Propoziții pretențioase

Mai dificil decât primul burlan este al doilea. Impresia rămâne contrară. Casă, o singură înălțime, aproape același unghi de cădere

Era sortit titlului. Sunt lucruri cărora nu le găsești locul în uzanțe. Și să fi vorbit despre gramatica regularizare a

Am repetat de curând experiența picajului în gol. Cu noroc cât carul. Fix în picioare, dar stropit din vârful adidașilor,

Încurcate sunt căile… cerebeloase. Ieri voiau ceva, azi altceva, mâine… cine să mai știe. Te-mbie părinții: ,,Adormi, copile, ca să

Adopta grimasa pisicii ce se gudură pe lângă picior, de-l adorai la urgență. Și dacă spunea și-o poezie…. Lungă, dar

Am răscolit. De negăsit. S-a-ntâmplat de multe ori ca o idee să se piardă ori să rămână aruncată pe vreo

Adopți cea mai ușoară cale. Dintre cele grele. Altele de unde? Elicoptere nu-s, montajul macaralelor durează o veșnicie, mașinile cu

Prima noapte de muncă, ultima de tergiversări climaterice. Fusese așa, nici ger, nici cald, nici soare, nici ploaie zdravănă. O

Imaginile bradului, a vremii polare și luminii stradale nu-s de niciun ajutor. Când? Uite că-s și clase adepte ale dreptății.

Exact în acea noapte neagră, la prima incursiune pe pervazurile etajului întâi, ne-am trezit c-un omăt…. Ieșisem cu cele mai

Am potrivit după nevoie rotund la pătrat, mic la mare, nuanță la culoare, plastic la tablă…. Vreo două meștereli le-au

Cristi adnotă pe foaia imaculată a noului caiet cu evidența lucrărilor și schițe: Dan Atudosie (de sub Arghezi) – vopsit

Mă acroșă în ultima clipă, exact pe buza prăpastiei ce se căscase la capătul funiei. Ca frații, am avut întotdeauna

Tinichigiul nu are opțiuni politice. De s-ar deda după opiniunile altora, ar face tușa, mai ales după stagiuni în care….

O bună perioadă o să ,,titluiesc” din acritură-n acrituri. Am fost primit c-un ,,Vino!” a la Arcuș, însoțit de gestul

Peste poate, trei rânduri cu acrimi, una bucată bonus și două cuvințele diminutivate. Și-o scăpare la contabilizare. Uituc site. M-am

S-o mai găsi cineva să ne poată aconta, pe-o vreme ca asta, câinoasă, iernatică, ne-o acorda vreun client șansa unui

O să afle mama acum că am făcut destule prostioare în copilărie. La Colibași. A fost o vreme când nu

În casa Domnului, mâlc. Afară…. Parcă nu se mai termina. Vopseaua sporise, suprafața se expandase, timpul se făcuse mic, micuț.