Ora de muzică 242
Deștepți? Pentru proști? S-ar putea să fie pentru începători.
Debusolare totală în lupta cu informațiile. Așa-i când părinții nu consultă combinațiile nume-prenume, li se năzare că alesul îi va conferi unicitate fătului. Cum sunt destui de-alde Calin Sorin, vreo câțiva sunt și Bob Carlisle, doi dintre ei, muzicieni, doar unul în lista lui Sting, acel care a pus câteva note pe spațiile portativelor cu iz vânătoresc: The Last Ship în cele două versiuni și Dead Man’s Boots. Bob este suflător în corn francez, cu participații pe 48 de discuri, am numărat bine și pe alese, este membru al New York City Ballet Orchestra din 1975, iar din 2005 devine cornul principal, a trecut prin celebra New York Philharmonic, Chamber Music Society of Lincoln Center și altele. În 40 și ceva de ani aduni de toate, de la reclame la muzici de film, de la televiziune la radio. Două vorbe și despre tizul, mai cunoscutul vocalist și compozitor, cu peste 300 de albume în aceste ipostaze, dar și în rolul chitaristului, basistului, mandolinistului, producătorului. Are o piesă mai celebră probabil decât oricare melodie de top, un fel de ,,Ce seară minunată”: Butterfly Kisses.
Să desfacem lacătul enigmei cuvintelor din debut. Am găsit partitura acestui devenit most weding song of America cu inscripțiile denumirilor fiecărei note în magicul oval cu funcție ritmică și m-am întrebat fără dumirirea certă că deștepții de pedagogi pot servi muzică pe pâine ciracului învățăcel sau oricărui tăntălău afon. Certe sunt doar rezultatele, le știți.
După primara documentare sumară, caracteristică mie, aveam de gând să-i fac un frățior de nume și lui Chris Komer, ultimul dintre corniștii abordați pentru înregistrările lui Sting. Cine s-ar putea gândi că albumul de debut conține doar piese solo de pian, un jazz amestecat cu pop și clasic doar pe clape albe, sofisticate, impunătoare de digitație perfectă, de independență totală a fiecărei mâini pentru dialogul rapidizat, dar romantic, al fiecărei măsuri. De alăturat marilor instrumentiști. Dar activitatea sa este oricum de invidiat prin optica apartenenței la orchestrele importante – Cleveland Orchestra, Orpheus Chamber Orchestra, Milwaukee Symphony, Houston Symphony, N.Y. Philharmonic, Lincoln Center Jazz Orchestra, Chico O’Farrell Orchestra, Chuck Mangione, Marta Topferova și Gary Morgan’s Panamericana, acompanierea multor dive și divi – Tony Bennett, Natalie Cole, Celine Dion, Luther Vandross, George Michael, Barbra Streisand, filmele, reclamele, generice pentru televiziune pe ale căror coloane sonore se face auzit, spectacole de pe scena Braodway-ului – Candide, The Scarlet Pimpernel, The Music Man, La bohème…. Cornului francez și pianului le-a alăturat pasiunea pentru motociclism și drumeții.
Câteodată pic în depresia impresiei că scrierea este doar o joacă și nu mă înșel când văd cât de puține și aproape neimportante sunt cuvintele comparativ cu greutatea, talentul, munca și valoarea muzicienilor strânși în jurul conceptului muzică totală, perfectă. Cum să spun cât să acopăr toată personalitatea lui Mike Davis despre colaborarea de 22 de ani cu Rolling Stones, încă nesuspendată? Și-ar fi de prisos în fața declarației veteranului de vârstă, tobarul Charlie Watts: ,,În această eră fără coloană vertebrală este bine să-l ai pe M. Davis prin preajmă…”. Numai numărând cele 10 cărți de pedagogie și interpretare jazz pentru trombon, cele nouă discuri proprii acoperind mai multe instrumente din categoria celor de suflat, peste 500 de albume, soundtrack-uri pentru film, peste 150 de compoziții, artiști cu nemiluita asistați la ,,nașterea” muzicilor personale, concerte – Michael Jackson, Frank Sinatra, Bob Dylan, Aerosmith, Tony Bennett, Jay Z, Sarah Vaughan, Jeff Beck, Branford Marsalis, Peter Gabriel, Sheryl Crow, Lyle Lovett, Bob Mintzer, Paul Simon, David Sanborn, orele ca profesor pentru toate gradele de absolvire, îți dai seama că sărăcia laudelor este evidentă. El însuși un exemplu că recunoașterea celorlalți echivalează cu recunoașterea de sine: recrutarea în Buddy Rich Band și cei doi ani petrecuți alături au avut efectul absolvirii celei mai bune școli din lume. Peste toate aceste multiple acțiuni adaug și antreprenoriatul în domeniul fabricării unora dintre cele mai bune tromboane de pe mapamond. Să mai consemnez pianul, chitara bas, tobele, tuba și cornul bariton?
