Spații culturale nr. 43 (10)
George DAVID
Poetului, poveţe
să dormi cu gura deschisă:
poate că-ntr-o noapte
vei inhala
o pasăre
să nu dormi cu gura deschisă,
deoarece ar putea să te abandoneze
cuvintele
să calci pe zăpadă
numai dacă ai
tălpile curate
să nu calci pe zăpadă
şi nici pe iarbă,
ci numai pe aer
să dormi,
poate vei visa
iele
să nu dormi:
somnul nu naşte nimic,
nici măcar monştri
să bei apă
numai din fântâni
neîncepute
să nu bei apă:
împărtăşeşte-te cu vin
sau, şi mai bine,
cu sfânt sângele îngerului
să citeşti:
în palmă,
în cafea
şi în vise
să nu citeşti:
cititul îţi strică
vederea
Ruperea cuvântului din piatră
chiar şi numai pentru atât
merită să trăieşti:
pentru a vedea încântarea
din ochii bunului sălbatic
vrăjit de falsa strălucire
a primejdioasei podoabe de tinichea
imitând preţioasa corolă a florii
să schimbi luciul mat al pietrei,
al pietrei adevărate
pe imaginea ei orbitoare
(chiar dacă şi aceasta
îşi are propria viaţă):
dureros troc pierzător
cu depărtatul miraj al cuvântului!
nimeni n-a putut face vreodată
un bumerang din piatră,
pe când închipuirea acesteia
este, prin ea însăşi, un bumerang
şi totuşi, supune-te idolului,
chipului cioplit,
fără de care intrarea
în labirint
e cu neputinţă
Arcaş
ţinteşte soarele
în chiar lumina lui
dacă poţi
ţinteşte frunza
în chiar clorofila ei,
nu te teme
că te vei umple
de verde
ţinteşte calul
în chiar nechezatul său
şi speră
că el va tropoti
şi în tine
ţinteşte, arcaş,
dar nu nimeri!
nu toate sunt
neapărat
ţinte!
Supremaţia ierbii
de obicei, un fir de iarbă
e doar atât: un fir de iarbă
dar ce este el
atunci când se găteşte
cu o perlă de rouă?
sau cu o insectă
ca o broşă cu ochi vii?
la fel, ai putea zice
că o iubită
e doar atât: o iubită
dar nu poţi spune asta,
deoarece ea
umblă întotdeauna
înveşmântată în visele tale,
în dorinţele tale,
ea poartă mereu
bijuteriile atributelor tale,
altfel n-ar mai fi
o iubită
poţi aşadar conchide
că firul de iarbă
cu propriile-i podoabe
există,
pe când iubita, săraca,
purtând odoarele tale,
doar
este
Nălucă, însumi
privesc atent
şi exclam: „ia te uită!
desenul ăsta
l-aş fi putut face eu!”
şi, brusc, sunt mândru
de talentul meu
încă neînmugurit
şi, brusc, sunt dezolat
că acel desen
nu poartă semnătura mea
astfel că, în cele din urmă,
rostesc doar atât:
„aş fi putut fi…
aş fi putut”
Cuirasierul bătrân către cuirasierul tânăr
bravo, tinere cavaler,
văd că ai îmbrăcat corect
armura de piele,
îţi şade bine în ea
peste ea urmează să-ţi tragi
armura de pânză,
apoi pe cea de fier,
cea de cuvinte,
de gesturi,
de sânge
şi câte altele
şi nu uita
că toate sunt diferite,
se-mbracă şi se poartă altfel,
iar tu trebuie să le-mpaci pe toate
şi, în tot acest timp,
nu slăbi din mâini
scutul şi lancea
pune-ţi, aşadar, cuirasă trainică,
coboară viziera,
strânge dreapta pe spadă,
fii vigilent, căci urmează
duelul!
duelul
cu tine!
Geometrie subiectivă
un triunghi de păsări
zboară în cerc, ele părând lipsite
de proverbialul lor simţ
de orientare
triunghiulară inima mea
pulsează în cerc,
deşi ar trebui să bată
în linie
Fotografie cu înger lipsă
mi-ai zis, făcându-mi o fotografie:
„să nu te mişti,
fiindcă în cadru îmi apare
ca şi cum pe umărul stâng
ai avea un
înger.”
„înger?” zic, nemişcându-mă.
„prea târziu, mi-ai răspuns.
tocmai l-ai alungat
cu îndoiala ta”
Song pustiu
soldat fără patrie
şi, deci, fără glorie,
fără brav căpitan,
dar şi fără ariergardă,
fără fiinţe dragi
care să-l aştepte acasă,
fără ca umbra
să-i împietrească vreodată
în statuie
Soldat în deşert
faimosule, crudule,
neîndurătorule zeu,
ia-ţi labele jos
de pe pustiul meu!
nu vezi că-s un nenorocit de soldat
rătăcit în propriul deşert?
nu vezi că nordul busolei
îmi e atât de incert?
cred c-aş putea să mai lupt,
dar cu cine?
o mei fi vreun duşman
care să-şi amintească de mine?
când zac în nisip, însetat
şi topit de căldura amiezii,
tresar şi-mi pare că printre dune
târâş (sayonara!) vin japonezii
sau, şi mai rău, nevăzuţii
tătari ai lui buzzati,
pe care-i ştiam altfel
din poveştile tatii.
dar, de fiecare dată,
nu-i decât înşelare:
aici nu mă caută nimeni
nici măcar din eroare!
aşa că ia seama, zeule,
ia seama bine:
dacă nu vine duşmanul,
am să lupt
chiar cu tine!
