Fărădelegea lui Călin – Cahul civil
Pân-aci fusese una și bună pentru îndreptare….
De fapt avem doar o datorie, în fapt doar a celui ce trebuia să o plătească de la început. În cazul regresului, vinovatul principal fiind cel din pricina căruia un altul a plătit. Dar, regresul este cu dus și întors, fiindcă un astfel de drept trebuie să se încadreze simultan în legile specifice fiecărei datorii. Al. 2 încadrează, însă, condițiile exercitării regresului doar în legea „… datoriei pe care codebitorul o are față de creditorul urmăritor.”. Așa deci. Debitorul plătitor pentru codebitor, din Al. 1, este practic datornic și el față de creditorul amândurora. Retoric întreb: cine este acel creditor dezinteresat, care împreună cu debitorul plătitor se aliniază după normele legii debitorului. După statutul organic și legea ce va încuviința dreptul instituțiilor publice pentru regres. Uzul, admisia acestuia ne întorc la Al. 2 și 3. (Art. 2645)
Ce-ar mai fi în general contractele dacă n-ar exista forma de răsplătire, legea statutului ce a emis moneda cu care se face plata. Efectele legate de monedă, dacă implică o datorie, se încadrează în legea datoriei. Tot o lege, statului unde se face plata, guvernează stabilirea monedei datoriei. Dacă nu cumva s-a ales o alta. (Art. 2646)
Final cu surprize…. Subscriitor. Cel care ar putea să scrie pe o cambie, un bilet la ordin, un cec, trebuie să fie recunoscut capabil de statul său național, dacă nu…. Dacă totuși există o semnătură efectuată într-un stat permisiv, ea este valabilă și în statul care ni l-a scos pe individ incapabil. (Art. 2647)
Aceleași trei „bilete” valorice au ca legislație a statului unde „… angajamentul a fost subscris…”, prin urmare, condițiile de formă ale acestora la fel. Doar cecul se poate mulțumi și numai cu legea locului plății. Cred totuși că Al. 2 discută despre două angajamente diferite, de aceea nu poate angajamentul nevalid anterior să pună aceeași pecete pe cel ulterior, chiar dacă primul este într-un stat nepermisiv și al doilea în altul cu permisiuni mai largi. (Art. 2648)
Regresul trioului, legat termeno-logic de legea locului de naștere. (Art. 2649)
Discuții….. De ce nu la vremea lor? De unde și până unde „Forma și termenele de protest” și mai ales ce? Ce sunt acestea? Bineînțeles, suntem tot în cadrul cambiei, biletului la ordin și cecului, dar în domeniul legislativ a reclamației…. (Art. 2650)
Avem din nou un „intrus” în materia juridică a Codului Civil: acceptantul. Dânsul, obligat, efectele obligațiilor asumate pentru cambii și „belete” trecute la supunere către legea locului de plată. Ceilalți semnatari, desigur, produc efecte care se încadrează la legea statului unde s-a semnat. (Art. 2651)
Singulară, cambia, aduce posesorul ei la „procesul” dobândirii creanței prin intermediul legii ”… locului unde titlul a fost constitui…”. (Art. 2652)
„Haină”…. Cum face ea legea ce vrea, cum obligă posesorul titlului cambiei să accepte sau nu o plată parțială și să stabilească dacă acceptul de plată se face „… la o parte din sumă…”. (Art. 2653)
Suveranul stat… și „protectorul”, a lui lege determină ce se întâmplă dacă și cambia, și biletul la ordin sunt pierdute sau furate. (Art. 2654)
