Cenaclul Alexandru Sihleanu – 23 Ianuarie 2021

ȘI TEII SE NUMESC EMINESCU

Vasile GHINEA
Sâmbătă, 23 ianuarie, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat s-au deplasat la Căminul Cultural „Alexandru Dobrescu” din Dumitrești, o instituție cochetă și unde într-o atmosferă plăcută a avut loc un moment festiv închinat ultimului romantic al Europei Mihai Eminescu și o dublă lansare de carte, „Avarul” (nuvele) și Dalila (roman), Ed. „Rafet”, 2020, autoare Aneta Țâru Pioară.
Moderatoarea evenimentului a fost dna Calițeanu Monica, dir. Căminului Cultural „Alexandru Dobrescu”: „Bună ziua și bine ați venit la această sărbătoare a poetului național Mihai Eminescu și dublă lansare de carte a dnei Aneta Țâru Pioară. La prezidiu dl Constantin Marafet scriitor, editor, membru al USR, dl prof, Liviu Nicolae și dna Aneta Țâru Pioară care a păstorit școala dumitreșteană și este un exemplu demn de urmat pentru generațiile viitoare. Începem cu Imnul Național al României. Dna directoare a subliniat frumusețea limbii române creată de providențialul Mihai Eminescu și a dat cuvântul dnei Aneta Țâru Pioară”. Aneta Țâru Pioară: „Bună ziua, dragi dumitreșteni! Suntem aici în sala Căminului Cultural „Alexandru Dobrescu” pentru sărbătoarea Zilei Culturii României care este ziua marelui Mihai Eminescu. Din 7 dec. 2010 prin legea nr. 238, s-a stabilit Ziua Culturii Naționale, în ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, 15 ianuarie. Academia Română organizează an de an Sincroniile Culturii Române. Au avut loc manifestări culturale la Paris, cu d-nii Ion Caramitru și Nicolae Georgescu. Pe acest meleag frumos unde vor trăi urmașii noștri, am ținut să lansez în această zi, aceste două cărți: „Avarul” și „Dalila”, aici pentru că sponsorul acestor cărți este dl Adrian-Viorel Banaurs, primarul com. Dumitrești. Cultura este actul adițional al învățământului. Cultura este cartea noastră de vizită pe toate meridianele. (În continuare a prezentat invitații locali, pe cei din Râmnic îi va prezenta dl Constantin Marafet.) Mulțumim pentru prezență dlui primar Adrian-Viorel Banaurs. Acum voi prezenta un material comemorativ închinat marelui poet Eminescu. 15 Ianuarie Ziua Culturii – Lui Eminescu (O expunere omagială pe care o dedic Marelui Creator pentru faptul că existăm și că ni l-a dat pe Eminescu) Pe suitoarea cărare a mersului nostru prin istorie, începută aici din străvechime, Începătorul Lumii ne-a pus din loc în loc troițe veghetoare, care să ne lumineze și să ne îndrume pașii pe mai departe, spre celălalt capăt al veșniciei. Aceste troițe au fost și vor rămâne mereu un Zalmoxe, un Burebista, un Decebal, un Mircea, un Ștefan, un Mihai, un Cuza, un Avram Iancu, sfinți de închinare când jalea și durerea sufletului nostru se îndreptă spre ei, chemându-i să vină și să mântuie o dată jertfelnicul și oropsitul neam românesc. În ei avem modele de dragoste de neam și de țară, în ei avem chipul dătător de speranță a celui curajos și vrednic, apărător al gliei străbune, creștin adevărat, smerit și iertător, netemător în fața morții atunci când țara e la răscruci de înșelătoare timpuri. Ei sunt aici lângă noi, în huma lumii, puși să ne arate că numai prin noi vom putea răzbi spre liman, că numai cu speranță și jertfă putem schimba mincinoasa lume, făcând una mai bună, mai frumoasă, mai dreaptă, așa cum ne-o dorim că de fiecare dată s-a găsit un cineva din acest neam, care să-și pună viața în palmele lui Dumnezeu și să ne înșiruie după el ca să răzbim împreună în a schimba lumea. Dar mai avem în cerescul vieții noastre și alte modele, minunați luceferi care să ne mângâie și să ne aline inima și sufletul nostru cel îndestulat cu amar și tristețe, doritor de visare, de iubire, de dor, de taină. Aceștia sunt robii fericiți ai cuvântului, cei dăruiți cu har, picurați cu sfânt, rostitori de îndulcite slove, care să înmoaie și să dezmierde simțitorul nostru suflet. Și dintre toți luceferii care înstelează nopțile vieților noastre, Măritul l-a ales pe Eminescu, pe Mihai Eminescu. Pe el l-a ales scânteietoare astră dumnezeiască, înveșnicit în țandăra gândului și în tainițele sufletului nostru, cel de toate iertător și îndurător. Neegalat este Mihai Eminescu în rostuita-i vorbă și poate că simțirea și fiorul versului său să fi fost șoaptă pe care însuși Dumnezeu i-a pus-o în suflet ca să se încarce cu preaplinul fericirii, al iubirii, al deznădejdii, ca mai apoi mintea și inima sa bună și iertătoare să veșnicească toate astea într-un vers. Căci numai așa putem înțelege de ce poezia Măriei Sale este sublimă, neastâmpărată, care ne vindecă, ne înalță, ne dă curaj, putere, speranțe, ne adună ne unește. Înlăuntrul unui vers, el a pus atâtea înțelesuri, atâtea taine, atâtea mesaje, simboluri, venite din străvechimea lumii, dar și de dincolo de ea, multe doar de el știute, simțite și pricepute. De multe ori a fost înaintea timpului său uimindu-ne cu adevărurile ce doar acum în timpurile noastre vor fi înțelese. A trăit în amar și suferință, în bucurie și plăcere pentru ale putea simți pe toate cu inima și sufletul său, să le poată da inimii și sufletului nostru spre mângâiere, spre trăire spre înălțare știind că numai așa poate ajunge la noi ca să ne înfrățim cu el în toate câte ne-a mărturisit spre însfințirea cuvântului omenesc. Pentru toate acestea, astăzi, când ne gândim la începutul drumului tău spre veșnicie și mărire, lasă-ne Mărite Eminescu să scoatem din fântâna sufletului nostru un cuvânt de mulțumire că ai existat și că ne putem înșirui după Domnia Ta să mergem prin lume în fală, demnitate și mărire.
Și să știi Mărite Eminescu că în tremurul flăcării unui muc de lumânare ce-l punem spre pomenirea ta la altarul sufletului nostru se va afla cu siguranță și boaba lacrimii noastre cea fierbinte, talantul pe care-l dăm Preamăritului spre a te sfinți și veșnici acolo, în nesfârșitul grădinii raiului ceresc. Așa că, avându-te de acum pe tine dimpreună cu noi, putem rosti fără a greși, cum că: Porni Luceafărul din humă și lumesc,/ Spre a veșnici cel suflet românesc. Acum îl invit în fața dvs. și dau cuvântul dlui primar”.
Dl Adrian-Viorel Banaurs: „Bună ziua și bine ne-am întâlnit în aceste vremuri de cumpănă pentru noi! Când îi privim cu îngrijorare pe cei din jurul nostru, când nu ne mai putem strânge mâna fără rețineri, iată că dna Aneta are curajul să ne strângă aici și să ne prezinte rodul muncii sale. Este de lăudat și de apreciat faptul că este unul dintre dascălii de pe Valea Râmnicului care dorește să facă ceva pentru comunitate. Astfel de evenimente au rolul să revigoreze viața socială și culturală a comunei și bine ar fi să avem cât mai multe evenimente de acest fel. Dna Aneta este o hărnicuță, a creat, a luptat pentru a-și realiza visurile. Am citit câteva dintre poeziile sale și am tras concluzia că așa își găsește fericirea, starea de bine, își arată identitatea sa ca om. Dumnezeu să-i dăruiască, de acum înainte, ani frumoși, sănătoși, deplini, cu aceeași putere creatoare de frumos”.
A urmat un scurt moment liric, câteva eleve în frumoase costume populare, au recitat din lirica eminesciană.
Evenimentul a continuat cu un scurt moment de muzică populară, două fetițe în costume populare au smuls aplauzele asistenței.
Dna Calițeanu Monica: „Avem invitată pe Adriana Plugaru, bibliotecară principală la Biblioteca Municipală „Corneliu Coposu” din Râmnicu Sărat care va prezenta un material video”.
Adriana Plugaru merită felicitări pentru acest material video bine realizat, cu detalii din viața lui Mihai Eminescu, ea nu numai a proiectat, dar a și comentat fiecare cadru. Încă o dată felicitări!”
Dna Calițeanu Monica: „În încheierea primei părți dedicate Zilei Culturii Naționale o invit pe dna Aneta Țâru Pioară să ne recite din creația sa.”
Aneta Țâru Pioară: „(De ziua ta, Luceafăr blând) Tu Luceafăr, Eminescu, Tu lumina ăstei țări/ Ce ne-ai învelit în slavă și ne-ai purtat peste mări,/ Hărăzit ai fost de soartă, venind în luna Gerar/ Să poleiești România în cuvinte cu-al tău har!// Tu ai pus ca nimeni în lume, în al versului măsură,/ Necuprinsul dor de viață și cuprinsul din scriptură,/ Bogăția sufletească, gândul bun, visări, speranță,/ Multitudinea de doruri, rupte din această viață,// Dorul de copilărie de sub codri legendari,/ Tot ce povesteai iubitei prea des cuvinte mari,/ Din istoria nescrisă, din adâncuri, de-nceput/ Despre viitorul lumii, așa cum l-ai perceput.// Tras pe roată ai fost în lume de acei cameleoni,/ Faptul ăsta-n timpul nostru tuturora dă fiori,/ Îți lăudau nemurirea, dar tiptil îți prelucrau/ Mormântul cu tei, la capul ce pe ei îi deranjau…// Mărire îți aducem azi, Luceafăr blând/ Și la mormântul tău chiar și copiii plâng/ Neprețuita-ți muncă plutește-n nemurire./ Ești steaua românimii în înveșnicire! Și acum dau cuvântul dlui Constantin Marafet”.
Constantin Marafet: „Doamnelor, domnișoarelor și domnilor bună ziua! Sunt bucuros să mă aflu aici, în această atmosferă de sărbătoare. Suntem între 15 și 24 ianuarie. Însuși Mihai Eminescu a trecut în caietul Junimii data de 20 decembrie, zi de naștere. În „Gazeta săteanului” I.L. Caragiale nota 20 dec. ziua de naștere a lui M. Eminescu. În biblia familiei Gheorghe Eminovici a notat: „Astăzi, 20 decembrie 1849, la ora patru şi cincisprezece europeneşti, s-au născut fiul nostru Mihai”. George Călinescu în a sa „Istoria literaturii române” trece ziua de naștere a lui Eminescu pe 15 ianuarie și de atunci data de 15 intră în mentalul colectiv. Pe certificatul de botez este trecut clar 15 ian. 1850. O felicit pe Adriana Plugaru pentru expozeul dumneaei. Eminescu a fost la Râmnicu Sărat. În scrisoarea din 6 iunie 1882, către Veronica Micle, Eminescu îi scria: „Dacă nu ți-oi scrie câteva zile, atunci să știi c-am plecat. Nu știu încă bine unde plec, la Pucioasa, la Struga, la Balta Albă, la Lacul Sărat, dar destul că de plecat trebuie să plec, căci picioarele mele au nevoie fie de băi sărate, fie de băi alcaline, dar în sfârșit de băi care au un efect determinant asupra pielii. Tratamentul intern e stabilit deja: Fier, fier și iar fier, în formă lichidă și în formă de pilule”. Matei Eminovici, conform celor două scrisori (17 aprilie 1882 și 18 iulie 1883),adresate lui Titu Maiorescu, se afla la Râmnicu Sărat, locotenent la regimentul 9 dorobanți, iar Mihai Eminescu a venit la Balta Albă, la rugămintea fratelui său, poposind evident în Râmnicu Sărat. Cu siguranță, Eminescu citise proza lui Vasile Alecsandri „Balta Albă”, de unde aflase de „nămolul” vindecător de boli reumatice. Mie mi-e clar că Mihai Eminescu avea destule motive să viziteze Râmnicu Sărat și l-a vizitat, așa cum și la Balta Albă a fost pentru tratament”. Dintre cele două cărți lansate astăzi de dna Aneta Țâru Pioară, „Avarul” și „Dalila”, volumul de nuvele „Avarul” a primit un premiu la Festivalul Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu”. Juriul Festivalului este format din următoarele personalități: Mihaela Albu prof. dr. la Craiova, membru al USR, Dan Anghelescu prof. univ. la București, membru al USR, Emilian Marcu poet, prozator, membru al Comitetului de Conducere al Filialei Bacău a USR, Florin Dochia membru al USR redactor șef „Revista Nouă”, Mioara Bahna, profesor, critic literar, membru al USR și eu Constantin Marafet, fondatorul și organizatorul festivalului, membru al USR. Când am citit Dalila, vă spun sincer, am plâns. Am să-i nominalizez pe cei cu care am venit: Laurențiu Selegian, muzeograf, poet, Hangu Dumitru, autor de monografii, Costică Drîstaru, autor de monografii, cel care a reușit cu bani personali monumentul lui Pavel Zăgănescu, Georgeta Iuga, poetă, Nicolae Constantinescu, poet, Vasile Ghinea, scriitor, conducătorul Cenaclului „Alexandru Sihleanu”. Trebuie menționat, Alexandru Sihleanu a fost primul poet al fostului județ Râmnicu Sărat, decedat de antrax la vârsta de 23 de ani și are 24 de poezii în volumul „Armonii intime”. În continuare Adrian Câmpeanu, poet, preș. „Cititorilor”, Mihai Doina, preș. Cultului Eroilor din Râmnicu Sărat, George Anghel, un poet de o simțire aparte, scrie poezie religioasă, Liviu Nicolae, profesor și colaborator apropiat”.
Aneta Țâru Pioară: „Dau cuvântul dlui prof. Liviu Nicolae”.
Dl prof. Liviu Nicolae, în cuvântul său, a subliniat calitățile incontestabile de scriitor ale autoarei în realizarea celor două cărți: „Avarul” (nuvele) și „Dalila” (roman). Autoarea a realizat un roman incitant. Dl prof. sugerează primăriei, respectiv dlui primar Adrian-Viorel Banaurs să acorde titlul de cetățean de onoare (din punctul d-lui de vedere) următoarelor personalități ale com Dumitrești: Grigore Gheba, Victor Frunză, Marian Găloiu și Aneta Țâru Pioară.
Aneta Țâru Pioară: „Dintre invitați, cine vrea să vorbească? Dna Georgeta Iuga aveți cuvântul”.
Georgeta Iuga: „Bună ziua și la mulți ani! Despre dna Aneta Țâru Pioară am să vorbesc în puține cuvinte ca despre o colegă de cenaclu care ne încântă cu expunerile sale literare. Dna Aneta este o învingătoare. A făcut să ne încânte, să ne demonstreze că transpune în scrierile sale realitatea imediată, dar și realitatea istorică. Cartea de nuvele „Avarul” este un întreg univers. Întâlnim și imagini din al II-lea Război Mondial, când rușii mergeau după nemții care au distrus lumea: jaf, viol ș.a. A vorbit despre dragostea interzisă, adulterul, până la crimă. Tinerii care au ieșit la demonstrație în ’89 au fost împușcați și duși la spitalul din Timișoara. Tot despre revoluție, un miner a fost acuzat că a omorât un tânăr. Vă invit să citiți cartea și veți descoperi un univers actual. Pe dna o putem numi un sculptor în cuvinte. Vă doresc lectură plăcută și un an bun”.
Aneta Țâru Pioară: „Dl Costică Drîstaru dorește să ne vorbească. Vă rog.”
Costică Drîstaru: „Vreau să fac o mențiune. La realizarea monumentului eroului din Dealul Spirii din 1848, cpt. Pavel Zăgănescu am fost ajutat de doi oameni minunați: dl Laurențiu Selegian, muzeograf și dl col. Mihai Doina, aici de față. Cu această ocazie le mulțumesc încă o dată pentru ajutorul acordat. Referitor la dna Aneta Țâru Pioară, din ceea ce ne-a prezentat în cenaclu, în fiecare nuvelă din volumul „Avarul” este un dram de adevăr. Vă doresc lectură plăcută!”
Aneta Țâru Pioară: Dl Constantinescu Nicolae, vă rog.
Nicolae Constantinescu: „Vreau să adresez dnei Pioară două epigrame. (Dnei Aneta Țâru Pioară) La Dumitrești a sa cetate/ Dublă lansare de carte!/ Cu „Dalila” și „Avarul”,/ Să ne scrii îți este darul! (Dublă lansare) Pe ale scrisului porți/ Ne lansezi azi două cărți./ Ca dumneaei nu e niciuna,/ Ne prezintă doi întruna!”
Evenimentul festiv a fost încheiat de eleva Antonia Târcă, cu muzică populară. De menționat, frumusețea costumelor populare de pe Valea Râmnicului.
A urmat o sesiune de autografe.
Sâmbătă, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, va avea loc lansarea cărții „Îngerul”, Ed. Rafet”, 2021, autoare Carmen Ștefania Done. Vă așteptăm, cu drag.

Distribuie: