Căruța cu virgule – Aproape imperfect
Mă duseeei… păi mă dusei să ascult fooolk! Cu a meaaa… cu a meaaa… cu a mea minte cu tot! Șai-la-la-la-lai.laa!… Cum vă spusei, mă dusei! Că nu se făcea, mă-nțeledzi, ca să nu fac, cum ar veni, act de prezență pentru un prieten! Pentru doi prieteni! Păi doi, dar dăcât unul și-a lansat un album de muzică folk, zice el, APROAPE IMPERFECT! Celălalt l-a susținut îndeaproape, așa cum a făcut de 28 de ani încoace și cum ar trebui să facă toți prietenii adevărați!
Nu că zic, da’ vreau să spun că sunt surprins plăcut de ,,vâna” creatoare a lui Dan Manciulea! Mereu în căutarea unor versuri noi, unor cântece noi… APROAPE IMPERFECT, deși pare un titlu din acele de-ți pune mintea pe bigudiuri, nu e deloc așa. Ascultându-l, nu poți să nu remarci simplitatea mesajului, alegerea inspirată a versurilor, dublată de o la fel de inspirată orchestrație. Din câte mă pricep eu, cred că folk-ul trebuie ascultat mai întâi cu inima și de-abia apoi cu urechile. Da’ ce știu io, un profan în muzică? Zic și io, ca de atâtea ori, ce mă duce capu’ și impresia de la fața locului… Carevasăzică, Dan Manciulea! APROAPE IMPERFECT este un ,,potpuriu de melodii” (asta ca să vedeți că mai stăpânesc încă și limba de lemn de salcâm) pe care trebuie să-l asculți cu acea detașare de orice altceva. Să te afunzi în atmosfera aceea creată de vocea sensibilă a lui Dan… N-are cum să nu-ți placă folk-ul lui Dan, în particular și folk-ul în general, ca gen muzical. Sau o fi specie muzicală?… Whatever… Hai, că nu e un laudatio! Pe bune! Eu fac laudatio numa’ pă bani! Bani grei! Deci, care vrei să te laud contracost?… Sunt cel mai ieftin, că vreau să-mi fac clienți! Concurența e sălbatică!… Da, iar am luat-o razna, ca de obicei!… Deci, ascultați folk, oameni buni! E o muzică cu mesaj, cu trăire, cu inspirație, de largă respirație… Pare să reînvie, să revină la modă, dacă ne luăm după numărul festivalurilor de gen. Mai puțin după cel… indigen, din orașul lui Vali Sterian, care este admirabil, este sublim, dar lipsește cu desăvârșire și anul ăsta. Festivalul, nu Vali Sterian! Cum spuneam, mă surprinde această încăpățânare a celor doi, Dan și Sorin, pentru a răzbi cu acest gen de muzică, într-o lume dominată de fake-uri, remake-uri și plagiate grosolane, ale mereu acelorași ,,vedete”! Superficialitatea, șablonismul și lipsa de ,,feeling” domină lumea muzicală de azi. Nu trebuie să fii vreun specialist ca să-ți dai seama de asta. Da, se poate ca muzica asta să prindă la un anumit segment de ascultători, la fel cum folk-ul are și el ascultătorii lui. Însă, din păcate, promovarea nu e la fel, ceea ce creează o inechitate, ,,de pe me de ve”…
Aseară, pe fondul unei prezențe semnificative și energizante a copiilor în zonă, părinții lor s-au putut bucura de un moment de muzică bună, live. Îmbucurător este și faptul că există speranță pentru genul ăsta de muzică, pentru că apar noi talente, cum sunt copiii Anya și Delia (Nova Avis) care vor duce folk-ul mai departe. Pentru că au talent incontestabil și au îndrumători foarte buni…
Deci, hai ca s-o scurtez… Felicitări, Dan Manciulea! A fost APROAPE IMPERFECT! Felicitări organizatorilor de la Bella Italia, care au fost din nou niște gazde ospitaliere. Felicitări Anya și Delia pentru munca și pasiunea pe care o pun în ceea ce fac! Felicitări participanților prezenți cu sufletul alături de cei de pe scenă!
Gata! Hai c-am zis de v-am julit!… Veni, vidi… Da Vinci!
