Ora de muzică
17.

Despre Yes povestirile sunt aproape interminabile, dovadă că încă n-am epuizat pe cei ce și-au pus amprenta semnificativ pe stilul acesta rock progresiv cu care au fost etichetați.

Alaltăieri ar fi trebuit să scriu, și doar printr-un concurs de împrejurări s-a întâmplat să nu coincidă cu celebrarea onomasticii lui, despre Rick Wakeman, pianistul, omul înconjurat de multe claviaturi. Dar nu doar atât. Compozitor, prezentator de radio și televiziune. Dar întâi de toate a fost copil și nu unul oarecare ci unul talentat. Începând cu șapte ani, reușește să smulgă o sută de certifixate și douăzeci de medalii și cupe în concursurile la care a participat ca pianist. Visul său a fost să devină concertist, dar nu toate lucrurile ies de prima dată când îți pui în gând. Să cânți la patruspezece ani într-o trupă de blues nu este de colea, nici să studiezi în același timp clarinet, orchestrație și muzică modernă, însă asta și-a dorit. A vrut colegiu de muzică a intrat după opt examene pentru nivelul A, ocazie cu care a reușit să câștige 10 șilingi de la profesorul său de muzică pe pariul pe care îl puseseră împreună privitor la trecerea examenelor cu brio. Porțile se deschid larg în urma colaborării în studio cu Ike and Tina Turner în 1968. În 1969 este invitat să participe la piesa Space Oddity a lui David Bowie, în 1970 se alătură grupului folk Strawbs și are destule colaborări diverse. Achiziția unui Minimoog la jumătate de preț de la un actor, pe motiv că este defect pentru că nu cântă mai mult de o notă, duce într-un final la abordarea lui de către Squire pentru a se alătura trupei Yes. Dar motivul principal al deciziei lui Chris de a-i oferi locul keyboard-istului era acela că Tony Kaye era reticent la a învăța și folosi sintetizatoarele, dar și faptul că tânărul Wakeman deja colaborase cu nume precum Cat Stevens, Elton John, Life on Mars, John Schroeder, T. Rex și Bowie.

Că albumul Fragile conține piese unde fiecare dintre componenții trupei au compus câte una din cele cinci ale discului și lui Wakeman îi revine prelucrarea după simfonia a patra a lui Johannes Brahms este un lucru deja cunoscut, dar că s-a înregistrat în doar cinci săptămâni pentru a-l ajuta pe Wakeman să-și achiziționeze un set nou de claviaturi prea puțini știu. Odată cu albumul acesta, Rick devine numărul doi în topul claviaturiștilor după Keith Emerson și începe să înregistreze primul album solo denumit The Six Wives of Henry VIII, cu piese instrumentale și cu contribuția a șapte muzicieni atât din Yes cât și din Strawbs, album care obține în Ianuarie 1973 locul șapte în UK și 30 în Statele Unite. Ideea pentru cel de-al doilea album solo Journey of the Center of the Earth apare în 1971 însă este pusă în practică abia în 1974 după disputele și refuzul casei de producție de a-l trimite spre vânzare și începutul de colaborare cu Brian Lane producătorul trupei Yes. Discul a fost un succes și a ocupat locul unul în regat și trei în USA. Același succes l-a repurtat și cu Yes la lansarea discului Close to the Edge, album care s-a vândut într-un milion de exemplare și care, spune Wakeman, a fost fără îndoială momentul cel mai bun pentru cariera viitoare a lui Yes.

Am mai întâlnit artiști, dar Wakeman este cu siguranță dintre cei mari. Am mai citit despre mulți, dar cariera lui muzicală este uimitoare. Știți câte albume solo are? 94! La mai multe meștere! Și la mai mulți ani!

Distribuie: