Cotețul cu metafore – Revanșa
Revanșa
-I-auzi, bă, Vasile!
Am bătut pe Chile!
-Da' de ce, bă, Gică?
Ce-am făcut, adică?
-De ce i-am bătut?
Ce dracu’ au făcut?
-N-au făcut nimica!
Doar să ne ia frica!
-Da, bă, dar… pe Chile?!
-Păi da, bă, Vasile!
Să știe și ei,
Că noi suntem zmei!
Și ne-am luat revanșa,
Ca pilotul, manșa!
Adică, se-amână,
Am luat-o-n… mână!
-Hai că aberezi!
Dar pe polonezi,
Cum nu s-a putut
Și nu i-am bătut?
Că era important
Un succes marcant
Și-o calificare
Era lucru mare!
-Păi dacă n-asculți!
Ei erau mai mulți!
-Cine, polonezii?
Nu, Gică… chinezii!
-Sile, stai așa,
Nu te enerva!
Zi, ca să-nțeleg,
Că io sunt mai bleg!
Deci noi trebuia
După mintea ta,
Să-i batem pe leși
Ca să fim aleși?
Dacă îi băteam,
Ne calificam
Și mergeam la ruși?
Ce facem acuși?
-Cam așa, bă, Gică!
Ai tu mintea mică,
Da’ te-ai prins și tu,
Că nu mergem! Nu!…
Fiindcă trebuia,
Cu Polonia,
Noi să câștigăm,
Ca să mai sperăm!
Acum, asta-i treaba!
Jucăm cam degeaba!
Că asta ni-e starea,
Ne plângem ratarea!
Iar p-ăștia… pe Chile,
Să-nțelegi, Vasile,
I-am bătut de nervi,
Da’ tu nu observi!
Oricum, nu contează
Și nu se punctează,
Că le-am dat noi trei
Și doar două, ei!
-Încep să-nțeleg,
Cât îs io de bleg!…
Adică, bă, Gică,
Naționala-i mică?
Și-atuncea, băieții,
Toți cu școala vieții,
De ce se mai chinuie,
Și lumea să-i huiduie?…
Gică și Vasile,
Sunt, de două zile,
În mare dilemă
Și au o problemă…
Nu pot să-nțeleagă,
Cu mintea lor bleagă,
De ce Naționala,
Joacă alandala?
Și ce rost mai are,
Zarva asta mare,
Dacă jucăm iar,
Fotbal, doar în… ziar?
