Literadura nr. 9 (8)

Mihai VINTILĂ

De la ideal la real

Horia Vicențiu Pătrașcu nu este un
scriitor fără experiență. Numele său a
putut fi întâlnit în reviste importante
precum Cultura sau Contemporanul – ideea
europeană. Modul său de a scrie a stârnit
admirația dar și repulsia cititorilor. Mie
personal îmi place și doresc să citesc în
continuarea materialele semnate de Horia
Vicențiu Pătrașcu în orice revistă ar fi. Idealul
valah este o carte complexă care vrea să facă
o analiză a societății românești cu accent pe
partea sa culturală și politică.
Împărțit în patru părți volumul nu este
echilibrat din punct de vedere al
lungimii materialelor. Avem în prima
parte intitulată Fără ideal articole
vaste unde autorul face o punere la
punct constructivistă, umoristică și
chiar bășcălioasă precum în Ordinul
Șpaga României în grad de Comandor
de la pagina 58. Psihologia este
temelia unor remarcabile observații
precum cele din Un popor de
avortoni, pagina 85 sau Problema
bătrânilor. Soluția indiană de la pagina 88.
A doua parte intitulată Proiectul Miorița.
Analiză SWOT se vrea o radiografie a
României din unghiuri de vedere multiple.
Astfel în Proiectul politic postmodern
românesc este semnalat derapajul politic în
care ne găsim azi și sunt sugerate câteva ieșiri
iar în Tricolorul – o marfă nevândută este luat
în atenție fenomenul patriotismului care
autorul consideră că este rarefiat de ideile
cum că Țara înseamnă pentru el condiții de
trai, salariu, loc de muncă, oportunități. Țara
e marcă, e etichetă, numele unei corporații.
Părerea cum că Țara este o unitate de măsură
cadastrală nu o pot împărtăși dar Horia
Vicențiu Pătrașcu consideră că tocmai această
abordare este cea a noii generații. Drapelul a
rămas vestigiul unei alte lumi – una în care
infinitul și inefabilul unei țări existau, puteau
fi simțite, numite și reprezentate –
concluzionează trist autorul. Interesant este și
materialul, de la pagina 182, Ruptura dintre
elită și societate. Artistul român – absența
idealului, lipsa ideilor, conformism. Titlul
zice credem totul.
Partea a III-a Idealul culturii de
performanță: fenomenul Păltiniș este miezul
gustos al volumului. Horia Vicențiu Pătrașcu
reia aici articolele polemice cu și despre
Gabriel Liiceanu referitoare la percepția unui
fenomen pe care doar filosoful l-a văzut
fenomen și căruia i-a dedicat volumul
Jurnalul de la Păltiniș. Polemica este
construită din prisma imaginii generale și din
perspectiva unui alt protagonist al
întâmplărilor Vasile Dem. Zamfirescu.
Punând cele două relatări față în față în
articolul Două perspective asupra Păltinișului
de la pagina 200, Horia Vicențiu Pătrașcu
construiește cu migală imaginea
corectă a fenomenului. Păltinișul lui
Gabriel Liiceanu pare o oază
naturală și deopotrivă
culturală…Păltinișul este prezentat ca
un paradis cultural. Niciunde în lume
nu se face cultură la un asemenea
nivel – scrie el. În acest timp lui
Vasile Dem. Zamfirescu totul îi pare
decrepit, temperatura de 3 grade
Celsius din camera lui Noica i se pare
culmea inconfortului – Plec întristat, dar și
uimit de darul lui C.N. de a transforma
negativul în pozitiv sau, mai bine zis de a
vedea întotdeauna doar partea bună a
lucrurilor. Pentru a constitui și mai bine
antiteza Horia Vicențiu Pătrașcu amintește de
greutățile lui Vasile Dem. Zamfirescu se a se
duce la o bursă în străinătate mai ales după ce
a refuzat o colaborare cu Securitatea în timp
de Gabriel Liiceanu tocmai se întorcea de la
bursă avută în Germania unde era la acel timp
și Andrei Pleșu. Construcția făcută de Horia
Vicențiu Pătrașcu duce la ipoteza colaborării
cu serviciile represive ale celor doi – Gabriel
Liiceanu și Andrei Pleșu dar nu o spune direct
ci numai o sugerează prin contradicția
informațiilor prezentate. Loviturile sunt date
pe mai departe în Un Ivan Denisovici român
unde sunt luate în râdere apucăturile lui
Gabriel Liiceanu descrise în cartea Despre
limită pentru a concluziona dur că
Descrierile domnului Liiceanu sunt înecate în
divagații lungi, foarte lungi, multe dintre ele
reluând aproape în aceeași termeni ideile și
temele din alte cărți ale domniei sale… Pentru
a da lovitura finală Domnul Liiceanu a uitat o
vorbă pe care negreșit că a auzit-o de le Emil
Cioran, gânditorul pe care-l admiră: toți
marii scriitori au scris prea mult. Nu știu cât
de mare scriitor este domnul Liiceanu, fapt
este că dumnealui scrie prea mult în așa fel
încât a pierdut din ochi limita aceea
dătătoare de ființă și adevăr.
Partea a IV-a este un Jurnal socio-politic
2009-2015 care ar fi putut lipsi. Publicistica
din acea perioadă foarte plină de umori
politice nu face decât să scadă importanța
volumului. Alăturarea de Păltiniș a lui
Băsescu, Geoană sau Ponta mi se pare de un
prost gust maxim.
Volumul se încheie cu un crez al autorului
ca un fel de concluzie sau în loc de cum
precizează în volum – De ce nu plec din
România? – de la pagina 365. România are
încă locuri și orașe, și nu puține, care au
scăpat de asediul ce a compromis pentru
totdeauna capitala. Orașe cu spații verzi,
case frumoase și oameni normali. Orașe în
care îți poți trăi cu demnitate viața și din care
nu ai mai pleca nicăieri. Nu este exclus ca
occidentul, ca țara la care visează românii să
se afle chiar înăuntru, în țara lor, acolo unde
nimeni nu se (mai) așteaptă, în provincie.
Horia Vicențiu Pătrașcu scrie bine,
limpede și argumentat. Mai rămâne să își
tempereze unele ieșiri în decor sau unele
expresii și poate ajunge acolo unde cred că îi
este locul și merită… în prima linie a culturii
române.
Horia Vicențiu Pătrașcu, Idealul valah,
București, editura Ideea Europeană 2017,
376 pagini.

REGULAMENTUL
Concursului Național de Creație literară
pentru elevi și studenți
„VASILE VOICULESCU – ARC DE
SUFLET PESTE TIMP”

Fundația Academică „V. Voiculescu”, în
colaborare cu Casa de Cultură a Sindicatelor
Buzău (director Vasile Minică) și Asociația
Culturală „Renașterea Buzoiană” (președinte
Ovidiu Cameliu Petrescu) organizează, în ziua
de sâmbătă, 17 noiembrie 2018, cea de-a XIX-a
ediție a Concursului Național de Creație Literară
pentru Elevi și Studenți „V. Voiculescu – Arc de
suflet peste timp”. Concursul este organizat în
memoria fondatorului acestuia, prof. dr. Valeriu
Bistriceanu. Se va acorda Marele Premiu în
valoare de 500 de lei, susținut de Nina Neagu și
instituțiile mai sus menționate. Doamna Roxelana
Radu va acorda un premiu de 300 de lei iar dl.
Daniel Filip un premiu de 150 de lei. Celelalte
premii, constând în diplome cărți și publicarea
creațiilor, vor fi oferite de revistele ,,Cartelul
metaforelor”, ,,Caietele de la Țintești”, ,,Uscând o
lacrimă” și ,,Literadura”. Secretarul concursului
va acorda un premiul în valoare de 150 de lei. Cu
acest prilej va fi lansat volumul de evocări
,,Doctorul Valeriu Bistriceanu sau începutul unei
Veșnicii”, prezentat de Ovidiu Cameliu Petrescu,
Roxelana Radu, Nina Neagu, Stelian Grigore și
M. Ifrim. Toți participanții la manifestare vor
primi gratuit câte un exemplar.
Lucrările pentru concurs, constând în poezie,
proză, eseu, maxim 3 pagini, vor fi trimise în
formă exclusiv electronică, până la data de 17
octombrie 2018, pe adresa:
marinifrim@gmail.com cu mențiunea „Pentru
Concursul ”. Textele vor fi
însoțite de un scurt CV. și datele de identificare
ale concurentului. Participă numai elevi și studenți
care nu au debutat în volum individual. Juriul va fi
alcătuit din membri ai Uniunii Scriitorilor din
România, numele acestora fiind prezentate după
deliberare. Festivitatea de premiere va avea loc
sâmbătă, 17 noiembrie 2018, ora 10.00 la Sala
cenaclurilor Casei de Cultură a Sindicatelor
Buzău. Câștigătorii vor fi anunțați în timp util.
Președinte: Roxelana Radu
Secretar: Marin Ifrim

Activități ale Centrului Cultural
„Alexandru Marghiloman”

4 iunie – Centrul Cultural „Alexandru
Marghiloman” a găzduit seria de conferințe:
,,Personalități buzoiene de ieri și de azi”;
5 iunie – Ziua Internațională a Educației și a
Mediului. Moderatori si animatori bibliotecar
Valentina Andrei și prof. Oana Paraipan.
Participanți elevii clasei a III-a A și a V-a A și
B ai Școlii Gimnaziale „Grigore Baștan”;
9 – 24 iunie – Drăgaica;
9 iunie – Elevii Clubului de folclor ,,Tradiții”
al C. C. ,,Alexandru Marghiloman” au
participat sâmbăta, 9 iunie la parada
costumelor populare in deschiderea Târgului
,,Drăgaica” 2018;
12 iunie – Centrul Cultural „Alexandru
Marghiloman” în parteneriat cu Inspectoratul
pentru Situații de Urgentă „Neron Lupașcu”
al Județului Buzău a organizat o activitate de
promovare a măsurilor de prim ajutor și al
manevrelor de acțiune în diverse situații de
urgență;
13 iunie – Centrul Cultural „Alexandru
Marghiloman” a găzduit seria de conferințe:
,,Personalități buzoiene de ieri și de azi”.
Buzoieni…nemuritori – Petre ANTONESCU.
14 iunie – „NOI VREM SĂ NE UNIM CU
ȚARA!” – spectacol dedicat Centenarului
României, realizat de Centrul Cultural
„Alexandru Marghiloman” în parteneriat cu
Școala gimnazială nr. 11, Buzău, clasa
doamnei învățătoare Grozavu Veronica.
14 iunie – Dublă lansare de carte a scriitoarei
Lia Irina Maria Bighei. Evenimentul s-a
bucurat de prezența invitatului special,
caricaturistul Adrian Bighei.
18 – 20 iunie – Festivalul Internațional de
muzică ușoară pentru copii și tineret
„MIHAELA RUNCEANU – PENTRU VOI
MUGURI NOI”, festival ce se desfășoară sub
egida Centenarului Unirii, având ca tema:
„Aici este Țara mea și Neamul meu cel
Românesc”.
21 iunie – premiera piesei de teatru
„Fabuloasele Fabule ale domnului de La
Fontaine” a clubului de teatru „ScenART” al
C. C. „Alexandru Marghiloman”.
25 iunie – Dublă lansare de carte „Bucuriile de
Sânziene”, eveniment organizat de Centrul
Cultural „Alexandru Marghiloman” în
parteneriat cu ASCIOR și Liga Scriitorilor din
Buzău.
28 iunie – premiera piesei de teatru „Inimă de
câine” a clubului de teatru „ScenART” al
C. C. „Alexandru Marghiloman”.
29 iunie – Centrul Cultural „Alexandru
Marghiloman” a găzduit Ziua Baroului
Buzău.
4 iulie – Evenimentul de creație contemporană
„ARTA PRINTRE BLOCURI” ediția a IV-a.
5 iulie – Centrul Cultural „Alexandru
Marghiloman” a găzduit seria de conferințe:
,,Personalități buzoiene de ieri și de azi”.
12 iulie – Centrul Cultural „Alexandru
Marghiloman” a organizat lansarea cărții
„Sophie robotul cu suflet” a autoarei Irina
Dumitru.
19 iulie – Vernisajul expoziției „Desene la
Castel”.
4 – 31- iulie Activități de vacanță la cluburile
C. C. „Alexandru Marghiloman”.
4 august – Centrul Cultural „Alexandru
Marghiloman”, Stațiunea de Cercetare-
Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău,
Primăria Municipiului Buzău și Grupul
„Semințe cu Suflet” organizează prima ediție
a Festivalului Internațional al Tomatelor și al
Biodiversității.

Câștigătorii celei de-a XI-a ediții a
Concursului Internațional de creație
Literară „Titel Constantinescu”

-Marele Premiu „Titel Constantinescu”
IULIA ELIZE – Cântecele frumoasei Addo
-Premiul „Vintilă Horia”
ANA URMA- Urma Soarelui
-Premiul Fănuș Neagu
ALICE BANCU – Halucinogena
-Premiul Mircea Micu
MIHAELA AIONESEI- Sisifa
-Premiul Dumitru Pricop
MARIANA CORNEA – La barul din colțul
Inimii
-Premiul Corneliu Ostahie
ERIKA BLOJ – Roșu Shiraz
(Premiu acordat de Editura Detectiv Literar)
-Premiul Octav Moșescu
DANIELA MĂRGINEAN- Setea din Palme
-Premiul Alexandru Sihleanu
ANGI MELANIA CRISTEA -777 amintiri
-Premiul Victor Frunză
PETRUȚ CĂMUI- Azi nu este ziua de
naștere a nimănui
-Premiul Florica Cristoforeanu
TATIANA SCRIPA- Qvasi Paralele
-Premiul Slam Rîmnic
GRIGORE MIRELA –Un râs asumat
-Premiul Alexandru Deșliu
FEVRONIA SPIRESCU – Crochiuri fără
frunze
(Premiu Acordat de revista Pro Saeculum,
Focșani)
-Premiul Editurii Rafet
MIHAELA MERAVEI- Anamneze poetice
Juriul:
Mioara Bahna – Critic Literar, membru U.S.R
Florin Dochia- membru U.S.R
Mihaela Albu- membru U.S.R
Dan Anghelescu- membru U.S.R
Emilian Marcu- membru U.S.R

Aniversări

Iulie
8- Dan Camer
10- Artemiza Delia Asănache
13- Petre Bucinschi
15-Marius C.Nica
15-Dumitru Dincă
16-George Lixandru
20-Elena Liliana Popescu
23-Gabriela Boboc
24-Dumitru Ilinca Istrate
29-Adelin-Laurențiu Petrișor
30- Cosmin Nicolae

August
1-Ecaterina Țarălungă
3-Dorin Bocu
4-Didina Constanda
5-Titi Damian
8-Marian Rădulescu
9-Nicolae Gâlmeanu
14-Ion Roșioru
14-Nicolae Pogonaru
15-Nicoleta Cristea Ifrim
16-Ion Gheorghe
20-Gheorghe Postelnicu
27-Matincă Costea
27-Valeriu Nicolescu
27-Gigi Manole

Septembrie
1-Ecaterina Chifu
9-Liviu Ofileanu
10-Viorel Dodan
11-Ștefan Iovan
14-Valentina Bucur
22-Nicolae Peneș
22-Cristina Modoreanu
26-Emil Niculescu
27-Sabin Bîldea
27-Marie Jeanne Ion

Sorin CĂLIN

Ora de Muzică (11)

Dac-ar fi să aleg un model,
conceptual vorbind, aș urma stilul Queen. O poftă
de viață mai mare în modul lor de exprimare n-am
întâlnit la nimeni, dar nu toți trebuie să transmită
același lucru. Asta face diferența între marii
muzicieni cu care am onoarea încă să împart o
bună bucată din viață.
Spuneam că vom vorbi astăzi despre un alt grup
care mi-a răscolit simțurile muzicale și la care
revin ca să-mi retrezesc vechile frământări
sufletești. Yes! Lăsând la o parte perioada lor de
început, acolo unde căutările lor și ale celorlalți
sunt de obicei mai puțin înțelese de urechi
neavizate, unde primau pasajele instrumentale cu
influențe jazz, trecem direct la cleștarul creației.
Exista o poveste pe care n-am reușit să o verific,
aceea că solistul, Jon Anderson, mai puțin
experimentat în tainele instrumentelor, ,,turna”
fiecărui coleg melodiile ce îi stăteau în cap. Mi-am
zis că nu este posibil așa ceva, dar ascultând
profund cântecele lor mi-am dat seama că poate fi
certă această supoziție. Dacă la Queen
dramatismul, clasicismul, exuberanța, pofta de
viață se poate citi la fiecare notă și cuvânt, la Yes
să juri că ești la o plimbare cu mâinile în buzunar,
săltând ca un copil, într-o călătorie prin basm și
univers, într-o evadare în povești cu iz științifico-fantastic,
ezoterice.
În afara pasajelor abundente de solo-uri și
orchestrații sofisticate, vocea lui Jon mă
îndreptățește să spun că, în ciuda tuturor
reformulărilor componenței trupei pe parcursul
celor 46 de ani de activitate, este marcă pură Yes,
timbrul și spectrul notelor împinse până la sopran,
glasul aproape de feminitate, o limbă engleză cu o
rezonanță specială pun pecetea pe inconfundabilul
stil. Nici nu poți determina cu exactitate care
membru al formației este atât de marcant în afara
lui Jon și care poate fi atât de emblematic, fiindcă
oricare dintre muzicienii de început, mijloc sau
din componența actuală au păstrat viu un spirit
muzical inedit, același de fiecare dată. Se pot
număra astfel pe parcursul carierei îndelungate și
existenței lui Yes nu mai puțin de 18 muzicieni
rasați, dintre cei mai buni instrumentiști ai lumii,
ce au activat aproape în toate combinațiile
posibile. Soliștii vocali Jon Anderson, Jon
Davison, Trevor Horn și Benoît David; chitariștii
solo Steve Howe, Peter Banks, Trevor Rabin și
Billy Sherwood; la chitară bass unicul Chris
Squire, cu activitatea cea mai îndelungată din
grup; la secțiunea claviaturi Tony Kaye, Rick
Wakeman, Patrick Moraz, Eddie Jobson, Igor
Horoșev, Oliver Wakeman, Geoff Downes; iar la
tobe Bill Bruford și Allan White. De remarcat că
cei doi Jon, soliștii vocali, au mai pus mâna și pe
câte o chitară acustică, pe o tamburină și că Rabin
suplinea părțile de claviaturi.
Fondatorii trupei sunt Squire și Anderson.
Squire activează în The Syn alături de chitaristul
Peter Banks, iar Anderson împreună cu drummerul
Bill Bruford se alătură acestora în Mabel
Greer’s Toyshop după ce formula cu chitaristul
Clive Bailey și toboșarul Bob Hagger suna bine,
dar n-avea niciun viitor. Din prima seară în care
s-au cunoscut, Squire și Anderson pun la cale una
dintre piesele de pe albumul cu număr unu,
Sweetness, lucru care conduce la schimbarea
numelui trupei în Yes. Acestora li se alătură și
claviaturistului Tony Kaye.
Drept să vă spun, sunt pus într-o mare
încurcătură. Nici nu știu cu ce să încep. Cu
membrii sau cu creațiile? În afara pieselor de o
frumusețe rară și de o interpretare deosebită, atât a
celor proprii dar și ale altora, știam doar câteva
nume și atât. Luând fiecare dintre componenți la
puricat, a trebuit să citesc o întreagă enciclopedie
doar despre Anderson, după cum iteram, figura
cea mai marcantă a grupului. De aceea nu mă pot
hotărî de unde să pornesc pe drumul prezentărilor.
Fiind cu toți mai mult decât muzicieni de carieră,
Yes a fost pentru ei una dintre stațiile unde s-au
oprit ca să mai culeagă, să dăruiască o capodoperă
muzicală și chiar au lăsat o moștenire cu care
puțini se pot lăuda. Felul de a se raporta la viață al
lui Anderson, vegetarian, practicând meditația
pentru a putea trece, spune el, în a patra
dimensiune, a creat toată acea atmosferă
psihedelică atât în cadrul trupei Yes, dar și în
afara lui, alături de grecul Vangelis în câteva
proiecte ale carierei solo, unde interpretează
marea majoritate a instrumentelor: chitară,
claviaturi, sitar, harpă, tobe, fluiere, mandolină,
koto și alte instrumente. Mi-l aduc aminte de
acum câțiva ani dintr-o emisiune realizată de Tvr,
probabil una dintre cele mai remarcabile realizări,
100%, și îmi vine să zâmbesc de câtă modestie a
putut da dovadă Jon spunând că se descurcă mai
greu cu interpretarea pe chitară. O să vă piară
surâsul și vouă ca și mie când veți asculta
melodiile de pe primul său album solo, Olias from
Sunhillow. Nici ca textier nu a fost mai prejos în
cariera cu Yes, versurile sale de pe primele discuri
având ca inspirație pe marele Tolstoi din romanul
Război și Pace, dar și Siddhartha a lui Hermann
Hesse și Autobiography of a Yogi a indianului
Paramahansa Yogananda.

Florin ROTARU

Unei prietene ecologiste

De copiliță ea visa
Că animale va salva
Și-un dobitoc tot a salvat,
Fiindcă nu s-a măritat.

Din casă

Nevasta mea mi-a declarat
Că-s un exemplu de bărbat;
Acum, gândind la tot ce-a fost,
„Exemplul” mi se pare prost…

Soartă

Ne întâlneam pe înserate
La ceas, la Universitate,
Și de trei luni sunt soțul său,
Ce vasăzică ceasul rău…

De-ar veni luna Mai…

Se plictisește soacra mea în casă,
Că-i iarna lungă, timpul nu prea blând,
La iarbă verde și-ar dori să iasă…
(Măcar de ar da colțul mai curând).

Eu și banii

Legendele de veacuri povestesc
Spunând că banu-i lucru diavolesc,
Din perspectiva asta-s împăcat
Și chiar m-aștept să fiu sanctificat.

Antrepriză familială

Viața e armonioasă
Pentru doi vecini de-ai mei:
El a ridicat o casă,
Ea ar fi stricat vreo trei.

Rondelul electricianului

Eu știu să fac corect împământarea,
Ce-i aia nul, curentul trifazat,
Cum electronii își produc mișcarea,
Când totu-i după schemă conectat.

Calificat, eu execut lucrarea
Așa cum la seral am învățat
Și știu să fac corect împământarea,
Ce-i aia nul, curentul trifazat…

La soacră-mea se-arsese izolarea,
Greșit eu niște fire i-am legat,
S-a întâmplat și-a-ntârziat Salvarea
Și mâine-n dealul viei, pe-nserat,

Îi face popa Stan împământarea.

Rondelul geloziei

Eu nu doream să dau de bănuit
Că sunt de gelozie măcinat
Și, chiar fiind de gânduri chinuit,
Galant cu soața mea m-am comportat.

În taină m-am zbătut și-am pătimit
Și Dumnezeu cunoaște ce-am răbdat,
Dar nu doream să dau de bănuit
Că sunt de gelozie măcinat.

Am un vecin, holtei și spilcuit,
Ce spinul în aortă mi-a băgat
Și-aseară, când acasă am venit,
Mă puse dracul să mă uit sub pat

Și, uite-așa, am dat de bănuit.