Cotețul cu metafore – În prag de iarnă
În prag de iarnă
Vine frigul și ninsoarea,
S-au dus zilele călduțe
Ne spune prezentatoarea
Dintre cele mai drăguțe…
Știrea ei mă bagă-n boală
Fiindcă nu sunt pregătit
Să dau drumul la centrală
Mai mult să am de plătit…
Că și-așa abia mi-ajung
Banii de pe-o zi pe alta
Dacă timpul e prea lung
Nu prea are pește balta!
Totuși, sunt contrariat,
Fiindcă treaba e-ncurcată
De-aia cred că e un blat:
Iarna nu-i ca altădată…
Ziceau unii c-astă iarnă
Va fi una cruntă, rău
Iar din cer o să se cearnă
Ninsoarea-n preaplinul său!
Alții spun că, dimpotrivă
O să fie cea mai caldă
Fiindcă-s fire emotivă
Tot mai cred că doar o… scaldă!
Am mai spus aici odată
Despre-o presimțire sumbră:
S-ar putea s-o facem lată
Când tăiem porcul la umbră…
Acuma, ce-o fi o fi!
Bucuroși le-om duce toate
Și mai bine că n-om ști
Ale vremii toane, toate!
