Cenaclul Alexandru Sihleanu – 24 Octombrie 2020

SĂ NE CINSTIM ÎNAINTAȘII CARE AU CONTRIBUIT LA ZIDIREA STATULUI NAȚIONAL UNITAR ROMÂN

Sâmbătă, 24 octombrie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană, care a continuat cu „Treceți, batalioane române, Carpații” (Nicolae Furdui Iancu), „Hai să-ntindem hora mare” (Nicolae Furdui Iancu) și… aplauze pentru interpretare și atmosferă.
A urmat un moment epigramistic in memoriam Matincă Costea.
„(Fața lumii) Ne-am gândit oare vreodată?/ Adevăruri ce se-ascund,/ A-ntrebat o simplă fată,/ Dacă lumea are fund? (Tradiții buzoiene) Papa Zisu către țară/ Ladă zestre și hambar/ Nu ar fi, am da-o-n bară/ Cu… costumul popular. (Ison) Mă opresc puțin la mine/ Fiindcă îmi permite rangu,/ La final să fie bine/ Tuturor voi ține… Hangu! (Manea Agheană) Trubadurul azi ne cheamă / La programul muzical./ Mai demult am luat seamă/ Că… chitara nu-i țambal.” (Dumitru Hangu)
Adrian Câmpeanu a citit din volumul „Înțepături utile”, Ed. Rafet, 2017, autor Matincă Costea.
A continuat lectorul de serviciu, Mihai Doina, cu eseul „Ziua Armatei – 25 Octombrie” din care exemplific: „A prezenta în anul 2020 un eseu despre slăvirea Armatei și a eroilor ei, a mai vorbi despre patrie în timp ce lumea merge alergând spre globalizare, înseamnă a mă expune ridicolului; dar îmi asum riscul gândind că istoria falsă va fi curând corectată și vom putea toți să cunoaștem adevărul despre originile noastre. Anul 1830 este anul înființării Armatei Române, prin elaborarea la 30 martie a Regulamentelor Organice. Până în 1951 nu a existat o zi dedicată instituției „armata”, dar categoriile de forțe armate, respective diferitele genuri de arme, unități și mari unități își sărbătoreau ziua odată cu obișnuitele onomastice ale propriilor patroni. Acești patroni au fost confirmați pentru categoriile de forțe armate prin Decretul Regal nr. 1621/24.05.1929, iar pentru unitățile aceluiași tip de armă prin Înaltul Decret Regal nr. 1343/17.04.1931. În martie 1948 acest gen de sărbătoare a fost abandonat, pe motiv că Decretul era semnat de rege! A fost, însă, reluat din anul 1994. Prezidiul Marii Adunări Naționale a emis Decretul 125/20 iulie 1951 în vedere declarării zilei de 2 octombrie ca Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Române. Motivul: la 2 octombrie 1943 Stalin aprobase organizarea a 2 divizii din prizonierii de război români, devenind astfel sâmburele Armatei Populare din România. Timp de un deceniu toate sărbătorile oficiale românești au căpătat un profund caracter prosovietic, anulându-se aproape toate simbolurile naționale, mistificându-se evident aspectele de ordin istoric. În iunie 1958 armata sovietică este retrasă din România. (Nichita Sergheevici Hrușciov, Secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a fost invitat de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Ion Gheorghe Maurer la o vânătoare de urși în zona localității Bistrița, în Ardeal, smulgându-i promisiunea de retragere a armatei sovietice.) În același an 1958, prin Ordin al M.Ap.N.se revine la tradițiile unităților și marilor unități, cărora li se permite să-și sărbătorească sau să-și comemoreze principalele momente din toată perioada existenței lor. În anul următor, prin Decretul 381/1. Octombrie 1959 Ziua Forțelor Armate a fost mutată pe data de 25 octombrie, fără o referire explicativă, dar a fost un act de curaj. Știm din istorie ce semnifică ziua de 25 octombrie 1944: eliberarea totală a nord-vestul Ardealului de sub ocupație și administrație străină. Inițial acest teritoriu a fost preluat de administrația sovietică, fiind retrocedat României pe data de 9 martie 1945, când al II-lea Război Mondial a luat sfârșit, cu victoria Națiunilor Unite. La întoarcerea din război Armata Română a trecut pe sub Arcul de Triumf, ca o armată biruitoare, care și-a făcut datoria față de patrie și poporul său, precum și față de alte popoare, aliate! (…) Mâine, duminică, poporul român sărbătorește ZIUA ARMATEI ROMÂNE. Devenită simbol al tuturor luptelor și eroilor din istoria țării noastre, data de 25 octombrie a rămas în conștiința noastră ca fiind ziua în care România își sărbătorește Armata, eroii ei morți în război, pe supraviețuitorii confruntărilor pentru apărarea țării, veteranii, pe pensionarii în rezervă sau în retragere și pe cadrele militare active ale Armatei. (…) Despre Mihai Eminescu știm că avea un suflet și o inimă de dac! El scria despre strămoșii săi: „Era un popor brav acela, care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii: Roma. Era un popor nobil, acela a cărei cădere te umple de lacrimi, iar nu de dispreț; și a fi descendentul unui asemenea popor nu a fost și nu va fi rușine niciodată! (…) Evocând pe strămoșii Armatei Române, e nevoie a le cere iertare pentru marele păcat al atâtor înaintași și contemporani ai noștri care i-au uitat și chiar i-au contestat, celebrând în schimb victoria asupra lor a unui imperiu cotropitor, în anul 106 d.Hr., imperiu care a distrus Statul național condus atunci de Marele Rege Erou Decebal, după care a trecut la jefuirea sistematică a bogățiilor pământului cotropit. La 24 septembrie, anul 70 î.e.n., Decebal a creat Statul național dac, deci în urmă cu 2090 de ani. Uitarea și contestarea s-au produs sub presiunea unei idei false și periculoase a dietei maghiare din Ardeal, aceea că imperiile aduc civilizație și ocrotesc popoarele, dar și sub presiunea unei teze neștiințifice, teza romanizării traco-geto-dacilor. Ambele, ideea și teza, și-au găsit în zilele noastre (ascultători supuși) și adepți care, de la nivelul autorităților științifice și politice ale vremii, au îndoctrinat fals atâtea generații: și pentru aceasta ei rămân răspunzători! (…) În al doilea război dacic, prin trădarea aristocraților, împăratul Traian învinge pe daci și-l ucide pe regele erou Decebal, tăindu-i mâna dreaptă pentru a nu mai putea lupta și tăindu-i capul pe care l-a dus la Roma într-o suliță… (…) Evocând acele tragice evenimente din urmă cu 21 secole, gândind la consecințele atât de grave ale distrugerii Statului național geto-dac și învățând, o dată în plus, din această tristă lecție a istoriei, ne vom convinge ce înseamnă menținerea și apărarea Statului național, deci a țării noastre, atribut al Armatei României. (…) Marele istoric, arheolog Vasile Pârvan, membru titular al Academiei Române aprecia „Statul geto-dacic era un mare regat, cu baza etnică perfect omogenă, cu tradiții istorice seculare, cu o cultură înaintată, cu o națiune conștientă de ea însăși… Documente istorice recent descoperite în multe țări europene arată că aici, pe Valea Dunării de jos a apărut prima civilizație a Europei, prima scriere din lume, primele formațiuni politice (…ce vechi sunt partidele, iar noi suntem complicii partidelor!); tot aici apare prima religie monoteistă; izvorul artelor și științelor este aici, în leagănul Carpaților”. (…) Societatea Științifică Internațională „REÎNVIEREA DACIEI” condusă cu dăruire și competență de doctor în istorie Napoleon Săvescu, a stabilit ca anul 2006 să fie să fie numit „Anul Aniversar Decebal”, iar în zilele 1-2 iulie să sărbătorim ZILELE DACILOR, la împlinirea a 1900 ani de la uciderea eroului rege dac Decebal de către cotropitorii romani. Începând din anul 2006 se comemorează durerosul eveniment din din antichitatea noastră. Forurile academice și universitare, pe temeiul izvoarelor istorice noi, adevărate, își vor regândi opinia științifică asupra strămoșilor noștri autentici, căci prea mare le-a fost și le este eroarea și păcatul de a sluji o teză pe care nimeni nu a demonstrate-o convingător, niciodată, pentru nici un teritoriu cotropit de Imperiul Roman. (…)” Un material amplu, bine documentat, care îl onorează! Ar cam fi timpul să-și adune toate eseurile într-o carte, sui generis, de istorie. Cred că ar ieși ceva plăcut și interesant.
A continuat cu „Să-mi cânți, cobzar” (Nicolae Furdui Iancu), „Hai țurai și țurai” (Florentina și Petre Giurgi), „Sus în deal” (Mihai Constantinescu), „Dacă pleci” (Cătălin Crișan), „Cântecele mării” (Dan Spătaru), voce și chitară invitatul special Manea Agheană.
„Mihai Eminescu în sufletul lui era un dac, iar limba latină își are izvorul în Dacia. Am fost impresionat de lucrarea dlui Mihai Doina cu privire la Ziua Armatei Române – 25 Octombrie, arătându-ne multe date istorice înainte de ’44. Imperiul roman a lăsat în Dobrogea urmele civilizației construind monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi.” (Dumitru Bardaș)
„Totdeauna aşteptăm cu nerăbdare sâmbăta, când ne întâlnim la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” să ne bucurăm de muzică şi de literatură. Suntem fericiţi când dl Manea Agheană este cu noi şi ne încântă cu vocea sa superbă. Cântând imnul Râmnicului, compus de dumnealui pe versurile lui Matincă Costea ne simţim mândri că suntem râmniceni, că iubim aceleaşi locuri din oraş şi împărtăşim aceleaşi valori. Dl Agheană îşi alege cu grijă repertoriul, adecvat subiectului prezentat de lectorul de serviciu. Cât talent ne dezvăluie vocea d-lui frumoasă şi câtă măiestrie în mânuirea chitarei care face să răsune în Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” sunete atât de armonioase! Multă sănătate şi fericire îi doresc. Azi, 24 octombrie dl colonel Mihai Doina a prezentat un omagiu adus Armatei Române, sărbătorită pe 25 octombrie, realizând un eseu foarte bine documentat. Îndemnul d-lui de a preţui mai mult Armata română a avut rezonanţă în sufletele noastre, de aceea l-am sfătuit să-l facă mai bine cunoscut prin mass-media. Importanţa Armatei Române în realizarea statului unitar, liber, prin atâtea jertfe de sânge de-a lungul istoriei a fost subliniată de lector. Enumerând zilele fiecărei arme din România, ne-am dat seamă de diversificarea activităţii militare din România. Ca elemente de noutate, au fost prezentate aspecte din lupta pentru eliberarea teritoriului românesc, 25 octombrie, 1944 şi consecinţele războiului. Dl Doina Mihai a făcut un istoric al armatei, pornind de la Burebista şi Decebal, armata a jucat un rol esenţial în consolidarea statului dac. Eu am reamintit cuvintele lui Mihai Eminescu care a scris: „În România totul trebuie dacizat”, adică trebuie respectate Legile Belagine (Legile Frumoase), poetul plătind cu viaţa visul său de a uni pe toţi românii în Dacia Mare. Felicit pe lector pentru acest frumos eseu şi-i urez succes în realizarea cărţii viitoare: „File de istorie”. (Ecaterina Chifu)
„Istoria armatei este frumoasă și o ascultăm cu plăcere, dar nu știm prin ce greutăți a trecut fiecare generație. În ultimul timp a dispărut patriotismul. Acest lucru este văzut mai mult de frații noștri de afară. Exemplu, Napoleon Săvescu președintele românilor de pretutindeni care ne redescoperă istoria noastră. Referitor la ziua de astăzi, apreciez efortul dlui Agheană, în situația în care se află, care a deschis ședința de lucru după Imnul Râmnicului Sărat, cu „Treceți, batalioane române, Carpații” în strânsă legătură cu materialul prezentat, pentru care îi mulțumesc mult și îl apreciez. Trecând la lectorul de serviciu dl Mihai Doina s-a documentat foarte bine, îi mulțumesc foarte mult. Aș putea să spun că a intrat prea în amănunt și putea să vorbească mai mult de Ziua Armatei, mai bine zis de momentul întoarcerii armelor, ziua de 23 August. Din păcate armata română nu mai este cea de altădată.” (Costică Drîstaru)
„O zi extrem de benefică pentru participanții la această terapie prin muzică și menționăm participarea dlui maestru Manea Agheană și prin participarea literară în persoana dlui Doina cu povești frumoase din trecutul glorios al armatei române în colaborare cu întregul popor. Să ne mai onoreze dl Doina în viitor cu astfel de povești captivante pentru cititor. Pentru mine cenaclul este o bucurie a spiritului și consider că este benefic a petrece momente frumoase în cadrul Cenaclului „Alexandru Sihleanu” a zilei de sâmbătă în prezența unor oameni minunați și închei a mulțumi dlui Manea Agheană care m-a introdus puțin în atmosfera cântecelor sale pline de energie pozitivă încât te face să vibrezi împreună cu sufletul lui.” (Adrian Câmpeanu)
Mulțumim invitatului special Manea Agheană pentru efortul de a fi în fiecare sâmbătă în mijlocul nostru cu vocea și chitara! Multă sănătate îi dorim!
Sâmbătă, 31 octombrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Adrian Câmpeanu, președintele cititorilor. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie: