Literadura nr. 5 (4)
La mulți ani!
Iunie
4-Dumitru Negoiță
4-Relu Stoica
12-Ica Ungureanu
14-Liviu Ioan Otânceală
16-Florin Artene
16-Petrache Plopeanu
18-Sorin Despot
19-Paul Iulius Negoiță
23-Aurel Anghel
24-Mioara Iordache Vergu
24-Sorin Burlacu
25-Răzvan Theo Chirac
Iulie
8-Dan Camer
10-Artemiza Delia Asănache
15-Marius C. Nica
15-Dumitru Ion Dincă
16-George Lixandru
24-Dumitru Istrate Rușețeanu
29-Adelin Petrișor
30-Cosmin Nicolae
August
3-Dorin Bocu
5-Titi Damian
8-Marian Rădulescu
9-Nicolae Gâlmeanu
14-Ion Roșioru
14-Nicolae Pogonaru
15-Nicoleta Cristea Ifrim
15-Ion Gheorghe
20- Gheorghe Postelnicu
27-Matincă Costea
27-Valeriu Nicolescu
27-Gigi Manole
Nuța Istrate GANGAN
inert
tot ce era de spus s-a spus
tot ce era de făcut s-a făcut
nimic nu mai este brand new/breaking news
ar trebui să inventăm un nou cuvânt
pentru a defini inutilitatea
tu
neîntâmplatul
din fotografia aceasta alb-negru
trăiești în continuare
pe marginea evenimentelor/coming soon
toată această așteptare
te transformă într-un fluid neputincios
care-și bolborosește fricile la foc mic
nu vrei totuși să mori
ca o acțiune fără final
ca un serial bun care se sfârșește brusc
pentru că scenaristul are alzheimer
după ce ai scris o mie de povești despre o mie de oameni
aștepți să apară un nebun să scrie și povestea ta
***
no name/no past
în tine s-au adunat
toți lupii care au scăpat de la masacru
alfabetul tău emoțional
a ajuns la Z
nu mai am timp să inventez alte litere
doar pentru nevoia ta disperată
de a umple aceasta pagina bună doar de
strâns în pumn și aruncat la coș
nu ai nume
nu ai trecut
nu exiști decât în propriul urlet
schimbă scenariul
nu joc în filmul acesta
Manuela Camelia SAVA
HRĂNINDU-TE
ți-e foame de mine
ți-e sete de ochii mei
pielea mea te hrănește când și când
căutând să te sature
sânii mei sunt plini de ambrozie
și tu îi guști nesățios
până se prefac în pulbere de stele
îmbrățișările mele îți țin loc de mamă și tată
cuvintele mele te adăpostesc de furtuni
din vise te adapi ca din fântâni ieșite în cale
sângele meu te încălzește în zori
ești un bărbat curajos fiindcă lupți în fiecare anotimp
cu balauri care au o mie de capete
porți limbile lor ca trofee
binemeritate
mirajul iubirii te poartă prin povești neterminate
seara te așezi ostenit pe genunchii mei pe care îi divinizezi
știind că ți-ai găsit în sfârșit liniștea
***
EDEN
mă nasc în îmbrățișările tale
pe drumul durerii întâlnesc ochii tăi verzi
toate lacrimile-s stoarse în zori și din ele coboară pe pământ roua
sunt un suflet curat care caută pe hartă comori scufundate
în mări și oceane aș vrea să le găsesc și să ți le dăruiesc în semn de iubire
numai să știu că vei rămâne până la final eroul din această poveste
ne întâlnim doar în visele tale
dansând în ritm de tango
ne dezvelim genunchii nervoși pulpele cabaline gleznele nervoase subțiri
dacă ai să auzi tobele bătând într-o zi
atunci se vor deschide porțile raiului
și flăcările vor păli
voi fi iar eva care mușcă din mărul dulce-acrișor
vei fi iar adam păcălit de șarpe
Daniela ȘONTICĂ
Amintiri despre George Bacovia
Adeseori când se vorbește despre o
atmosferă în care plouă îndelung sau
de solitudine și contemplare poetică,
lumea obișnuiește să spună că este ceva
bacovian. Nu fără un temei, având în vedere
impresia generală a operei scrise de George
Bacovia.
Autorul celebrei poezii „Plumb” s-a născut
într-o zi de 4 septembrie 1881 și a plecat în
veșnicie la 22 mai 1957.
Despre maestrul atmosferei de obsedantă
solitudine s-au scris și publicat unele amintiri,
astfel încât ne dăm seama că seva scrisului
său venea din chiar realitatea biografiei sale.
Agatha Grigorescu, cea care i-a devenit soție,
autoare de versuri și profesoară de limba
română, a avut pentru el o admirație profundă,
care în căsnicie s-a transformat în devotament
și grijă pentru cel prea puțin aplecat spre
aspectele pragmatice ale vieții.
Interesante sunt și amintirile unui nepot de
frate al lui Bacovia, pe nume Maximilian
Vasiliu: „Despre viața lui Iorgu în acel timp
am unele amintiri de la mama mea. El se
ducea foarte regulat la serviciu. Serile,
împreună cu tatăl meu, mai trecea pe la
cafeneaua Imperial de pe Calea Victoriei sau
pe la Terasa Oteteleșanu unde veneau foarte
mulți scriitori. În mod miraculos, Bacovia a
rezistat hranei proaste și insuficiente, ca și
frigului din apartament în iarna cumplită a
anului 1917 pe care au îndurat-o fără pic de
foc în sobe”.
Vin apoi amintirile despre Iorgu începând din
anul 1922. „Trăia o perioadă de claustrare
aproape totală, în micul său iatac din casa
părintească. Sta zile întregi fără să scoată un
cuvînt (…) Nu ieșea nici măcar în grădină, în
vara plină de flori, și iarna cu pomii încărcați
de zăpadă. Se mulțumea să o privească
îndelung de la fereastra camerei sale.
Drama lui Iorgu se petrecea sub privirile de
multă îngândurare ale bunicii mele și ale
bunicului meu. Noi, nepoții, nu îndrăzneam
niciodată să-i adresăm vreun cuvînt. La masă,
Poetul venea cu greu, după mai multe
chemări. Mânca foarte puțin. Nici o
preferință, de altfel. Putină supă sau borș cu
carne, eternele pârjoale moldovenești din care
lua doar una, câteodată brânză de oi cu
mămăligă.
Cîteodată, rar de tot, Bacovia ieșea din
mutismul său aproape total și din indiferența
lui, cel puțin aparentă, dacă nu reală, părând
că ar vrea oarecum să participe la viața din
jur.”
Mai găsim în amintirile nepotului referiri la
faptul că Bacovia umbla foarte modest
îmbrăcat, în haine de culoare închisă. Prin
casă umbla cu o haină de catifea tot de
culoare închisă. Pe stradă mergea cu capul
plecat, dorind parcă vrând să treacă
neobservat.
Timiditatea bolnăvicioasă l-a făcut pe George
Bacovia să-i mărturisească iubirea Agathei
după foarte multă vreme. Se întâlneau o dată
pe an, se plimbau în tăcere sau beau o cafea în
camera poetului şi discutau despre revoluţii.
Uneori, el cânta la vioară sau îi recita versuri.
S-au căsătorit la 12 ani de la debutul poveştii
lor de iubire.
Adevărat înger păzitor pentru autorul
„Lacustrei” și al atâtor poeme care au
schimbat fața poeziei românești, Agatha
Grigorescu ne-a lăsat cartea „Bacovia – viața
poetului”, care merită toată atenția celor
interesați.
