Cotețul cu metafore – Înger și Demon
Înger și Demon
În germenii de frică absolută
stă pandemia de singurătate
a unei lumi demult pierdută
și fără niciun drept la libertate…
De monștri, lumea e sătulă,
ar vrea programe de umor,
iar bucuria, nu i-ar fi destulă
dacă râsul nu i-ar fi molipsitor…
În gerurile crunte se călește
ființa vie din lumină și căldură
ce nu se convinge că trăiește
decât când vede ce îndură..
De mondiale crize, inventate,
să râdem astfel, toți, cu lacrimi
și-apoi să le-aruncăm pe toate
în valul de neostoite patimi
În geriatrice aziluri stă închisă
speranța, așteptând să moară,
căci ordonanța nu a fost emisă
și toate-au încetat s-o doară…
De monumente, lumea-și râde,
își face poze deșănțate cu eroi
sfidând amenințarea morții hâde
pe care o împroașcă cu noroi…
Îngerul morții albe dă târcoale
voind să ia un suflet sub aripă
peste mulțimea trupurilor goale
care imploră un surâs de-o clipă…
De monede false se va umple
marea vistierie-a lumii amuzate
iar asta e pe cale să se-ntâmple
în timp ce râde la glume răsuflate…
