Cenaclul Alexandru Sihleanu – 7 Noiembrie 2020
OMUL ESTE PETALĂ DE TIMP
Sâmbătă, 07 noiembrie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de reculegere în memoria celui care a fost Smarandache (Manea)
Agheană, cantautorul care însuflețea atmosfera ședințelor cu vocea și chitara sa. Un suflet mare! Nu îl vom uita! Dumnezeu să-l odihnească!”
„(Domnului cantautor Smarandache (Manea) Agheană – A fost odată ca niciodată) O luptă, un război necontenit era pentru noi, dar mai ales pentru membrii familiei domnului Smarandache Agheană, căruia toți îi spuneam Domnul Manea Agheană. Fiecare zi care începea era o redută, o redută greu de cucerit. Fiecare răsărit de soare era o speranță, o garanție că în această luptă se mai făcuse o cucerire. Dar mai ales pentru soția dumnealui, doamna Frusina Agheană această femeie puternică, această doamnă de fier care permanent nutrea speranța unei victorii în lupta cu boala necruțătoare a soțului. Cu tot arsenalul folosit în această război neîntrerupt: rugăciuni, doctori, asistente, medicamente citostatice s-a constatat trist că nimeni nu poate să scape de la moarte. Fiecare vedem că toți mor. Mormintele lor vor fi casele lor în veac, locașurile lor din neam în neam. Domnul Manea Agheană, maestrul, menestrelul nostru, al tuturor, adusese cu dumnealui farmecul priveliștilor din Dedulești, satul în care se născuse și în care își petrecuse copilăria, glasul izvoarelor, șoaptele frunzelor, viersul păsărilor, zborul fluturilor, smaraldul ierburilor cum numai în basme întâlnești. De aceea, noi cei care am rămas să-l plângem, să-l jelim vom spune plini de regrete: Dumnezeu să-l odihnească și vom încheia ca în toate basmele „A fost odată ca niciodată”. „(Ai fost…) Priveam și te-ascultam plini de speranță,/ Cum ne cântai maestre menestrel./ Descoperind că viața-i o romanță/ Neobservând destinul tău rebel./ Că viața noastră este o scânteie,/ Ce-a încolțit sub ochiul cel ceresc,/ S-a stins călătorind spre astrele lactee/ Și-a eșuat în spațiul pământesc./ Ai fost un cântec și ai fost și vis,/ Ai fost lumină și polen de floare,/ Când se desfată dezinvolt în soare/ Iluminând ca-n soare un cais”. (Mihail Constantinescu)
A urmat momentul epigramistic in memoriam Matincă Costea.
„(Poet cu trubadur) Chitara sună, n-a tăcut,/ Pe note-i poezia,/ L-a luat Matincă cu-mprumut,/ Contract… cu veșnicia. (Sihleanu și-un trubadur) La Cenaclu azi tăcere,/ Am rămas fără cuvinte./ Au trecut anii de miere,/ Noi mult timp, vom ține minte! (Îngrijorare de la Burebista) Azi românii vor să știe/ Dacă-n țară peste ani,/ Va mai fi pe dealuri vie,/ Vinuri bune la țărani. (Lui Mihai Constantinescu) La Cenaclu sărbătoare,/ Constantinescu zilnic urcă/ Bucuria lui cea mare,/ Că nu-l mai cheamă… Bucă! ” (Dumitru Hangu)
„(Domnului Manea Agheană) Soarele spre noi clipește/ Și complice ne privește/ Că-l încântă cu-al său fler/ Domnul Manea azi în cer. (Domnului Manea Agheană) La Centru e feerie/ Muzică și poezie, Domnul Manea când ne cântă/ Cu talentul ne încântă. (Domnului Costea Matincă) Chiar de nu crede-n fantasme/ Și-n minunile din basme,/ îl ascultă fiecare/ Cu vădită încântare. (Unui mincinos de Matincă Costea) Trăncănești verzi și uscate/ Întrebat și ne-ntrebat,/ Nici tu nu mai știi, măi frate/ Când grăiești cu-adevărat.” (Mihail Constantinescu)”
A continuat lectorul de serviciu, George Anghel, cu un material intitulat „Omagiu medicilor râmniceni”: „Doream ca astăzi în cadrul Cenaclului „Alexandru Sihleanu” să vorbesc despre cartea dnei dr. Lucreția Dediulescu „Personalități medicale râmnicene”, însă m-a eclipsat articolul dnei prof. Floarea Stănescu din „Glas râmnicean” nr. 75-76 noiembrie a.c. care reușește să evalueze întreaga carte. Referindu-mă la autoarea acestei cărți, dna dr. Lucreția Dediulescu, fac mențiunea că o cunosc dinainte de a purta acest nume, de la Spitalul Militar Central București unde făcea perioada de rezidențiat. În timp ne-am întâlnit în diverse ocazii și manifestări, una dintre ele fiind sărbătorirea Centenarului Spitalului Municipal Râmnicu Sărat. În timpul spitalizării în Spitalul Militar București, auzind că este internat un pacient din Râmnicu Sărat, zona din care provenea și D-sa și-a oferit serviciile, eu fiind în tratament la prof. dr. gen. Mircea Olteanu. Am participat în nenumărate rânduri la diverse activități ale spitalului unde D-sa a fost timp de 11 ani în funcția de director. Am apreciat în mod deosebit sinceritatea, dăruirea, profesionalismul în meseria, arta medicinei respectând cu sfințenie jurământul lui Hipocrate. La întocmirea acestei cărți, care a încorporat o muncă de Sisif, îmbrăcând haina istoricului precum și cea a managerului și a economistului și-a demonstrat întreaga pasiune pentru aducerea în memoria publică a activității medicilor care s-au îngrijit de sănătatea locuitorilor din Râmnicu Sărat și nu numai. Cu aproximativ un an în urmă mi-a cerut material bibliografic despre viața dr. Mircea Homescu știind că am fost un apropiat al dlui, întâlnindu-ne aproape zilnic timp de 40 de ani. Mă voi referi, mai târziu, la viața și activitatea dr. Mircea Homescu. La sfârșitul lunii octombrie a.c. am fost apelat de dna dr. Lucreția Dediulescu pentru a mă invita să-mi ofere cartea mult prețuită cu dedicație. Tot cu această ocazie mi s-a restituit materialul bibliografic pe care i-l pusesem la dispoziție. Regret enorm, ca astăzi, când vorbim soțul dnei dr. ing. Traian Dediulescu s-a mutat la cele veșnice. Doresc, în continuare, cu permisiunea dvs. să aduc în memoria publică numele multor medici ce au slujit sănătatea locuitorilor fostului județ Râmnicu Sărat și care nu au fost cuprinși în carte, dna doctor fiind tânără și nefiind fiica orașului nu a avut de unde să-i cunoască. Îi enumerăm în rândurile ce urmează: dr. Dumitru Belizarie, medic pediatru, dr. Cristea Dumitrescu, medic primar interne, dr. Dumitru Zaharia, medic specialist ORL, fost director al policlinicii, dr. Pantazescu, medic ORL, dr. Blum Lernar, medicină generală cu aparat Röntgen în cabinet, dr. Mitrescu Dumitru, medicină generală cabinet CFR, dr. Bercu Heșcovici, medic ginecolog, dr. Kaufman Jak, medicină generală cu aparat röntgen în cabinet, dr. Silică Ciulei, oftalmolog, finul profesorului dr. Vancea din București, dr. Titoreanu Treboniu, medic pediatru la cabinetul Liceului „Al. Vlahuță”, tatăl doctoriței Popa Luminița, dr. Stănescu Neculai, medicină generală la cabinetul Școlii de Meserii din Râmnicu Sărat care avea internat cu 100 de paturi, dr. State radiolog în policlinică, dr. Gheorghe Arăteanu, radiolog al policlinicii cu cabinetul pe str. Păcii, decedat în anul 1958 în mașina sa în drumul dinspre Focșani spre Râmnicu Sărat având sub limbă pastila de nitroglicerină, dr. Putna, medic ftiziolog în cadrul Spitalului TBC, dr. Tănăsescu Ion, medic ftiziolog în cadrul Spitalului TBC Râmnicu Sărat, dr. Năstase Iacob, medic dermato-venerice, dr. Năstase Hanrieta, medic pediatru, dr Vasile Noveanu, medicină generală fost director al Căminului de bătrâni Râmnicu Sărat cu cabinet particular pe bulevardul Gării, cu aparat röntgen, dr. Becheanu Ion, medic obstetrică ginecologie în cadrul Policlinicii Râmnicu Sărat, proprietar a 60 de oi în com. Topliceni și un măgar pe care îl transporta cu Trabantul său cu patru uși, dr. Costică Popa, medic primar chirurg coleg de facultate cu dr. Mircea Homescu, a lucrat în Policlinica Râmnicu Sărat până în 1970, dată când a fost numit Președinte al CEMRCM, fiind înlocuit de dr. Mircea Homescu, dr. Gruenberg Iancu, medic specialist interne, primul cardiolog al orașului Râmnicu Sărat, cu studii medicale în Italia, având în fișa postului său organizația de partid orășenească, miliția și penitenciarul, dr. Maria Sandu medic stomatolog cu cabinet particular pe str. Tudor Vladimirescu, colț cu Ștefan cel Mare, proprietarul imobilului dna dr. Ciufu, părăsește orașul în anul 1954 urmând soțul care a fost numit ministru al Agriculturii Apelor și Pădurilor, dr. Sabina Georgescu medic obstetrică ginecologie, dr. Cârciu Anton, medicină generală, cabinet Fabrica de Confecții, dr. Gherghina Tudor medicină generală, dr. Lăstun Romulus, medic stomatolog, dr. Zegas medic stomatolog, dr. Mocanu Elena medic stomatolog, dr. Mihail Aldegiza medic stomatolog, dr. Spânochi Ecaterina medic stomatolog, dr. Crăciun Florica medicină generală, dr. Teodorescu Aurel medicină generală și igiena muncii, fost director al centrului DSP Râmnicu Sărat, dr. Decebal Popescu medic biolog în cadrul DSP Râmnicu Sărat, dr. Pol Nicolae medicină generală a lucrat o perioadă scurtă la DSP Râmnicu Sărat, s-a specializat în medicina muncii și sănătate publică, pedagogie și psihologie, fiind cercetător științific principal grad II, trăiește în București și are vârsta de 87 de ani, dr. Tănăsescu V. medic ftiziolog TBC Râmnicu Sărat, dr. Pavel Ilie medic generalist a lucrat ca medic de familie plecat prea tânăr dintre noi. Cer scuze cu această ocazie familiilor altor medici cărora le-am uitat numele. Cer scuze dacă lista a fost prea lungă, dar este un gest de onoare, listă care se va regăsi într-o viitoare carte.” Dl George Anghel are har de povestitor și un anume umor care îl face să fie ascultat și să genereze discuții plăcute, dar… păcat, mare păcat! Scrie puțin, prea puțin. Ar trebui să-și forțeze talentul de prozator, să se ambiționeze și să-și aștearnă amintirile într-o carte.
„Am observat un mare talent în arta evocării la lectorul de azi. D-lui are har de scriitor, dar nu și-l valorifică. Eu i-aș recomanda, chiar îl rog, ca să rămână și urmașilor o carte, întâmplări cu medici râmniceni, pentru că d-lui știe foarte multe. Cred că trebuie să muncească și în domeniul prozei, pentru că personalitatea de poet a d-lui este dublată de personalitatea de prozator. Tot ce ne povestește cu suflet, trăiește parcă suntem acolo alături de medici. Are un mare talent de povestitor. Poate să meargă pe latura evocării, să-i continue pe Mircea Micu, Mihail Sevastos și Iacob Negruzzi. Îl felicit și a fost o plăcere să îl ascult. Mă rog pentru sănătatea lui ca să scrie ceea ce i-am recomandat.” (Mihail Constantinescu)
„Am ascultat cu mult interes atât pe lectorul de serviciu, cât și pe cei care au lecturat „in memoriam”. Referitor la lectorul de serviciu, ne-a prezentat un material foarte interesant pe marginea cărții „Personalități medicale râmnicene” autoare doamna doctor Lucreția Dediulescu, președinta Clubului „Femina” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” în care d-ei a vorbit despre medicii care au slujit în urbea noastră. Materialul a stârnit un deosebit interes auditorilor încât ședința nu se putea încheia. Este frumoasă recomandarea ca dl George Anghel cu talentul de narator să continue cu o scriere despre medicii din Râmnicu Sărat pe care d-lui i-a cunoscut fiind născut, crescut aici. Felicitări, sănătate și să se ocupe mai mult de scris!” (Costică Drîstaru)
„Săptămâna în care ne aflăm este o săptămână cu evenimente multe, înghesuite și diverse: – 1 noiembrie 2020 – a murit Smarandache (Manea) Agheană, născut la 28 iulie 1954; Dumnezeu să-l odihnească!; – 2 noiembrie 1854 – s-a născut Anton Pann; după 94 ani, tot la 2 nov, dar în 1948, s-a născut Dumitru Hangu. Cam seamănă ei… la talent! – 5 noiembrie 1880 – s-a născut M. Sadoveanu, mort în 19 octombrie 1961. L-am văzut și auzit în București, în parcul Herăstrău, în anul 1955, la 1m distanță. – 6 noiembrie1882 – s-a născut Aurel Vlaicu, mort la 13 septembrie 1913; – 6 noiembrie… ONU a stabilit ca ziua de 6 nov. Să fie Ziua Internațională pentru protejarea mediului pe timp de război sau conflict armat; – 7 noiembrie… ONU a stabilit ca această zi să fie Ziua de omagiere a veteranilor din taberele de război; – 7 noiembrie… defilarea de la Moscova a Armatei Roșii, care s-a desființat, dar tot mai defilează! Cu ajutorul divin von depăși aceste multe evenimente, dar nu le vom da uitării pe toate! Azi dl George Anghel face inaugurarea unui nou drum al Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, drumul fără maestrul Manea Agheană! Pentru această inaugurare, domnule Anghel meritați aplauze, știind cât de greu se realizează drumuri în România! Încă o dată, azi și continuu în viitor, să-L rugăm pe Dumnezeu să-i ierte greșelile creștinului Smarandache și să-l așeze pe locul său de odihnă, alături de Homescu și Matincă. Dl Anghel are multe calități, dar cea mai importantă, care mă uimește este memoria uriașă referitoare la istoria locului și oamenilor municipiului. Lectorul azi ne-a oferit un cadou marca George Anghel, adică un eseu original expresiv. Asemenea lui Mircea V. Homescu, lectorul este o bibliotecă vie, cu nume date, fapte, elemente și informații reale, stocate în „calculatorul personal – memoria”. Cele aflate azi, aici, completează informațiile despre Râmnicu Sărat și oamenii lui. Nu spun mai mult, deoarece sunt supărat pe lector: de ce păstrează totul pentru sine? Doar rar, foarte rar, împărtășește câte puțin din cunoștințele sale. De ce nu scrie ceea ce cunoaște? Ne-ar fi de folos multora dintre noi. Mâine, la sărbătoarea Sf. Arhangheli, tradiția recomandă să vă puneți 3 dorințe, iar cei doi sfinți vi le vor îndeplini. Dar… una din dorințe să fie editarea unei cărți cu multele dvs. cunoștințe, vă rog!” (Mihai Doina)
„Astăzi la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” am păstrat un moment de reculegere în memoria lui Smarandache (Manea) Agheană, plecat la stele de curând, s-a continuat cu momentul in memoriam Matincă Costea și omagiul dlui Mihai Constantinescu scris cu durerea pierderii unui prieten de mare valoare. Referitor la Smarandache Agheană, Manea cum îi ziceam noi, eu îi păstrez o frumoasă amintire, un mare talent. Dl lector de serviciu, George Anghel, a fost sufletul, emoția acestei întâlniri cu literatura. Tot ce a povestit d-lui a însuflețit atmosfera. Mulțumesc dlui lector pentru tot ce a prezentat, dar să-și lase amintirile pe o carte.” (Dumitru Bardaș)
Cu părere de rău, următoarea ședință va fi comunicată ulterior, la noi dispoziții privind pandemia de coronavirus.
