Spații culturale nr. 81 (13)

REVISTE LITERARE

Acolada, Anul XVI, nr. 1 (171), februarie 2022, Satu Mare. Eseurile și comentariile sunt realizate de Radu Ulmeanu, Stalin reîncarnat, Cătălin Șușu, Un regal literar-muzical în Maramureș, Constantin Trandafir, Ion Heliade-Rădulescu 220, Constantin Călin, Jurnal despre Bacovia (V), C. D. Zeletin, Exordiu la Centenar (I), Magda Ursache, Raznavur printre poeți, Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade – Sfârșitul de exil la umbra unui crin, Ștefan Ion Ghilimescu, E quindi uscimmo a riveder le stelle, Petru Romoșan, Campania electorală din Franța, Mircea Popa, Filosoful Ioan Miclea în fața unui experiment literar, Pavel Șușară, Theodor Pallady / Geta Brătescu sau despre transparențele graniței, Mihail Mihailide, Serată cu Pamfil (II). Critica literară este făcută de Gheorghe Grigurcu (Ioan Moldovan, Viața fără lume), Tudorel Urian (Constantin Abăluță, Înainte de căderea nopții), Theodor Codreanu (Radu Ulmeanu, O sută și una de poezii), Ionel Necula (Simona-Grazia Dima, Pâinea și vinul vieții), Alexandru Ciocan (Any Drăgoianu, Femeie jucându-se cu focul), Zenovie Cârlugea (Constantin Trandafir, Constelația de aur a scriitorilor români), Daniel Marian (Liviu Antonesei, Semne galbene pe ecran negru, Corneliu Octavian Rodeanu, Drumul către coperta patru, Valeria Bilț, Ubi bene?… Ubi patria?…: un roman al emigrării, Mioara Baciu, Pe potecile gândului, Gabriel Gherbăluță, Ucide ce iubești!). Din Spuma zilelor și nopților de lectură (Singurătatea ca un șarpe boa) și din Jurnal (Indiferent de ce arată ceasornicele) ne oferă pagini Dumitru Augustin Doman, respectiv, Gheorghe Grigurcu. Semnează poezie: Vasile Igna, Camelia Oprița, Valeria Merca și Peter Thabit Jones (versiune în limba română: Olimpia Iacob), parodie: Lucian Perța, pamflet: Florica Bud.

Arca, nr.1 (366), 2022, Arad. Critica literară este făcută de Radu Ciobanu (Ernst Jünger, Jurnale pariziene și Însemnări din Caucaz), Romulus Bucur (Deniz Otay, Fotocrom paradis și Antonia Mihăilescu, Note din secolul kitsch), Alexandru Moraru (Radu Ciobanu, Magia drumului), Andrei Mocuța (Monica Rodica Iacob, Cutia cu fluturi), Felix Nicolau (Margento, Steve Rushton, Taner Murat, Various wanted/ Se caută diversuri), Lucia Cuciureanu (Horia Gârbea, Amintiri cu poduri), Iulia Stoichiț (Ana Săndulescu, La topirea ghețarilor), Maria Nițu (Robert Șerban, Poemul curcubeu, Un experiment), Claudiu T. Arieșan (Ana Pop Sîrbu, Homeomerii), Lucian Scurtu (Lucian Vasiliu, Cod numeric personal), Gheorghe Secheșan (Daniela Văleanu, Frânturi de gânduri senine), Mircea Pascariu (Kocsis Francisko, Fii bun și când ceri un strop de apă), Titus Crișciu dialoghează cu Ion Bogdan Lefter. Eseurile sunt realizate de Horia Al. Căbuți, Bucla lui Marcel, Igor Isac, Fascinantele sensuri ale nostalgiei, Florea Lucaci, Ispitit de cuvinte, Cosmin Victor Lotreanu, Ani de război și atentate la Sarajevo, Vasile Dan, Poezia la ora H, Iulian Negrilă, Nicolae Rădulescu-Niger (1861-1944). Poezia este semnată de Traian Ștef, Violeta Pintea, Ioan Dehelean, Constantin Butunoi, Ioan Vasile Marcu, Lazăr Magu, iar proza, de Ildiko Șerban.

ARGEȘ, Anul XXII (LVI), nr.3 (477), martie 2022. Remarcăm: textele aforistice scrise de Calinic Argeșeanul și Gheorghe Grigurcu, eseurile realizate de Leonard Dragomir, Generația mea? și O filosofiei a adolescenței, Horia Vicențiu Pătrașcu, Fericirea: raza sub care timpul se dișterne (II), C. Voinescu, Din vorbă-n vorbă, Dumitru Ungureanu, Ce-i lipsește Europei? Radu Aldulescu, Despre literatură, politică și alte delicatese, Arthur Suciu, Deriziune și mesianism la Walter Benjamin, Dan Ciachir, Lʼair du temps, Vasile Ernu, Cehov – cel mai inteligent scriitor rus. Anton Pavlovici – cel mai bun antidepresiv, Cristian Cocea, Trei distopatii ale secolului XX, Ninel Ganea, Modernitatea (…) a exclus categoric practică, intuitivă, bazată pe tradiție, Christine Bernadette Rousseau, Pe Facebook și în altă viață, Denisa Popescu, Hiperrealitatea lui Yasumoto Oka, Cristian Sabău, Rămas bun, Dumitru M. Ion, Mariana Șenilă-Vasiliu, Istoria artei, care și a cui?, reportajul lui Mihai Barbu, Poveștile Smochinului singuratic de pe Plaja Însorită, dialogul lui Mircea Bârsilă cu Nicolae Coande, interviul lui George Motroc cu Leo Butnaru, critica literară făcută de Nicolae Oprea (Ion Ghica o viziune utopică dintr-o „scrisoare”), Sorin Lavric (Nicolás Gómez Dávila, Marginalii la un text implicit), Lucian Sârbu (Vladimir Solonari, Imperiul-satelit. Guvernarea românească în Transnistria), Dan Laurențiu Pătrașcu (Alberto Manguel, Un cititor în pădurea din oglindă), Viorel Nica (Kate Monton, Fiica ceasornicarului), cronica teatrală de Cristian Sabău, Moș Crăciun într-o comedie cu sfârșit tragic, cronica de film de Alexandru Jurcan, Despre mame și fiice. Poezia este semnată de Adrian Alui Gheorghe, Alexandru Petria, Magda Grigore, iar proza, de Dumitru Augustin Doman, Jean Dumitrașcu, Diana Alzner, Clara Marinescu, Aimee Nezhukumattothil (prezentare și traducere de Ruxandra Maria Delican).

Ateneu, Anul 59 (serie nouă), nr. 630, februarie 2022, Bacău. Eseurile și consemnările sunt realizate de Al. Ioanid, Fragmentarium, Marcela Gavrilă, Artiști plastici băcăuani, în colecțiile Muzeului de artă, Dodo Niță, 2021 anul Benzii desenate SF, V. Savu, Bestii pictate, Ioan Dănilă, Bacăul (pre)primar (XL), După plecare, Literatura pentru copii – o tematică (II), Ștefan Radu, Metaființare în metavers, Elena Ciobanu, Viață fără moarte, Dan Perșa, În oaza insolitului: mașinăria science-fiction, Daniel-Ștefan Pocovnicu, Robom, Ovidiu Petcu, De la marile teme ale literaturii „mainstream”, la tematica literaturii SF, Dan Petrușcă, Despre fantastic și alte întâmplări, Bogdan Mihăilescu, Reprezentarea temelor Sci-Fi în cinematografia autohtonă, Gheorghe Iorga, Un experiment literar: metapovestirea (2), Constantin D. Pavel, Nevoia de știință și ficțiune, Györfi-Deák György, Pisica-turnesol, Vasile Spiridon, Între cuvintele tribului și limbajul creator, Dan Doboș, Desprinderea de fandom, Gabriela Gârmacea, Opere centenare (II), Ion Fercu, Prejudecățile: infern și provocare eternă (25), Rodica Bretin, Adevărul cronicarilor, Costi Gurgu, O literatură a noului mileniu, Marius Manta, Simpozionul Internațional „Taina omului – firescul rugăciunii”. Ioan Dănilă este în dialog cu Vladimir Colin. Critica literară este făcută de Adrian Jicu (Doina Ruști, Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot), Marius Manta (Niadi Cernica, Indiile greșite, În timpul fratelui, Cartea sorților, Amore, more, ore, re), Mircea Doreanu (Rodica Bretin, Amurgul elkilor), cronică de film, Violeta Savu (Nevoia de acasă, in filmul Solaris). Poezia este semnată de Adrian Lesenciuc, Violeta Savu, iar proza, de Eugen Cadaru.

Avalon, nr. 7, octombrie-noiembrie 2021, Cluj-Napoca. Eseurile, comentariile și varia sunt realizate de A. Valon, Romanul literaturii române moderne (editorial), Liliana Trandabur, unei iubiri pasionale – trăirea la limită, Ovidiu Pecican, Teritorii lirice, experiențe de viață, Valeria Bertesina, Fragili ca hârtia, Răzvan Voncu despre Mihai Zamfir (premiul revistei), Mihai Zamfir, O poezie românească tipică, Ion Taloș, Etnologie și Istorie, Doru Pop, Dreptul la libera dezinformare sau despre libertate ca resentiment, Mihai Barbu, Ziua când nu rulau filme…, Zoltán Rostás, Monografist gustian în companie clujeană la Măguri, Amalia Lumei, Teatrul ca literatură la I.D. Sîrbu, Eugenia Sarvari, Flautul fermecat de Mozart la Opera Maghiară din Cluj, Jean Wahl, Nietzsche și moartea lui Dumnezeu: notă despre „Nietzsche” al lui Jaspers (traducere de Vlad Manoliu), Ovidiu Grecea, Mâine va fi altceva, Mihai Bacalu, Moștenirea „ultimului burghez”. Critică literară fac: Viorel Mureșan (Olimpiu Nușfelean, Unde așezăm plînsul copilului), Constantin Cubleșan (Evadarea prin aventură – Leonida Neamțu) și Stelian Țurlea (Lilja Sigurdardóttir, Lațul). Marcel Mureșeanu este prezent cu Dialoguri inimaginabile – Monseniorul și prințul. Între consoane și vocale. Semnează poezie: Rodica Braga, Alexandru Ovidiu Vintilă, Elisaveta Polonskaia (prezentare și traducere de Leo Butnaru), Epaminonda Tiotiu (Omul de Lut), Alberto Moravia (prezentare și traducere de Sânziana Mureșeanu), iar proză: Florin Ardelean, Dafin Mureșeanu, Adrian Mureșan.

Bucureștiul literar și artistic, anul XII, nr. 1-2 (124-125), ianuarie- februarie/ 2022. Eseurile sunt realizate de Florentin Popescu, Mai are anul „semne bune”? (editorial), Mircea Eliade, Încercarea labirintului (XV), Dan Puric, Privirea care a învins Eternitatea, Dalia Bialcovski, Ștefan Popescu – 150, Radu Adrian, Motive decorative în arta populară românească (V), Titus Vîjeu, Rubén Darío, Nicolae Cabel, Memoria, ca o capcană (XII), Marin Iancu, Martha Bibescu, Prințesa din „Țara Sălciilor” Vasile Szolga, Strategia, Nicolae Dan Fruntelată, Acatist pentru o revistă: Luceafărul, Neagu Udroiu, Quod erat demonstrandum, Ion Andreiță, Romanița – fata care semna (și semăna) cu o floare. Critica literară este făcută de Florentin Popescu (Marian Dumitru, Inventarul unei comori), Constantin Cubleșan (Florentin Popescu, O sută și una de poezii), Tudor Cicu (Emil Niculescu, Jurnal de molimă), Ioan Stoica (Nicolae Cabel, Carte de dor), Galina Martea (Ionuț Țene, Solitudini), Paraschiva Cărbunar (Iulian Patca, Să vii și mâine), Alexandru Cazacu (Nicolae Dan Fruntelată, Baladele micului Paris), Ion Haineș (Nicolae Dan Fruntelată, Târziu, ploierul). Florentin Popescu realizează interviu cu Dumitru Radu Popescu, iar dintre seniorii literaturii noastre a ales, pentru dialog, pe Neagu Udroiu (II). Aforisme și cugetări sunt scrise de Theodor Codreanu și Nicolae Mareș. Poezia e semnată de Coman Șova, Ion Heliade-Rădulescu (220 de ani de la naștere), Nicolae Dragoș, Rubén Darío, Corneliu Șerban, iar proza, de: Anton Bacalbașa, D.R. Popescu, Ion Andreiță. În Atelierul Artelor vizuale, de pe ultima pagină, sunt expuse lucrări ale sculptorului Radu Adrian.

Cadran cultural, Anul V, nr. 1 (23), ianuarie-februarie 2022, Bacău. Cornel Simion Galben consemnează interviul avut cu Ion Tudor Iovian. Eseurile, comentariile și varia sunt realizate de G.C. Simion, Scriitorul Al. Gh. Doinaru, Pictorul Ilie Boca, Prozatorul Alexandru Ungureanu, Scriitorul Vasile Bardan, Artista Maria Petraru, Scriitorul Ion Fercu, Lingvistul Ariton Vraciu, C.S.G., Anamaria Vartolomei, laureata Premiilor Lumiéres, reviste moldovalahe: Plumb, Spații Culturale, C. G., Pace sau război? și Discobolul (prezentarea revistei), C. Hanganu, Unirea, națiunea a făcut-o! și O ce veste minunată! Ștefan Munteanu, George Popa despre spațiul poetico-filosofic eminescian (IV), Corneliu Bălan, Domnul nostru Eminescu, Radu Ciobanu, Frumosul la el acasă, Romulus-Dan Busnea, Slănic-Moldova, minunat colț de rai…, Constantin Călin, Agende (11), Dan Sandu, Cântec de prieten – „…Am văzut lumina…”, Ion Moraru, Un balsam pentru suflet. Critica literară este făcută de Grigore Codrescu (Vasile Bardan, Pandemiștii. Poezie din dictatura Covid-19 și Mircea Constantin Jurebie, Spirale de timp). Poezia este semnată de Mihai Eminescu, Ioan Burlacu, Alexandru Cazacu, Alexandru Dumitru, Ionica Bandrabur, Rodica Dascălu, Laura Văcaru, Marieta Rădoi Mariana Zavati-Gardner, iar proza, de Gheorghe Ungureanu.

Cafeneaua literară, Anul XX, nr. 2/ 228 și 3/ 229, februarie și martie, 2022, Pitești. Remarcăm eseurile realizate de Jean Dumitrașcu, Generația ՚60, generația socialismului: Ion Gheorghe, de la proletcultism la ambasada de la Beijing și Ioan Alexandru și-a primit botezul sub steagul roșu, Adrian Dinu Rachieru, I. D. Sîrbu, „testul” recitirii, Alex Ștefănescu, Luceafărul, Daniel Corbu, Scrisoare misteriosului Omar Khayyam, Arte poetice: Robert Alter, Arta narațiunii biblice (trad. de Liana Alecu) și poezie de Virgil Diaconu, Nicolae Silade, Paul Aretzu, Ionel Bota, Ion Tudor Iovian, Liliana Rus, Denisa Popescu, Maria Mona Vâlceanu, Paulina Popa, Dan Drăgoi. Nicoleta Popa, Ioan Vintilă Fintiș, critica literară făcută de Gheorghe Grigurcu (Constantin Călin, Centenarul. Lecturi particulare), Zenovie Cârlugea (Virgil Diaconu, Biblia literară și Biblia dogmatică), Ana Dobre (Aureliu Goci, C.A.P.T.I.V. în imaginarul creației), Liliana Rus (Virgil Andronescu, Levitații și căderi și Angela Baciu, Spiegel scrie peste tot), Petronela Apopei (Ion Toma Ionescu, Crucea de piatră), Valeria Manta Tăicuțu (Alexandru Cazacu, Ora H), Virgil Diaconu (Spiridon Voinescu, Trecutul viitor), Ionel Bota. Poezia (din nr. 2), este semnată de Vasile Baghiu, Dan Drăgoi, Alexander Pope și Eduard Mörike (Denisa Popescu, Îngerul meu antiglonț), (traduceri de Alexandru Mălăescu), Liviu Pendefunda, Amalia Elena Constantinescu, Elisabeta Boțan, Ionel Bota, iar proza, de Valeria Manta Tăicuțu, Octavian Stoica. Rubrica Literatura română se constituie din scurte aprecieri critice la cartea Anei Dobre, Miron Radu Paraschivescu și la cartea lui Aureliu Goci, C.A.P.T.I.V. în imaginarul creației, făcute de Ana Dobre.

Caietele de la Țintești, nr. 26, ianuarie – martie 2022. Facsimil: P. Șeicaru către V. Dumitrescu din 14 aprilie 1915. Eseurile sunt realizate de Marin Ifrim, Blocat în lift, spre cer, Valeriu Nicolescu, Curentul… Pamfil Șeicaru, Șerban Foarță, Crizantemeri, Magda Ursache, Ne mai doare istoria? Paul Negoiță, Sinteza unei zile, Ancelin Roseti, Luxul prostiei, Mihaela Gomoescu, Idei fixe, Passionaria Stoicescu, … dar de cântece tânjesc! Nistor Tănăsescu, Opinia publică este Tatăl nostru. Stelian Grigore evocă un Sfârșit de toamnă, apoi este redat un interviu al lui Ion Aldeniu cu Marin Ifrim (2005). Pagini de istoria culturii sunt redate de Sorin Burlacu, De la schitul Frăsinet la Arhiepiscopia de azi. Poezia este semnată de Ion Roșioru, Passionaria Stoicescu, Stelian Grigore, Alexandru Pripon, Nicolae Cabel, Paul Spirescu, Sorin Burlacu, Teo Laurean, Laurențiu Belizan, Carmen Secere, Gina Zaharia, Petruța Niță, Viorel Dodan, Genovel Frățilă, Jan Kochanowski (traducere de Passionaria Stoicescu și Constantin Geamănu, iar proza, de Silvia Mușătoiu (pamflet), Titi Damian, Roxelana Radu, Mihaela Nicolae și Roxana Mihaela Constantinescu.

Caligraf, Anul XXII, nr. 238, martie, 2022, Alexandria. Eseurile sunt realizate de Florea Burtan, „Moscova nu mai crede în lacrimi” (editorial), Mihai Păcuraru, Patriotismul între adevăr și falsitate, Marin Iancu, Marin Preda. Personaje ignorate (XLIII), Cătălina Hașotti, Mircea Scarlat sau destinul scrisului, Iulian Bitoleanu, Compromisul ideologic – balast estetic? Ștefan Mitroi, De-a vârstele. Istoria literară aparține lui Stan V. Cristea (Titi Damian, Damian Stănoiu), iar restituirile, lui Nicolae Scurtu, Otilia Cazimir – în prețioase mărturii literare. Critică literară fac: Ana Dobre (Lucian Gruia, Brâncuși pe calea desăvârșirii și Mihai Antonescu, Ugu), Florea Burtan (Valeriu Ion Găgiulescu, Vig pe NET și Ileana Vieru, Culorile fetei în alb și negru), Ada Stuparu (Ioan Gligor Stopița, Solilocviile eului), Florentin Popescu (Nică D. Lupu, Destăinuiri. Interviuri, II), Nicolae Dina (Laurențiu Drăgușin, Ferestrele oglinzilor), Nicoleta Milea (Florea Burtan, Adorații și alte depărtări), Aureliu Goci (Issabela Cotelin, În exil printre oameni). Întâlnim poezie de Zaharia Stancu, Doina Zărnoianu, Florina Carvaci, Dumitru Băluță, Ionuț Caragea, Gabriela Ana Bălan, Felix Llatas (prezentare și traducere de Tudor Șerbănescu), iar proză, de Andrei Breabăn.

Conexiuni culturale, nr. 1 (5), martie 2022, Cleveland. Eseurile și comentariile sunt realizate de Cristian Muntean, Câteva reflecții ale părintelui Stăniloae despre spiritualitatea poporului român, Valentin Coșereanu, Eminescu – afinități lirice de tinerețe 1869-1874 (III), Mircea Popa, Întâiul Faulkner, Marin Iancu, Martha Bibescu. „Ultima orhidee”, Mircea Moț, Marioneta lui Dumnezeu, Dorin Nădrău, Portrete contemporane de scriitori români in America: Andrei Codrescu, Ion Corbu, Maratonul vieții sau permanenta misiune, critica literară este făcută de Adrian Țion (Simona-Grazia Dima: rostire despre poezie), Delia Muntean (Nicu Ciobanu: poetul „exilat pe-o limbă de pelin”), Mihaela Pasat (Anca Sîrghie, Lucian Blaga et sa dernière muse), Ion Cristofor (Restituiri Aron Cotruș), iar poezia este semnată de Etgard Bittel, Elisabeta Boțan, Balázs F. Attila, Sorin Grecu, Lucia Bibarț, Mirela Duma, Șerban Chelariu, Mircea Ștefan, Melania Rusu Caragioiu, Nicolae Panaite, Ștefan Aurel Drăgan, Moshe Itzhaki (prezentare și traducere de Paul Farkaș), Pál Dániel Levente și Ördög Gábor István (traduceri de Attila F. Balázs), Piotr Neznamov (prezentare și traducere de Leo Butnaru).

Dunărea de Jos, nr. 240,martie 2022, Galați. Ziua Mondială a Poeziei – 21 martie 2022 – este marcată printr-un poem al poetului ucrainian, Boris Gumeniuk, iar evenimentele sunt consemnate de Armanda Filipine, Salonul Național de Plastică Mică – Brăila, al 23 motiv de bucurie pentru iubitorii genului și Corneliu Stoica, Morphocroma. Salonul Anual al Filialei Galați a U.A.P.R. Eseurile sunt realizate de Carmen Andrei, Despre scriitorul și omul Laurent Bayart, Toderiță Rusu, Etica virtuții în picturile murale ale bisericilor și mănăstirilor din Bucovina, Gheorghe Felea, Între Scylla crucii și Charibda semilunii: răsărit de Europă, apus de Asie, Corneliu Stoica, Dicționar – Artiști plastici gălățeni (175) – Marian Sava. Alina-Simona Dragomir este în dialog cu Andrei Velea. Comentariile și critica literară sunt făcute de Nicolae Bacalbașa (Constantin Simonov, Cei vii și cei morți), Radu Moțoc (Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută și Generația Unirii), Ion Gheletchi (Ion Domenco, Nistru curge, amintirile rămân), Octavian Mihalcea (Adrian Alui Gheorghe, Comunitatea artistică), Ionel Necula (Katia Nanu, Primăvara femeii în galben), Vasile Sevastre Ghican, (Ionel Rusu, Cădind miresme…). Proza este semnată de Laurent Bayart (traduceri de Carmen Andrei, Carmen Baștea, Geanina Onacă și Ionela Stareț), Ion Manea, Violeta Ionescu.

Expres cultural, Anul VI, nr. 3 (63), martie 2022, Iași. Eseurile și comentariile sunt realizate de Liviu Ioan Stoiciu, Zădărnicie, Nicolae Panait, Semne și înfățișări, Constantin Coroiu, „Et in Asia ego…”, Gellu Dorian, Războiul din tranșee…, Elisabeta Pop, Ana Blandiana. Despre suferință, despre rezistență…, Ioan Adam, În umbra celulei și a istoriei, Dan Bogdan Hanu, Post(st)ări (secțiuni contemplative prin actualitatea de proximitate), Victoria Dragu-Dimitriu, Cenaclurile lui Alexandru C. Cuza, Christian Crăciun, Psihologie și literatură, Daniel Ștefan Pocovnicu, O retorică a citatului, Constantin Cubleșan, Poet în Honolulu (Ștefan Baciu), Adrian Dinu Rachieru, Sorin Titel și „Simțul vieții” (III), Nicolae Busuioc, Despre domnul F.F., cavaler al cuvântului, Ioan Răducea, Împăcarea în duh, Ionel Bostan, Zăbovirea sufletului pe pământ, Flavius Paraschiv, Coda, Victor Durnea, „Tribuna poporului” (Arad), Constantin Pricop, Civilizația… la zi. Critica literară este făcută de Mihaela Grădinariu (Ștefan Mitroi, Poveștile cerului, poveștile pământului), George Bădărău (Ion Cristofor, Poeme canibale), Adrian Alui Gheorghe (Julien Caragea, Duminici post-restant, Gelu Ungureanu, Tainică aniversare. Învălurate flăcări, Laurențiu Ciprian Tudor, Loc de oftat), Al. Cistelecan (Antologia poeziei românești din Basarabia – 1770-2020), Dorian Obreja (Valentin Nicolițov, Trei decenii în spirit haiku). Poezia e semnată de Ana Blandiana, Carmelia Leonte, Oana Mioara Arhip, Rodica Popel, iar proza, de Ioan Țicalo.

FEED BACK, Anul XIX, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 2022, Iași. Remarcăm: eseurile realizate de Daniel Corbu, Eminescu. Folosirea sa politică sau individuală (editorial) și Nichita Danilov sau neîntrerupta navetă între semn și profan, Ioan-Aurel Pop, Cultura, lipsa de cultură, Teodor Parapiru, Ambalajul T.V., Mihai Cimpoi, Eminescu, Nietzsche și omul tragic, Basarab Nicolescu, Știință și tradiție, Gheorghe Simon, Metanoia, Liviu Pendefunda, Alchimia luminii, Dumitru Țepeneag, Literatura oniric ă, Miron Kiropol, Hölderlin avea aceeași nevralgie ca a mea, Tudor Ghideanu, Eminescu. Calea către metafizică, Pompiliu Crăciunescu, Grigore Vieru, între vitregiile istoriei și anamorfoza culturală, Nicholas Catanoy, Un enciclopedist, Umberto Eco; Eugen Doga este în dialog cu Eugenia Tofan și, document, Nicolae Dabija, cu Daniel Corbu; in memoriam Nicolae Dabija scriu: Daniel Corbu, Aurelian Silvestru, Ion Cuzuioc, Vasile Fluturel; Eugen Ionesco, Testament (document); aforisme de Aurelian Silvestru; critica literară făcută de Adrian Popescu (Ionuț Caragea, Iubirea mea abisală), Daniel Corbu (Petru Rău, Poezie și matematică. Ion Barbu – Dan Barbilian), Pompiliu Crăciunescu (Vintilă Horia, Jurnalul unui țăran de la Dunăre), Tudor Ghideanu (Daniel Corbu, Solilocvii); poezia semnată de Vasile Tărâțeanu, Silvia Bitere, Sebastian Golomoz, Ciprian Vestemean, Ionuț Caragea, Ovidiu Genaru, Andrei Zanca, Doina Uricariu, Angela Furtună, Lidia Popa, Carmen Doreal, Mihaela Aionesei, Florentin Palaghia, Tucu Moroșanu, Marioara Vișan, Mihai Merticaru, Romeo Ioan Roșiianu, Coca Popescu, Matei Vișniec, Radu Cârneci, Nicolae Dabija, Nichita Danilov, Georg Trakl (traducere și prezentare de Christian W. Shenk) și proză, de Ion Mânăscurtă, Milena Munteanu, Anisia Patraș.

Helis, Anul XX, nr. 1-2-3 (222-223-224), ianuarie-februarie-martie 2022, Slobozia. Eseurile și varia sunt realizare de Răzvan Ciucă, Zodia Berbecului și La moartea Președintelui (Doru Dinu Glăvan), Gheorghe Dobre, Minciuna din literă, Ana Amalia Dincă, „Fragmentarium”, expoziție personală de pictură a artistei Mariana Constantinescu, Victor Nicolae, Falsitatea falsei teorii a conspirației, Laurențiu-Ștefan Szemkovics, Ordinul „Coroana României” conferit unui deputat al Colegiului III Ialomița (1897). Poezia este semnată de Viorica Gheorghe, Dan Elias, Costel Bunoaica, Ștefan Neagu, Iulia Nicolau-Crețu, Petre Ioan Crețu, Ciprian Vestemean, Ottilia Ardeleanu, Silvia-Ioana Sofineti, Liviu Băițel, Simion Felix Marțian, Vasilica Ghiță Ene, Marian Vișescu, iar proza, de Titi Damian, Cătălina Stroe, Florentina Loredana Dalian, Leonard I. Voicu. Pagina lui Dan Simionescu cuprinde retrospectiva ediției precedente a revistei Helis, iar critica literară este făcută de Loredana Stan (Florentina Loredana Dalian, Hanul dintre vii și Silvia-Ioana Sofineti, feline pândind printre gânduri), Ică Sălișteanu (Mirela Ianuș Dinga, În toate gările de nord iubirea), Arșaluis Gurău (Liviu Băițel, Umbra pasului tău), Romeo Aurelian Ilie (Maria Ieva, Epifanii pe frunze), Valentin Popa (Bogdan Boeru, Convergențe spirituale), Ottilia Ardeleanu (Mihaela Marilena Chițac, Sub semnul Ursei), Tudor Cicu (Ion Roșioru, Cupola unei lacrimi).

Întrezăriri, Anul X, Nr. 37, martie 2022, Pârscov. Din sumarul revistei remarcăm: eseurile, comentariile și diverse realizate de Colectivul de redacție, După 10 ani (editorial), Magda Ursache, Ne „distanțăm” de istorie? „Dar dorul tot ne e ʼn Ardeal”, Ion Tudor, Hortensia Papadat-Bengescu – 145 de ani de la naștere, Enache Necula, Credință și rugăciune, Aida-Oana Drugău, Căminul cultural „Vasile Voiculescu” Pârscov în zilele noastre, I. Nedelea, Creând capcane și Legi ale virgulei, Nicolae Gâlmeanu, In memoriam Ovidiu Cameliu Petrescu, „Anii de ucenicie” Amintirile unui medic stomatolog: 1969-1974 (Cornelia Gabriela Dinu) și Posteditorial (nesemnate). Gheorghe Postelnicu face un portret lui Dumitru K, Negoiță, iar lecția de istorie este ținută de Relu Stoica: Elena prima Doamnă a României Mici și Casandra, o doamnă cultivată și frumoasă. Colectivul de redacție este în dialog cu Gheorghe Postelnicu. Cu prilejul Întrezăriri – 10, transmit urări: Serghei Coloșenco, Dumitru Scoroșanu, Girel Barbu, Tudor Cicu, Iorgu Gălățeanu, Georgeta Tudor, Constantin Costea, Daniel Mihai, Constantin M. Drăgan, Elena Stroe-Otavă, Stelian Grigore. Constantin Costea își prezintă cartea, Istoria și civilizația la poalele Ciolanului. Aceeași carte este prezentată de Dumitru Scoroșanu, iar Relu Stoica prezintă Istoria județului Buzău de Marius-Adrian Nicoară, Constantin Coman, Valeriu Nicolescu, Dumitru Scoroșanu. Critica literară este făcută de Tudor Cicu (Ioana Câmpeanu, Niciodată pentru totdeauna), Gheorghe Postelnicu (Ana Iancu, Note de lector la tetralogia Muscelenii de Titi Damian). Întâlnim poezie de Cezar Ivănescu, Simion Bogdănescu, Iorgu Gălățeanu, Adrian Păunescu, Tudor Cicu, Ion Știrbulescu, Nicolae Stanciu, Elena Stroe-Otavă și proză de Eugen Oniscu și Georgeta Tudor.

Leviathan, Anul IV, nr. 1 (14), ianuarie-martie 2022. Vârstele timpului este editorialul revistei. Remarcăm apoi studiile și eseurile sunt realizate de Costin Tuchilă și Pușa Roth, Schiller – ispita romantică (6) și Anul Molière – De la Scaramouche la Sganarelle, Dan Caragea, Amoniac, amoniu, amonit, Ani Bradea, „Verso lʼItalia” – o călătorie poetică fără restricții, Daniel Onaca, „Fiul nisipurilor” de Tahar Ben Jelloun sau Porțile spre sinele propriu, George Grigore, „Sunt eu, Iosif, tată” – poeme de Mahmoud Darwish, Costin Tuchilă, Nobel pentru voce și chitară, Vasilica Grigoraș, Problema timpului în filosofia lui Dimitrie Cantemir, Daniel Ioniță, Cum a devenit nemuritor un poet care nu a existat, Ana Dobre, Poezia – drumul spre Emaus al lui Ioan ES. Pop, Nicolae Sirius, Universuri paralele, Urfet Șachir, La porțile Orientului, Cornelia Costin, Mijloacele de care dispun politicile culturale, interviurile: Cornelia Bartels – Fănuș Neagu, Victoria Milescu – Platon Pardău, Sabina Măduța – Aristide Dobre, Daniela Șontică – Tudor Nedelcea, aforismele lui George Corbu și a(furisis)me de Pompilius Micu. Critica literară este făcută de Costin Tuchilă (Letiția Vladislav, Masada), Valeria Manta Tăicuțu (Rodica Dascălu, Apa limpede a libertății), Ana Dobre (Mariana Ionescu, Jocuri și zile), Răzvan Nicula (Mihai Petre, Birtul Parcului), Rodica Lăzărescu (Titus Vîjeu, Un veac în față, un veac în spate), Veronica Pavel Lerner (Amos Oz, Aceeași mare, Nikos Kazantzakis, Ascensiunea). Întâlnim poezie de Cumali Karataș (traducere de Urfet Șachir), Mihai Eminescu, Alphonse de Lamartine (traducere de Ion Heliade Rădulescu), Serghei Esenin (traducere de George Lesnea), Veronica Pavel Lerner (două sonete traduse în limba engleză de Radu Ștefănescu și un poem cu versiuni în limbile franceză și engleză de autoare), Vasilica Grigoraș (cu versiune în limba albaneză de Baki Ymeri), Valentina Teclici (cu versiune în limba engleză de autoare), Valentin Emil Mușat, Mihaela Oancea, Ioan Vasiu, Stela Ember, Dorina Stoica, Luminița Zaharia, Nicolae Mătcaș, proza, de Barbu Ștefănescu Delavrancea (cu versiune în limba engleză de Antigone Kefala), Ionuț Cristache, Dumitru Ichim, Ovidiu Gligu, Letizia Timofte, Gina Zaharia, Letiția Vladislav, Claudiu Neacșu, Mircea Bodnariu, Rudy Roth, Radu Comșa, Liliana Toma, Sorin Oprea, Lică Barbu, Cătălina Hașotti, Lăcrămioara Stoenescu, Iuliana Dinu și teatru, de Pușa Roth.

Literadura, Anul VII, nr. 23, martie 2022, Buzău. Eseurile acestui număr de revistă sunt realizate de Iuliana Camelia Radu, Dincolo de viitor (editorial), Dalma Lidia Toadere, „Carnavalul animalelor”, pentru copii. Evocările sunt făcute de Florentin Popescu, Amintirile copilăriei (I), iar interviul, de Marian Mihai cu Radu Vancu. Teo Cabel prezintă cărțile: Povestea bărbatului care a visat frumos de Valentin Busuioc și Umbrele copacilor tăiați de Mircea Teculescu, iar critica literară este făcută de Dumitru Ion Dincă (Gabriela Mihaela Vasile, Când viața se inspiră din vise), Daniel Luca (Victoria Fonari, Fericirea din clepsidră), Raluca Faraon (Ana Ardelean, Un corp de iluzii). Poezia e semnată de Tatiana Ernuțeanu, Camelia Iuliana Radu, Manuela Camelia Sava, Mihaela Roxana Boboc, Luminița Bradu, Florentina Loredana Dalian, Radu Vancu, Constantin Suditu, Cristina Maria Penalva Pastor (prezentare și traducere de Elisabeta Boțan), Ciprian Vestemean, Marin Ifrim, Ioan Vintilă Fintiș, Cornelius Drăgan, Marin Moscu și proză, de Ramona Müller, Sorin Călin și Andrei Ungureanu.

Liter-Club, Anul VII, nr. 1 (24), ianuarie-martie 2022. Din pinacotecă ni se oferă Mamă și copil de Nicolae Tonitza, Chipul mamei de Mirela Bălan și Mama și copilul său de Gustav Klimt, iar la rubrica Mamă frumoasă, primul meu rai sunt prezenți cu citate: Ion Creangă, Mihai Eminescu, Nicolae Labiș, Serghei Esenin, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Oana Andrei, Corneliu Vadim Tudor. Remarcăm apoi eseurile realizate de Teodor Pracsiu, Teatrul „Victor Ion Popa”- Bârlad. Pădurea de A. N. Ostrovski (II), Nela Diana Radu-Grigorescu, Am împlinit un număr de ani… Și ce dacă? Ștefan Mârzac, În atelierul cuvintelor și Însemnările cu staif ale lui Theodor Codreanu, critica literară este făcută de Vasile Fluturel, (Mihai Cimpoi, Eminescu, lumea valorilor și noi, postmodernii), Petruș Andrei (Grigore Codrescu, Imposibila revanșă), Vasile Leonte (Lecturi din Ion Trif Pleșa). Semnează poezie: Oana Andrei, Petruș Andrei, Mihaela Albu, Nicușor Dărăbană, Marcel Miron, Elina Cojocaru, Doina Harnagea, Martin Cata, Alexandru Cazacu, Emil-Ciprian Testemean, Iorgu Gălățeanu, iar proză: Joëlle Chambon (traducere de Doina Harnagea), Lina Codreanu, Elena Netcu și Ana Opran.

NEUMA, Anul VI, nr. 1-2 (51-52), 2022, Cluj-Napoca. Remarcăm eseurile realizate de Andrea H. Hedeș, Lotusul albastru și tandrețea uitării (editorial), Horia Gârbea, Poezie, pandemie și În căutarea lui Shakespeare, Mircea Muthu, Mircea Eliade și India, Ioan Cristescu, Teatrul popular, Răzvan Nicula, Românism pus la colț, Mihai Păcuraru, Limba noastră cea de toate zilele, Liviu Capșa, Stânga intelectuală franceză și sindromul „Lolitei”, istorie literară: Mihai Barbu, Legături paranormale, Iulian Bitoleanu, Regalitatea în publicistica lui Rebreanu, Mihai Maxim, Pornind de la o fotografie, Icu Crăciun, Regina Elisabeta, alias Carmen Sylva, dialog: Andrea H. Hedeș – Daniel Moșoiu, poezia semnată de Virgil Mihaiu, Gheorghe Grigurcu, Jidi Majia (traduceri de Adrian Daniel Lupeanu, Constantin Lupeanu), Liviu Franga, Simona-Grazia Dima, Mihaela Oancea, Nicolae Nistor, Delia Bodea Iacob, Vadim Teriohin (traduceri de Ala Spînu), Le Quang Tahng (prezentare și traduceri de Andrea H. Hedeș și Horia Gârbea), Pablo Neruda (prezentare și traduceri de Dana Pocea), Roxana Diana Toșu și proză de Adrian Alui Gheorghe, Angeles Doñate & Francesc Miralles (prezentări și traduceri de Teodora Șandru-Mehedinți), Emilia Poenaru Moldovan și Dana Banu, critica literară făcută de Menuț Maximinian (Andrei Oișteanu, Moravuri și năravuri), Ioan Holban (Răsvan Popescu, Protestul brazilor de Crăciun), Ana Dobre (Spiridon Popescu, Ferice de cel orb, Emilia Dănescu, Mărul insomniei), Monica Grosu (Radu Voinescu, Libertatea criticii), Nicoleta Milea (Miruna Drăghici, Anima mundi, Ion Cristofor, Poeme canibale), Gela Enea (Miruna Drăghici, Anima mundi, Alexandru Cazacu, Ora), Raluca Faraon (Ofelia Prodan, Clona luʼ Ofelia Prodan în aeroplan), Flavia Adam (Valentin Busuioc, Povestea bărbatului care a visat foarte mult), Dan Gulea (Alexandru Vakulovski, Urmuz), Gh. Lăzărescu (Adrian Costache, Elegii podgorene), Evelyne Croitoru (Nicoleta Milea, Cărțile prietenilor mei), Ana Ardeleanu (Ottilia Ardeleanu, Doze de plăcere), Sonia Elvireanu (Radu Matei Todoran, Pergamentele uitării), Christian Crăciun (Ramona Müller, Atacă și fugi!).

Plumb, Anul XVIII, nr.178-179, ianuarie-februarie 2022, Bacău. Eseurile sunt realizate de Dumitru Brăneanu, De la un covid la altul, Mihai Buznea, Rețeta fericirii, Ioan Vulcan-Agniteanul, Eminescu – darul providenței, Serghie Bucur, Sublima viață la țară, Petruș Andrei, Anotimpurile poeziei lui EMINESCU la Văratic, Liviu Chiscop, Proza literară a lui Eminescu – preeminență și proeminență în contextul național și european, Constantin Vorniceasa, Un vis străvechi – omul nou, Dan Sandu, „Ne succedem generații…” Se închină maestrului Petre Isachi, Ioan Florin Stanciu, Scrisorile dobrogene – Aspecte ale mitului, Romulus-Dan Busnea, Noua Revoluție Culturală, Marea Resetare și Sfârșitul Democrației (5). Uniunea Scriitorilor din România–Filiala Bacău, membri născuți în ianuarie: Ștefania Oproescu, Ion Tudor Iovian, Gheorghe Mocanu, Mara Paraschiv, Vasile Proca, Ion Fercu, Mariana Zavati Gardner, Petru Cimpoeșu, Valeria Manta Tăicuțu, Dan Perșa, Adrian Lungu, Victor Munteanu, Doina Cernica și în februarie: Nicolai Tăicuțu, Vasile Sevastre-Ghican, Constantin Severin, Dan Iacob, Constantin Th. Ciobanu, Violeta Savu. Și…Să ne aducem aminte de Mircea Bostan, Radu Cârneci, Ion Lupu, Calistrat Costin. Poezia este semnată de Ticu Leontescu, Rodica Dascălu, Cristiana Vărășteanu, iar proza, de Oana Mihaela Savin, Teodor Titi Roznovanu și Firiță Carp. Critica literară este scrisă de Constantin Dram (Mircea Țâmpău, Vă dăruiesc poezii), Mioara Bahna (Cristina Ștefan, Molando SF), Lucian Gruia (Victoria Furcoiu, Fabule), Octavian Mihalcea (Veronica Popescu, Plata păcatului), Ionel Necula (Petrache Plopeanu, Marmurele mele prinse-n lut), Livia Ciupercă (Florentin Popescu, Unsprezece povestiri și o ficțiune), Marius Popescu (Daniel Nicolescu, De la psalmistul David la psalmiștii români moderni și postmoderni), Ică Sălișteanu (Gheorghe Dobre, Sărind din piatră în piatră), Valeriu Traian (Miruna Luiza Sprințeroiu, Farmacia în civilizațiile omenirii), Cristina Ștefan (Ana Angela Grădinaru, Antologie de poezii de dragoste), Grigore Codrescu (Dumitru Barău, Măștile fericirii), Ioan Țicalo (Tucu Moroșanu, Amoruri second hand și bahice efluvii), Dorina Stoica (Emilia Amariei, Poarta spre veșnicie), Lucian Strochi (Neculai C. Muscalu, Scrierea istoriei în limba română: A.D. Xenopol).

Pro Saeculum, Anul XX, nr. 7-8 (155-156), 1 octombrie – 31decembrie 2021, Focșani. Bogatul sumar al eseurilor este realizat de Rodica Lăzărescu (editorial), Dumitru Radu Popescu, Magda Ursache, Ioan-Aurel Pop, Mircea Popa, Traian D. Lazăr, Ioan Dumitru Denciu, Maria Nițu, Gheorghe Glodeanu, Gheorghe Lăzărescu, Georgeta Adam, Viorel Chirilă, Ana Dobre, Petre Isachi, Dan Petrușcă, Vartan Arachelian, paginile de istorie literară sunt scrise de Niculae Gheran, Ionel Necula, Victor Ravini, Ioana-Ruxandra Fruntelată, interviurile sunt Rodica Lăzărescu – Constantin Coroiu (II), Georgeta Filitti – George Corbu Junior. Despre Nicolae Dan Fruntelată – 75 scriu: Mircea Radu Iacoban, Titus Vîjeu și Ion Andreiță, iar in memoriam Ion Roșioru: Diana Dobrița Bîlea și Șerban Codrin. Poezia este semnată de Ion Roșioru, Marcel Mureșeanu, Șerban Codrin, Passionaria Stoicescu, Nicolae Cabel, Ioan Al. Lupu, Ioan Florin Stanciu, Ionuț Caragea, Alexandru Cazacu, Ștefan Vida Marinescu, Vasile Toma, Victoria Milescu, Paul Spirescu, proza, de Nicolae Iliescu, Viorel Savin, Doina Cherecheș, teatru, de Nicolae Havriliuc. Critica literară este făcută de Rodica Lăzărescu (Constantin Călin, Zigzaguri. Accente. Jurnal), Iordan Datcu (Dialoguri adnotate despre interbelicul literar românesc), Stan V. Cristea (Mihai Stan, Drumul cărții. Din jurnalul unui editor), Ana Dobre (Ion Cristofor, Poeme canibale), Cornel Simion Galben (Doina Cernica, Neaua ningea la Betleem), Ion Fercu (Dan Sandu, Cântece de prieten), Lia-Maria Andreiță (Constantin Lupeanu, Ambasador în Musonia), Mihăiță Stroe (Mihail Soare, Scriptularia), Fevronia Spirescu (Lucia Bibarț, Zâna pădurii, O zi de pomină și Lampa licuriciului), Diana Dobrița Bîlea (Ovidiu Mihalache, Lupoaica, Ana Ardeleanu, Realități interzise, Mioara Rîșnoveanu, Aproape urban).

Revista Nouă, Seria a patra, Anul XVIII, nr.1 (120), 2022, Câmpina. Eseurile sunt realizate de Firiță Carp, Corridă, Daniel Alin Ciupală, Alexandru Tudor Miu, poetul care și-a irosit talentul, Florin Dochia, Kafka. Singurătate și vinovăție, ispășire și răscumpărare, critica literară este făcută de Radu Ilarion Munteanu (Horia Gârbea, Crime la Elsinore), Petronela Apopei (Ioan Romeo Roșiianu, Punte peste pagini), Mioara Bahna (Bjørnstjerne Bjørnson, Moștenirea familiei Kurt), proza este semnată de Iulian Moreanu, Angela Burtea, Andrei Breabăn, Ion Toma Ionescu, iar poezia, de Petronela Apopei, Ioan Romeo Roșiianu și Corneliu Florin Cubleșan.

Salonul literar, Anul XXIV, nr. 106, ianuarie 2022. Eseurile sunt realizate de Culiță Ioan Ușurelu, Nebuni sau înțelepți (editorial), Alex. Ștefănescu, Vești proaste despre limba română, Aneta Țîru Pioară, Profeție și poezie, Victor Ravini, Avangarda literară și folclorul românesc, Valeriu Ștefănescu Oancea, Socrate despre dragoste…, Silvia Măndășescu, Poezia medicinei și medicina poeziei: Vasile C. Voiculescu (1884-1963), Adrian Matei, O interpretare a misterelor ascunse în „Vestimie”, istoria literară este pusă în evidență de Cătălin Oprișan, Mihu Sadoveanu, Boris Mehr, Antioh Dimitrievici Cantemir, Pavel Chirilă, Ultima seară pe pământ. De ce a murit Nichita Stănescu? Marioara Nedea, Eminescu și Mite Kremnitz, Răzvan Moceanu, Marta Bibescu, istorie: Nicolae Dabija, Un geniu monstruos, Ioan-Aurel Pop, Matematica… Atitudini iau: Cătălin Sava, Angela Gheorghiu și părerile ei despre contemporani și înaintași… Culiță Ioan Ușurelu, Funcția ca o pușcă, critica literară este făcută de Petrache Plopeanu (Lucian Strochi sau pantagruelica necesitate a frumuseții. Condiționarea spectacolului), Lucian Ioniță (Gabriela Ana Bălan, Prea mulți Pilați pentru două mâini), Georgică Manole (Eminescianismul „adânc” substantivizat în poezia lui Vasile Lefter). Personalități citate: Nicolae Dabija, Emil Cioran, Charlie Chaplin, Cezar Straton, Antoine de Saint-Exupéry, Golda Meir. Semnează poezie: Emilian Marcu, Ciprian Vestemean, Doina Guriță, Toader Răduță, François Villon (traducere de Adrian Vasiliu), Adrian Păunescu, iar proză: Adrian Matei.

Scriptor, Anul VIII, nr. 3-4 (87-88), martie-aprilie 2022, Iași. Poezia este semnată de Nichita Danilov (cu poem desenat de Dragoș Pătrașcu), Marian Drăghici, Vlad Mușat, Emil Nicolae, Doru Scărlătescu, Caroline Carver (prezentare și traduceri: Ana-Maria Denisa Neagu), Thomas Moran (prezentare și traduceri: Raluca Simion), iar proza, de Radu Găină, Vasile Iancu, Ștefan Mitroi. Lingvistica este pusă în evidență de Emina Căpălnășan, De la țuicărie la ciolănărie și așa mai departe…, Laura Carmen Cuțitaru, Moralitatea și lumea animală, Ruxandra Gheorghe Negrea, Limba română, o insulă latină (II), Cristina Florescu, LUNA și lună. Dialogurile sunt realizate de Vania Atudorei cu Régis Pasguier, Vania Atudorei cu Rémus Tzincoca, Grigore Ilisei cu Petre C. Caraman și Robert Șerban cu Lucian Scurtu. Istoria este prezentă prin: Ioan-Aurel Pop, Sud-vestul Moldovei la 1234 (I), Gheorghe Cliveti, Marginalii la un fragmentarium istorico-memorial, Elvira Sorohan, O poveste despre „cumplite vremi acmu”, Ioan Scurtu, Povestiri adevărate. Memorii (IV), Liviu Ioan Stoiciu, Din anul Revoluției. De uz strict personal (XL), Ion Țurcanu, Despre minoritatea creatoare, Eugen Uricaru, Cârța. Adrian Dinu Rachieru este prezent cu eseul Eugène Ionesco și „exilul” românesc (I). Critica literară este făcută de Ioan Holban (Ioan Barb, Descântec pentru amăgit uitarea), Ioan Răducea (Prin Basarabia românească. 1918-1944), Nicolae Crețu (Sorin Alexandrescu, Lumea incertă a cotidianului), Nicolae Busuioc (Lucia-Gabriela Munteanu, Poveștile din tabloul unei femei), Felix Nicolau (Eugen Barz, Fântâna lui Iacob), Diana Bobică (Codrin Liviu Cuțitaru, Omul multiplu), Frăguța Zaharia (Ioan Lascu, O istorie la purtător sau deplasarea spre roșu), Livia Iacob (Nicolae Leahu, Oul didactic. Schițe pentru un curs de poezie), Șerban Axinte (Călin Ciobotari, Recitindu-l pe Gorki), Gruia Novac (Liviu Antonesei, Semne galbene pe ecran negru).

Urmuz, seria a doua, Anul IX, nr.1-2/ 2022, Câmpina. Eseurile și comentariile sunt realizate de Antonin Artaud, Revoltă contra poeziei, Carrie Fountain, Despre „Întrebări către Spirit” și Susan Mitcheli, „Ca poet, am învățat multe din muzică” (tălmăciri de Florin Dochia). Poezia este semnată de Antonin Artaud, Carrie Fountain (tălmăciri de Florin Dochia), Costin Teodorescu, Diana Ungureanu, Diana Trandafir, Mihaela Poduț, Ciprian Vestemean, Coca Popescu, Mihai Merticaru, Simion Felix Marțian, Dumitru Ichim, Dorina Stoica, Aurel M. Buricea (in memoriam), Susan Mitcheli (tălmăcire de Florin Dochia). Critică literară fac: Florin Dochia (Petronela Apopei, Fiorii iubitei în albastru), Cezarina Adamescu, (Mihaela Gudană, Concertele liniștii), Mioara Bahna (Radmila Popovici, Vene și artere), Octavian Mihalcea (Vasile Moldovan, Suflet geamăn), Petronela Apopei (Mihaela Marilena Chițac, Sub semnul Ursei), Liliana Popa (Ecaterina Petrescu Botoncea, Te întrebi cine sunt…). Eveline Păuna este în dialog cu Mădălin Crețu.

UZP, nr.24/ 2021. Timpul lui Doru Dinu Glăvan în și pentru UZPR. Acest număr este deschis de eseul Scrisoare imaginară a lui Doru Dinu Glăvan către membrii Uniunii – UZPR nu este un culcuș, ci o baricadă. Despre Profilului jurnalistic al lui Doru Dinu Glăvan și Amintiri cu acesta scriu: Oana Glăvan, Daniela Gîfu, Marian Nencescu, Adina Andrițoiu, Gabriel Niculescu, Theodor Damian, Anca Sîrghie, Ioan David, Răzvan Ciucă, Elena Căpățână, Ecaterina Chifu, Alexandru Pripon, Camelia Duca, Corina Popescu, Maria-Daniela Pănăzan, Doina Dabija, Dragoș Bako, Octavian Țîcu, Eugen Doga, Cristina Leorenț, Dumitru Buțoi, Emil Șimindan, George G. Echim, Emilian Simion, Iuliana Gorea Costin, Ionel Popescu, Nicolae Stanciu, Marin Ștefan, Valeriu Tănasă, Firiță Carp, Ică Sălișteanu, Marcel Ciubotaru, Lucia Bibarț, Mihaela Albu, Zeno Fodor, Maricela-Paraschiva Buicescu, Crina Popescu, Mircea Pospai, Nistor Becia, Maria Stanciu, Tudor Nedelcea, Vasile Vulpașu, Andrei Viziru, Dorin Ocneriu, Vasile Filip, Victor Manega.

Vatra veche, Serie veche nouă, anul XIV, nr 3 (159), Martie 2022, Târgu Mureș. Din sumar remarcăm: dialogul revistei, prin Nicolae Băciuț, cu Cleopatra Lorințiu, poezie semnată de Suzana Fântânaru (care asigură și ilustrarea revistei), Dumitru Ichim, Dumitru Mălin, Răzvan Ducan, George Baciu, Ioan Vintilă Fintiș, Ștefania Oproescu, Elisabeta Furtună, Valeria Bilț, Ioan Mugurel Sasu, Nicolae Nicoară-Horia, Dumitru Băluță, Nicolae Mătcaș, Vasile Larco și proză, de Gheorghe Jurcă, eseurile realizate de Nicolae Băciuț, Lecțiile istoriei, Maria-Cecilia Nicu, Gânduri despre Brâncuși, Dumitru Hurubă, Să ne mai (re)amintim de… Camil Petrescu, Gheorghe Sarău, Corespondența lui Dimitrie Stelaru (XLVIII), Dorin Nădrău, Jurnalul inedit al lui Matei Călinescu, Silvia Urdea, Impostura ca politică de stat, acad. Ioan Aurel Pop, Transilvania, starea noastră de veghe (XLVIII), Valeriu Tănasă, Părintele Dumitru Stăniloae și filosoful Lucian Blaga, portretul lui Adalbert Gyuris făcut de Claudia Izotov, Gheorghe A. Stroia, Dragoș Nelersa, Lucian Marina, Virginia Popovici, comentariile scrise de Ionel Popa, Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, roman istoric în haină realist-balzaciană (I),Christian W. Schenk, Cassian Maria Spiridon. Noduri pe linia vieții și critica literară făcută de Lörinczi Francisc-Mihai (Răzvan Ducan, Poetul care a greșit lumea), Zenovie Cârlugea (Virgil Diaconu, Biblia literară și Biblia literară și Biblia dogmatică, Șerban Codrin, O sută și una de poezii și Marea Tăcere), Nicolae Suciu (Silvana Andrada Tcacenco, Retorica singurătății), A.I. Brumaru (Anica Facina, Sunt omul drumului), Corneliu Vasile (Tudor Cicu, Enigmatica Ema), Mihai Posada (Ioan Barbu, Vara cade într-o zi de miercuri), Tudor Cicu (Ovidiu Dunăreanu, Polifoniile sinelui), Livia Fumurescu (Radu Ciobanu, Mărturisitorii. Prin lumea jurnalelor intime).

Supliment Vatra veche, 3/2022. Această ediție de colecție este dedicată lui Nichita Stănescu. 84 de pagini sunt cu Nichita Stănescu (poezii, eseuri, fotografii).

Cititorul de reviste