare zarvă,/ Echipate cu „târlici”/ Și-ar dori un bob zăbavă!/ Pe multe le știu… de mici. (8 Martie) Soție-i vorbesc pe note/ Și-o tot țin de mult așa,/ Am atins înalte cote!/ Dimineața-ncep cu… Fa. (8 Martie la sat) De ziua ta soție dragă,/ N-o să-ți spun că plouă,/ Chit că dau pensia-ntreagă,/ Am să-ți iau… o sapă nouă! (Actori de acum și de altădată) Am avut mulți mari actori,/ Nu facem acum procente,/ În filme ne-au dat fiori!/ Cei de-acum au doar… talente. (Știri pe scurt) – Majoritatea fotbaliștilor de la noi nu cunosc cum se înscrie un gol rapid. Bănel Nicoliță a devenit celebru cu un gol înscris în propria poartă. – Mircea Dinescu la cetatea sa, aflată pe malul Dunării, printre animalele pe care le deține, are și un măgar. Când îi viscol și ger, și dorește să vadă măgarul, se uită în oglindă. (Poate fi considerată un pamflet)” (Dumitru Hangu)
„(Am capu-n nori) Mi-a spus nevasta că am capu-n nori/ Și mă întreb, o fi de rău, sau bine?/ Doar norii sunt continuu călători/ Și-ntotdeauna stau la înălțime./ Sunt unii nori de liniștite ploi,/ Iar alții-anunță mare, grea furtună,/ Sunt nori suavi, care privesc la noi/ Și prevestesc doar caldă vreme bună./ Privesc la cei ce sunt mai jos de ei,/ Cu zâmbet cald să îi povățuiască,/ Iar dacă sunt în pană de idei/ Așteaptă răbdători, ca să mai crească./ Am norii mei. Sunt nori de vreme bună,/ Ce sunt pufoși, deschiși și primitori./ Ei găzduiesc în alba lor tribună,/ Doar oamenii cei buni, cu capu-n nori./ Ei țin poetul drag în feerie/ Și îi șoptesc de strașnice splendori,/ Pe care, inspirat atunci, le scrie,/ Cu pana înmuiată-n dulci culori./ Acolo, sus, poetul n-are grijă,/ Grăind în versuri rime din trecut,/ Dar lasă norii, când nevasta-l strigă:/ -Te rog să vii, ai treabă de făcut!/ Eu am plecat, dar norii mă așteaptă/ Cu alte rime și cu versuri noi,/ Pe care, cu tot dragul le îndreaptă,/ În poezie caldă, către voi.” (pr. Laurențiu Turcu)
Astăzi Cenaclul „Lira de argint” (Alexandru Sihleanu) a avut ca invitat un ,,japonez haijin” stabilit în Râmnicu Sărat, (Firudo KokoKu), Adrian Câmpeanu, care s-a prezentat cu un grupaj de poeme haiku, intitulat „Mărțișor 2021”, din care exemplific: „1. Floarea – sakura -/ plimbare în pădure/ ramuri în soare 2. Un fulg de omăt -/ mișcare browniană/ vânt cu rafale 3. Ramul înghețat -/ ciorile au tăcut/ urlă crivățul 4. Plugari colindând/ mare veste aducând/ iese soarele 5. Urme proaspete/ iscălitura în doi/ zid de zăpadă 6. Ninge fulgușor -/ sanie cu clopoței/ turte pe plită 7. Măicuța țese/ pisoiul toarce fulgul/ Ștefan a plecat 8. Câmpul adormit/ hanani la sakura -/ privește floarea 9. Meșter făurar/ cu oameni de zăpadă/ ceaiul japonez 10. Felinarul stins -/ peronul înzăpezit/ birjarul singur 11. Vinul roșu fiert/ cozonaci binecrescuți/ mămăliguța 12. Fără cumpănă -/ fântâna cu cumpănă/ izvor înghețat 13. Casa bătrână/ floare albă de cireș/ ninsoare albă 14. Lumina din zori/ dimineața lângă lac/ pescar la copcă 15. La fereastra mea/ o albină a sosit/ luna de miere 16. Flori dalbe pe geam/ iarna sculptează din nou/ ghiocei tari 17. Călcând zăpada -/ picioare înghețate/ șuier de mare 18. Plapumă albă/ dedesubt doarme grâul/ iarnă geroasă 19. Fumul hornului/ aerul dimineții -/ pârtie pură 20. Zăpada din nori/ zilele lungi de iarnă/ lumina din zori –” Notez declarația dlui Câmpeanu: „Mesajul meu este: mult respect pentru natură. La români nu există, în comparație cu japonezii. Tematica a fost anotimpul iarna. Fulgul de nea este aidoma mișcării pe pământ în planuri diferite. Fulgii se mișcă în plan vertical, pe când omul în plan orizontal. Restul… îl cunoaștem fiecare.” Îi dorim cu toții sănătate, putere de muncă să scrie mai mult și să-și adune poemele într-o carte. Succes!
„Haiku-ul este poezia japoneză cu formă fixă, 17 silabe repartizate pe trei versuri, 5-7-5. Atunci când creăm haiku trebuie să eliminăm verbele și nu trebuie să fie încărcată de metafore, dar folosind cuvinte cu putere sugestivă. Haiku-ul trebuie să fie astfel creat să producă emoție interioară. Dl Câmpeanu a reușit să ne emoționeze fiindcă a evocat aspecte din natură, poeme care redau un univers mirific. Să citească mult haiku. A încercat să ne explice starea de spirit în care a creat haiku și ne-a dezvăluit spectacolul naturii. Rolul poeziei este acela de a revela frumusețea lumii de lângă noi, frumusețea creației divine și prin aceasta și noi ne îndumnezeim.” (Ecaterina Chifu)
„(Lectorului de serviciu) Ascultându-l pe Câmpeanu/ Nici nu știi când trece anu’/ Astăzi a făcut păcatu’,/ Mari probleme, cu… Împăratu’.” (Dumitru Hangu)
„Referitor la creația dlui Câmpeanu: este foarte laborioasă. Fiecare cum o vede, cum o simte din propriul lui unghi de vedere. Îl apreciez pentru faptul că ne introduce în creația japoneză, cu perspectivă pentru noi de a înțelege literatura Țării Soarelui Răsare și eventual să crem poeme haiku.” (Dumitru Bardaș)
„În urmă cu trei zile și patru luni menționam aici, la cenaclu, nașterea unui nou scriitor; în acea zi de 31 octombrie 2020 s-a mărit numărul creatorilor de literatură din cenaclu. Talentul noului scriitor se remarca de atunci. Azi simt ceva în plus la lector și este normal. Evoluția a ridicat mult ștacheta. Speram că noile poezii să difere la numărul de silabe, 17 pentru întreaga poezie. Dl Adrian stăpânește meșteșugul genului de poeme HAIKU, în care spune câte o poveste folosind puține cuvinte. Căldura exprimării versurilor Câmpeanului le va da lecții japonezilor; ei trebuie să învețe că spiritual românesc este remarcabil, unic, chiar și la genul de poezie japoneză! Și nu va fi nicio supărare dacă poeții din Țara Soarelui Răsare plâng de invidie că Adrian le-a descoperit secretul culturii lor. Dar pentru ca efectul să fie maxim, un exemplar din prima carte de autor Adrian Câmpeanu să îl expedieze la Tokyo… Atunci să vezi câți japonezi se vor îmbolnăvi de inimă. Adrian are potențial pentru minuni poetice și mai reușite, pe care le vom remarca în suita de cărți care le va tipări curând. Dle lector, cum ar trebui să spun în limba japoneză urarea: Dle Adrian, pe calea poeziei să aveți reușite cât mai multe! Dar nu omiteți concurența! Dl Genovel Frățilă are tipărite câteva cărți. Felicitări! Mă bucur că dl Adrian haijin a intitulat lectura sa „Mărțișor 2021”. P.S. Să nu uităm că la 1 martie 1837 s-a născut în satul Humulești, jud. Neamț, Ion Creangă. Dacă și pe marele Creangă îl declarăm depășit, Danemarca sau Germania ni-l va fura! Aceste țări îl asemuiesc cu Hans Christian Andersen (Danemarca) sau cu Frații Grimm (Germania), apreciați de ele.” (Mihai Doina)
„Poezia de astăzi pentru mine a fost un șoc. A fost primul contact cu poemul haiku. (Lectorului de serviciu) În poemul său Câmpeanu/ Vrea cuvinte să dozeze./ Nu-l mai prinde-n țară anu’,/ La niponi să emigreze. Îl felicit pe lector pentru modul elegant în care ne-a introdus într-o lume nouă, lumea poeziei nipone. Îi doresc să persevereze pe calea aceasta și să ne ofere cât de curând și o carte de autor.” (pr. Laurențiu Turcu)
„Dl Câmpeanu m-a surprins plăcut astăzi cu poemele de tip haiku prin care ne prezintă versuri japoneze picturale, cu imagini mai mult statice. Culoarea predominantă din poeme este albul ilustrând mișcarea doar prin plutirea fulgilor de nea. Albul reprezintă puritate, sinceritate, deschidere către celelalte culori. Îl felicit și îi doresc succes în continuare.” (Georgeta Iuga)
Miercuri, 10 martie, începând cu ora 10:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Mihai Doina. Vă așteptăm, cu drag!
