Fărădelegea lui Călin – Copul civic
Intimă, s-o știe doar el și ea….
Și statul. Iar între ei există raporturi… personale, indiferent de regimul matrimonial. A se lua de relații…. (Art. 307)
E o vorbă: să nu te bagi în familia altora. Fiindcă hotărăsc soții, în deplină armonie, toate cele ale căsătoriei. (Art. 308)
Avem o țară, o datorie… și angajamente către partenerul de viață legal: ,,… respect, fidelitate și sprijin moral.” Și o statuare acasă, împreună sau, dacă motive-s plauzibile, separat. (Art. 309)
Mai umblă unul și alta să iscodească dincolo de locuință ori chiar în căminul conjugal ascunzișurile, dar nu-i în firea Codului Civil să dea apă la moară suspiciunilor, fiindcă Art. 310 cam interzice cenzurarea corespondenței, nu importă celuilalt cu cine umblă și vorbește partenerul sau dacă nu-i convine meseria lui, să și-o schimbe ori să renunțe. Exclus.
Ți-ai luat nevastă, ți-ai…. Dar și ea. Că nu-i poate cășuna niciunuia pe numele de familie ales. Într-un singur caz acesta se poate modifica: ,,… cu consimțământul celuilalt soț.” (Art. 311)
Nerăbdătorul…. Neînțelegătorul…. Eu. Mă dusese mintea la cu totul alte aspecte, diferite de ale Art. 312. Regimul matrimonial referindu-se la trei variante: ,,… comunitate legală, separația de bunuri sau comunitate convențională.” Atât, ca să ne conformăm și Al. 2.
În simplitatea sa, Al. 1, Art. 313, stabilește normalitatea efectelor celor din urmă: doar din momentul căsătoriei. Terților, clarifică Al. 2, li se opune regimul matrimonial după publicitatea uniunii, iar dacă ea nu s-a înfăptuit, acestora li se propune regimul comunității legale.
Pentru chestiuni ordinare, un soț poate da mandat partenerului de viață pentru ,,… exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.” (Art. 314)
Un mandat special, judiciar se impune când unul dintre soți ,,… se află în imposibilitate de a-și manifesta voința…” La instanța de tutelă. Mandat ce încetează la terminarea neputinței ori dacă instanța a stabilit un tutore sau curator. (Art. 315)
Dar tot lapte și miere a fost până acum. Din acest moment apar problemele, actele ce pot periclita interesul general al familiei, încheiate de soțul mai puțin… conștient (moral…). Lui i se opune versiunea… cealaltă, cu ajutor de la instanța de tutelă, la cerere. Încuviințând pe o perioadă, nu mai mare de doi ani, dispunerea de unele bunuri doar dacă există acordul și consimțământul reclamantului. Anularea actelor neconforme este viabilă, dacă se încalcă hotărârea judecătorilor. Anulabile doar dacă nu trece timpul în zadar și se face anul de când partenerul află. Din păcate, după nelegitimitatea se prescrie. (Art. 316)
Și iată, acte… (de natură juridică) se pot semna în afară de terți și cu propriul soț. Mergându-se mai departe, oricare dintre parteneri putând încheia cu de la sine voie depozite bancare și operațiuni legate de acesta. Chiar și după desfacerea căsătoriei, posesorul depozitului poate dispune de fondurile depuse, contrar, doar prin hotărâre judecătorească. (Art. 317)
Să mă bată ăl de sus dacă pricep. Păi nu era fără voie de la celălalt? De ce să se ajungă în justiție pentru refuzul de a furniza soțului informații despre ,,… bunuri, venituri și datorii…”? Ca să se ajungă la ,,forțarea” de către instanță la obținerea informațiilor? Dar Art. 318 nu se oprește la partenerul de viață, ci trece și la terțul implicat, obligându-l în același mod, refuzul fiind acceptat doar dacă se consideră secret profesional. La refuz apelează și înfierabil, numai că gestul ,,… naște prezumția relativă că susținerile soțului reclamant sunt adevărate.”
