Cenaclul Alexandru Sihleanu – 3 Iulie 2021
DRAGOSTEA DE NEAM ȘI DE ȚARĂ ÎȚI URMEAZĂ PAȘII CONȘTIINȚEI
Sâmbătă, 03 iulie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul epigramistic in memoriam Matincă Costea.
„(Șugubeții) Îi cam șugubăț bărbatuʼ,/ Servește rachiul fiert,/ Patruped îi spune satuʼ/ Vinul numai…câte-un sfert. (Babele) I-au plăcut bătrânele,/ Iar enigma o dezlegi!/ Cât îl țin frânele,/ Va urca și pe Bucegi. (Doamnă cu principii) A rămas în pană doamna,/ Soțul îi fără lipici!/ Pentru dânsa-i gravă rana,/ Când rezerva-i… la serviciʼ.” (Dumitru Hangu )
„(Greutate) Sunt oameni grei în preoție/ Și asta pot a afirma/ Că mulți au, după cum se știe,/ O sută kile și ceva… (La comandă) Colonel era-n Armată/ Doina. Genial./ Dar acasă îl comandă/ Doamna General.” (Laurențiu Turcu)
A urmat lectorul de serviciu, Mihai Doina, cu un material informativ intitulat „ZILELE MUNICIPIULUI – sărbătoarea orașului!” Redau materialul: „Sărbătoarea, în ciuda interdicțiilor ori a nepăsării unora, este un fenomen care se manifestă independent de voința unui partid sau a unei persoane! Aceasta e definiția… și e corect să fie așa! Dar… „Zilele orașului” trebuie să fie o sărbătoare bazată pe fundamentul istoric, ori tradițional, raportat la datini și obiceiuri din spiritualitatea poporului. Să analizăm puțin! Sfânta Fecioară Maria este apărătoarea și ocrotitoarea noastră, a municipiului; ea ne ajută de boli și de necazuri! Sfânta Maria – Mică sau Mare – este făcătoare de minuni! Dar noi, râmnicenii, îi vandalizăm jalea dolului la Adormirea sa și mai vrem să ne ocrotească! Am să mă explic… În cursul unui an avem planificate o serie de sărbători naționale; le enumăr pentru a demonstra că nu sunt exagerat de multe, dar sunt foarte importante:
-15 ianuarie: Ziua Culturii Naționale;
-24 ianuarie: Ziua Unirii Principatelor Române;
-10 mai: Ziua Independenței României (1877);
-9 mai: Ziua Victoriei antinaziste (1945);
-9 mai: Ziua Europei (1950);
-10 iunie: Ziua Eroilor;
-26 iunie: Ziua Drapelului Național;
-29 iulie: Ziua Imnului de Stat;
-14-13-16 august: Zilele municipiului Râmnicu Sărat;
-1 decembrie: Ziua Națională a României. Deci opt zile cu sărbători importante! Despre Ziua Drapelului Național și a Imnului de Stat am prezentat unele considerente ale mele în ședințele din anii anteriori. Vă prezint, acum, cele șapte Imnuri naționale ale României:
1862: „Marș Triumfal și primirea steagului și a Măriei sale Prințul Domnitor”: compozitor Eduard Hübsch.
1884: „Imnul Regal Român”: versuri Vasile Alecsandri, muzica Eduard Hübsch
1948: „Zdrobite cătușe”: versuri Aurel Baranga, muzica Matei Socor;
1953: „Te slăvim, Românie!”: versuri Eugen Frunză și Dan Deșliu, muzica Matei Socor.
1975: „E scris pe tricolor Unire”: versuri Andrei Bârseanu, muzica Ciprian Porumbescu
1977: „Trei culori”: o variantă a cântecului patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu.
1989: „Deșteaptă-te, române!”: versuri Andrei Mureșanu, muzica Anton Pann. Azi vreau să mă refer la Zilele municipiului Râmnicu Sărat, care se sărbătoresc începând din 2007. Primarul din acel an 2007, dl Ghinioiu, ajutat de consilierii Primăriei au declarat pe Fecioara Maria – ocrotitoarea Râmnicului Sărat. Foarte frumos! Dar din grabă au ales sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului – 15 august, zi de doliu! Biserica Ortodoxă Română omagiază pe Născătoarea de Dumnezeu, Fecioara Maria cu diferite ocazii:
-Zămislirea Maicii Domnului de către Sfânta Ana (9 decembrie);
-Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie);
-Buna Vestire (25 martie);
-Adormirea Maicii Domnului (15 august);
-Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie);
-Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie). Toate cele șase sărbători sunt la fel de importante, însă Nașterea și Adormirea Maicii Domnului sunt clasificate ca sărbători domnești. În popor aceste două sărbători au căpătat supranumele de Sfânta Maria Mică și Sfânta Maria Mare, dar este aceeași sfântă ființă! Dacă este Sfânta Maria Mică, ea nu ne ocrotește la fel ca Sfânta Maria Mare? Și totuși… O legendă explică: jalea și întristarea care au cuprins lumea la Adormirea Maicii Domnului au fost așa de mari încât frunzele pomilor s-au îngălbenit de durere și mâhnire; fructele și grânele s-au copt repede, numai bune de pus pe sicriul Maicii Domnului. Ar trebui să învățăm de la natură și din legende cum să procedăm! La Nașterea Maicii Domnului sunt consfințite rosturile vitale ale naturii, ale vieții pe pământ, prin legături sacre într-o ambianță desăvârșită. În istoria Râmnicului Sărat la 8 septembrie 1439 a fost atestată prima dată localitatea noastră! La 15 august 1885 s-a trasat Grădina Publică de către primarul Al.I. Popescu, iar la 15 august, 10 ani mai târziu, s-a construit Primăria de către arhitectul Antonio Ulmioni. Deci, e mai importantă clădirea și parcul decât localitatea și locuitorii ei! Sau, pentru că anul 1885 nu este atât de vechi precum 1439, a-a stabilit sărbătorirea Zilelor Râmnicului Sărat!? Ori, primarul și consilierii au dorit să demonstreze că sunt atei și nu le pasă dacă în 15 august e zi de doliu, iar râmnicenii petrec 3 zile cu cântece, dansuri și foc de artificii…În anul 2017 Zilele municipiului Râmnicu Sărat au fost organizate la fix o săptămână după 15 august. Nu am reușit să descopăr ce interese partinice au dictat amânarea sărbătoririi; încă aștept o explicație a acestei amânări. Dar până atunci (care nu va fi niciodată) propun o îndreptare, pentru că se mai poate îndrepta organizarea sărbătorii râmnicenilor, care sunt majoritari români și ortodocși. Doamne, dă-ne minte și ajută-ne să revenim la normal! Și Sfântă Mărie, iartă-ne!” Pot spune doar atât: Amin!
„Dl col. Doina a făcut o istorie a imnului național. A început prin a ne vorbi despre drapel, care reprezintă esența neamului nostru. A arătat că drapelul modern are cele trei culori: roșu, galben și albastru, având imprimat la mijloc stema. A prezentat apoi fiecare imn național și contextual istoric în care a apărut, insistând că tot românul trebuie să respecte imnul ascultându-l într-o poziție cuviincioasă. Singura lipsă a expunerii D-sale o reprezintă absența unor prezentări audio a acestor imnuri. (Laurențiu Turcu)
„Consider că dl Doina are o dăruire, obligație și dragoste pentru tot ce a prezentat astăzi. Consider că a reușit să atingă punctele esențiale și ne-a oferit o formulă mai cadru și a terminat cu 1989 – Deșteptă-te, române – versuri Andrei Mureșan și muzica Anton Pann. Îi mulțumesc dlui Doina pentru informațiile oferite.” (Dumitru Bardaș)
„Dl Doina ne-a prezentat astăzi o lecție de istorie și de demnitate națională a poporului român exprimate de-a lungul vremii prin intermediul imnurilor care s-au cântat la noi. Specific atitudinii de profesionist în rândurile armatei este prezentată iubirea de neam și de simbolurile naționale. O scurtă trecere în revistă a făcut dl Doina a zilelor orașului, o paralelă între simbolul religios al zilei de 15 august și petrecerile care au loc ca manifestări de bucurie a sărbătoririi localității.” (Georgeta Iuga)
Sâmbătă, 10 iulie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Alexandru Măciucă. Vă așteptăm, cu drag!
