Brigada diverse – (O) ras(ă) (p)e Drăg(u)ș a(z)i
4 mai 2025
Unii, alții…. Presupuneri. Pe care le pot imagina ca reale oamenii, nefiind nevoie de vreo așa-zisă inteligență artificială să dea cu presupusul. Când i s-a dictat ce e ăla rău și ce e bine, înmagazinarea de informații doar de partea neagră a faptelor nu putea induce altceva în afara apocalipticului sfârșit al cărnii de om, nu peste mult timp, în actualul sistem social. Norocul lumii că mai sunt prin cotloanele planetei inși desprinși cu totul de actualul urbanism tembel.
După câte observ, de sus, piramida lui Khafre este… paralelogram. Ca să mai taie un pic aripile ufologilor.
Nea David, refuzi agresivitatea din jur. Cum?
Am reținut și eu pe o pagină p-astea cu Narnia. Începusem… nereținând ceva. Că autorul ar fi fost dezinteresat de faimă…. Ok. Stimă lui și altora care scriu de plăcere.
Bun. Și dacă femeia nu mai este aia care are și, și (sau n-are ce are bărbatul), care ar fi definiția ei? Nu ne-am tâmpit cumva, nu-s nebuni londonezii care se pun contra fireștii nașteri?
Un gen de pădure românească, cu nume românesc parcă nu mai are loc în România. La Buzău la fel. Miyawaki…. Ne-am… „gălbejit”. Cum ne-am „înnegrit” comportamental de mult prea multă vreme.
”I”-a apucat pudoarea. Că „muierile” trans nu mai vor „touch”-ingul perchezițional al semenilor (e vorba de femei, dar limba română n-a dorit să le creeze nișă „genitală” separată), ci vor bărbați…. Până nu am citit de vreo câteva ori cu conștiința necesară, nu m-am lămurit ce-s aste sucite. Așa că abia acum am înțeles – deși sunt lovit de aceeași ambiguitate – de ce. Dacă este ca după carte, răspunsul este că băieții transformați au apucături clare de „inversiști” și-și fac vânt după bărbați în toată firea. Dacă e s-o luăm pe corecte, „rușinea” ar impune perchezitori de același sex, cel ales. Cu toate acestea, și dame de le-ar fi controlat și tot ar fi fost o „perversitate” la mijloc. Băietani închipuiți femei care n-au găsit cale către o relație cu o femeiușcă decât tot de aceeași parte a baricadei genitale. Laburiștii – tot debusolați englezoii – preocupați de cele promise prin campanie. Un singur câștig la mijloc. Tranșii nu pot participa la competițiile sportive ale genului ales.
Mai sugestive ca vorbele pozele. Ceea ce opinez vehement de câte ori ocazia o cere: nu avem camere să identificăm borfașii, ba și din satelit abia dacă poți distinge dacă este om sau altceva surprinsul, dar avem telescoape să realizăm poze clare cu planete aflate – asta ni se furnizează – la miliarde de ani distanță. Și cine ar putea combate că nu este așa, când aceste instantanee ce pot exceda chiar timpul, după teoria lui Einstein și alții după el, sunt prinse de obiectiv cu un singur aparat, la care accesul este ultra limitat. Privilegiați o mână de oameni.
Asta este chiar adevărată. Să susții la conducere tot pe cei care ți-au îngropat copiii, părinții, bunicii, neamurile, prietenii și cunoștințele în pandemie, în costum de plastic și sicriu sigilat, e prostie curată. Decretează cineva pe facebook chibițul „cel mai cretin și imbecil individ”.
Mă abțin greu să nu remarc în minte defectele umane, care, dacă se îmbină perfect – căci și cele defectuoase se pot potrivi la fix și funcționa -, pun pe gânduri mintea și trezesc oprobii. În tren. Din capitala noastră către casă. Călători de toate rangurile. Până să apară individa cu pricina, vagonul părea să aibă de toate. Indeciși, nepăsători, plini de bagaje, fumători neliniștiți, înfulecători, neputincioși, mirositori, studenți, cu carte puțină, cu telefoane și laptopuri, fără căști, prinși de somn…. Menajerie în toată splendoarea. Și-atunci a apărut ea, ploieșteancă – după cum mai târziu a coborât -, îmblugată, întricouată, blondă. Cu loc la geam. Însă cu puține pretenții de-a-și obține scaunul plătit. Nici n-ar fi putut. Șezutul dânsei ocupa, fără să exagerez cu nici măcar un milimetru, două locuri. A stat, deci, la margine, doar pe o fesă: cea stângă. Ocazie cu care, mi-am promis, cât de mic și discret sunt ca utilizator convins de tren, că la prima călătorie în doi, voi cumpăra și locurile opuse, chiar dacă cu suma pe bilete aș putea zbura dus-întors în orice țară europeană.
