Fărădelegea lui Călin – R=Z txu

Când te-ajung din urmă….
Cauză, proces, de-alde juridice. Fiecare cu arondare. Acum… când a preluat toate investigațiile și a constatat că s-au respectat ,,… dispozițiile legale care garantează adevărul…” (îndoi-m-aș că toate îl definesc), că lista urmăririi penale este completă, adică a epuizat toate căile posibile în limita unor probe ,,… necesare și legal administrate…” (în același sistem nebulos). Moment propice, singurul, pentru emiterea terminologiei inculpării, cel al încropirii rechizitoriului, lit. a), Art. 327. Alternativa care întărește relația conspirativă la lit. b), clasare sau renunțare la orice suspiciune. Pe scurt. Nu acuzi omul până la punctul siguranței maxime.
Mă simt ca la ping-pong. Purtat din loc în loc cu gândul la finalul acțiunii juridice. Art. 327 se autointitulează ,,rezolvarea cauzei”. După parcurgere am găsit doar jumătate. Art. 328 clamează conținutul ,,inchizitoriului”. Într-un lung alineat 1 căruia i-aș fi tăiat mai mult de jumătate. Trebuia să se rezume la prima frază, la faptă și persoană, la ,,… datele privitoare…”, detaliile fapte, încadrarea juridică, probe…, cheltuieli judiciare, dispoziție de trimitere în judecată și altele. Mențiunile următoare țin strict de verificare și verificatori, primi, șefi de secție… de pe unde se pot aduna mai marii procurori. La final încă unele neconforme cu particularizarea, urgența pentru cei arestați, înainte de expirare a arestării. Preventive. Al. 2 revine la matcă, marcând importanța fundamentală: numele… persoanelor de citat, calitatea și locul de citare. Al. 3, după sublinierea ,,… se limitează la…” acțiune vătămătoare și infractor, extinde rechizitoriul asupra mai multor. Și de una, și de altul.
Iată marile probleme puse unuia ca mine, de formație matematică, în formă concisă: precizia. Art. 328 îi spune ,,… dispoziție de trimitere în judecată…” Art. 329 transformă întreg rechizitoriul în act de sesizare a instanței. Dispoziție sau sesizare? Ori unul, ori celălalt articol greșesc. Fiindcă Al. 2 cere expres alături de acesta și dosarul, plus copii certificate, în valoare absolută de ,,… un număr…” Ciudățenia Al. 3: se caută traducător pentru inculpatul, deja (am ținut să reiau adverbul), străin. Autorizat. Dacă nu există unul, se caută orice ins îi poate transla actul de sesizare. Și, iar întreb, dacă nu ai niciunul? Însă chestiunea spinoasă interoghează astfel: cum s-au înțeles cu el ca suspect? Câte dintre actele premergătoare inculpării i-au fost explicate coerent în stadiul suspicionării? Nu-s americanii ăia buni? ,,Ce ești? Cetățean al USA. Ce limbă vorbim? Engleza americană. Pe asta o s-o auzi din clipa urmăririi penale! Punct!” Al. 4, că de, nu ne recunoaștem ca o uniune federativă ce suntem, le vorbește juridic pre păsăreasca lor ungro-nemțeasco-turco-armeano… celor ce uită în ce țară trăiesc și preferă pe-a lor. Stat de….
Mai sunt filtre până la ajungerea (compararea) efectivă în fața adevăratului instrument al justiției, judecătorul cauzei: de drepturi… și de cameră preliminară. Art. 330 nu specifică la cine ajunge dosarul și cine poate încuviința propunerile procurorului privitoare la măsurile preventive sau asiguratorii.
Siguranța, numită în Art. 331, se referă strict la cea medicală. Și la posibilitatea de a fi stipulată în rechizitoriu. Daci le înșirau la Art. 327, și-ar fi dat seama la inepta desprindere în articole separate ale curentului și precedentului. Subțiau Codul de Procedură penală cu cel puțin un număr. Ori făceau loc celor bifate ca secund, terț….
