{"id":9931,"date":"2020-08-07T20:56:32","date_gmt":"2020-08-07T17:56:32","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=9931"},"modified":"2020-08-07T20:56:32","modified_gmt":"2020-08-07T17:56:32","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-1-august-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=9931","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 1 august 2020"},"content":{"rendered":"

\"\"

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 01 august, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, la cafeaua literar\u0103, din lips\u0103 Manea Aghean\u0103 (spitalizat, c\u0103ruia \u00eei dorim mult\u0103 s\u0103n\u0103tate), cu un moment in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Guvernan\u021bii no\u0219tri) Guvernan\u021bii nu \u0219tiu bine,\/ Sigur lor nu li s-a spus,\/ Noi fiind un stat \u00een sine\u2026\/ R\u0103s\u0103ritul\u2026 \u00eei apus. (Olgu\u021bei Vasilescu) Cu Olgu\u021ba la externe\/ Locul ce i se cuvine,\/ Mari emo\u021bii c\u00e2nd se cerne,\/ Pentru bon\u0103-n\u2026 Filipine. (Dealul Copoului) Cu iubita moldoveanu’\/ Liberi dup\u0103 covid din nou,\/ Cum a hot\u0103r\u00e2t \u201eDivanu\u201d,\/ O s\u0103rut\u0103\u2026 pe Copou. (Nevestei) Nevestei vorbesc pe note\/ \u0218i-o tot \u021bin de mult a\u0219a.\/ Am atins \u00eenalte cote!\/ Diminea\u021ba-ncep cu\u2026 FA.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201e(Lui Matinc\u0103 Costea) Un parfum bun \u0219i u\u0219or,\/ Cu esen\u021b\u0103 de umor.\/ Este \u00eent\u00e2lnit mai rar\/ Un Matinc\u0103 literar! (Mare artist) Dumnealui mare artist!\/ Simte chiar dac\u0103 e\u0219ti trist\/ \u0218i \u00ee\u021bi spune: – S\u0103 se \u0219tie,\/ Cu Matinc\u0103-i veselie!\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n\tA continuat cu un material informativ despre Ziua Imnului Na\u021bional, Mihai Doina: \u201eA fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 Ziua Imnului Na\u021bional, miercuri, 29 iulie \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat? Dar \u00een Rom\u00e2nia? Da, \u00een acea zi muzicianul Nicolae Voicule\u021b a interpretat la nai Imnul Na\u021bional la Crucea Eroilor de pe Caraiman, \u00een cadrul unui turneu na\u021bional ini\u021biat de artist, intitulat \u201eDumnezeu ocrote\u0219te Rom\u00e2nia\u201d. Dar dec\u00e2t nimic\u2026 Altceva? La TV \u0219tiri cu accidente \u0219i mor\u021bi din luna martie. \u0218ti\u021bi de ce? Pentru c\u0103 Imnul Na\u021bional este exprimarea cea mai sacr\u0103 a dragostei pentru \u021bara \u00een care s-au n\u0103scut str\u0103mo\u0219ii, p\u0103rin\u021bii, noi \u0219i copiii no\u0219tri. Aceasta este recuno\u0219tin\u021ba pentru cei care au jertfit ce aveau mai de pre\u021b, via\u021ba, pentru ca noi s\u0103 fim liberi \u0219i s\u0103 vorbim rom\u00e2ne\u0219te. C\u00e2nd mul\u021bumim cuiva, privim c\u0103tre acela \u0219i st\u0103m \u00eentr-o pozi\u021bie respectoas\u0103, nu sc\u0103rpin\u00e2ndu-ne \u00een nas sau \u00een alt\u0103 parte. \u00cen timpul inton\u0103rii Imnului Na\u021bional militarii stau \u00een pozi\u021bie de drep\u021bi, iar civilii se descoper\u0103. Imnul Na\u021bional, a\u0219a cum ar trebui s\u0103 \u00eel cunoa\u0219tem, are 14 strofe. Imnul Greciei cuprinde 158 de strofe. La intonarea Imnului Na\u021bional se c\u00e2nt\u0103, de regul\u0103, primele 2 strofe \u0219i a 5-a \u00eempreun\u0103 cu refrenul. \u00cen Imnul Na\u021bional omagiem pe \u00eemp\u0103ratul Traian. \u00cen documentele din arhivele Fran\u021bei, Austriei \u0219i Angliei se descrie moartea regelui erou Decebal: el nu s-a sinucis! El a fost tr\u0103dat de boierii s\u0103i de la Curtea Domneasc\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een toat\u0103 istoria poporului rom\u00e2n. Romanii au \u00eenvins pe daci la 1 iulie 106 (acum 1914 ani \u0219i o lun\u0103). Lui Decebal, capturat, i s-a t\u0103iat m\u00e2na dreapt\u0103 ca s\u0103 nu mai poat\u0103 lupta \u0219i i s-a t\u0103iat \u0219i capul, la ordinal lui Traian. Capul \u00eenfipt \u00eentr-o suli\u021b\u0103, \u00eempreun\u0103 cu m\u00e2na dreapt\u0103 au fost duse la Roma ca trofee. Apoi l\u0103udatul Traian a jefuit bog\u0103\u021biile Daciei \u0219i a secat minele de sare, aur \u0219i argint timp de 30 de ani, c\u0103r\u00e2nd totul la Roma \u0219i distrug\u00e2nd statul na\u021bional dac. Pentru aceste \u201efapte l\u0103udabile\u201d \u00eel omagiem \u00een cel mai sacru simbol al Rom\u00e2niei, uit\u00e2nd de sutele de femei dace ucise \u00eempreun\u0103 cu copiii lor \u0219i mii de daci uci\u0219i, ori du\u0219i la Roma ca sclavi. Se spune gre\u0219it, cum dore\u0219te dieta maghiar\u0103 din Ardeal, c\u0103 ne tragem din coasta Romei. Dac\u0103 toate teritoriile ocupate de cotropitorul imperiu roman, acesta ar trebui s\u0103 fie un miriapod uria\u0219 cu c\u00e2teva zeci de coaste lips\u0103. La romani era \u00eenfloritoare tradi\u021bia orgiilor sexuale la toate nivelurile sociale \u0219i luptele de gladiatori. Dacii nu au preluat aceste tradi\u021bii. Ei se ocupau cu munca \u00een gospod\u0103rie \u0219i cu instruirea permanent pentru ap\u0103rarea Daciei, a bog\u0103\u021biilor ei \u0219i a familiilor. Informa\u021biile prezentate, acum, le-am extras din Compendiul de istorie a Rom\u00e2niei, edi\u021bie 1971, Bucure\u0219ti, autor: un colectiv de istorici sub conducerea istoricului Constantin C. Giur\u0103scu. Cu permisiunea dvs. v\u0103 aduc la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 pe 30 iulie a fost ziua de na\u0219tere a lui P\u0103storel Teodoreanu, (n.30 iulie 1894, Dorohoi \u2013 17 martie 1964, Bucure\u0219ti.) care a r\u0103mas cunoscut \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 mai ales prin epigramele sale din care v\u0103 citesc una: \u201eDoamna melc azi divor\u021beaz\u0103\/ Av\u00e2nd un motiv de baz\u0103:\/ – So\u021b mai r\u0103u ca al meu nu-i!\/ Nu m\u0103 las\u0103-n casa lui!\u201d
\n\tA urmat lectorul de serviciu, Vasile Ghinea, cu un grupaj de poezii din care exemplific: (Zbor) \u201eM\u0103-nclin \u00een fa\u021ba t\u0103cerii Tale albastre\/ \u0219i-n imaginea C\u0103ii Lactee,\/ o infinitate de g\u00e2nduri\/ despre marea infinitate albastr\u0103\/ \u0219i pentru marea trecere\/ las p\u0103rerea de r\u0103u\/ la umbra crucii\/ \u0219i-mi urmez zborul\/ \u00eentr-o infinitate de ecua\u021bii atemporale\u201d. (Trecere) A trecut de c\u00e2nd vorbim,\/ a trecut o via\u021b\u0103\/ de absen\u021b\u0103 \u0219i exist\/ \u0219i m\u0103-ntreb, \u0219i tu, \u0219i eu,\/ dac\u0103 mai suntem \u00een lume\/ sau \u00een lumea de apoi,\/ A r\u0103mas cuv\u00e2ntul scris,\/ altul dec\u00e2t cel dorit,\/ dureros de nefiresc\/ pentru firescul din noi.\/ Sunt cuvinte lipitori,\/ urme-ad\u00e2nci \u0219i r\u0103ni \u00een suflet\/ pentru dreptul de a fi,\/ nechemat la masa zilei\/ nop\u021bilor \u00een somn.\/ Mai cu negru, mai cu alb,\/ amintire se numea\/ ziua f\u0103r\u0103 calendar\u201d. (Doruri) \u201eDorurile toate au luat foc\/ \u0219i-n scrumul lor\/ \u00eemi scriu a\u0219a-zisa poezie\/ despre curgerea vremii\/ \u0219i a lumii totodat\u0103,\/ ca un cronicar\/ al timpului r\u0103mas,\/ pe marginea timpului, p\u00e2n\u0103 la marea trecere\/ \u00een c\u0103utarea cuv\u00e2ntului primordial\u201d. (Destin) \u201eOdat\u0103 cu izgonirea\/ din Rai\/ am avut de ales\/ \u00eentre\/ onoare,\/ oroare\/ sau eroare\u201d. Sunt cuvinte \u00een temporalitatea verbului a fi pentru care Vasile Ghinea \u00ee\u0219i ascute pana.
\n\t\u201e\u0218edin\u021ba Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de ast\u0103zi a debutat cu un moment semnificativ dedicat regretatului Matinc\u0103 Costea care a cuprins c\u00e2teva epigrame create de membrii cenaclului. Ne afl\u0103m \u00een preajma zilei Imnului Na\u021bional care s-a s\u0103rb\u0103torit pe 29 iulie, iar dl Mihai Doina a dat citire unui material informativ privind versurile acestei poezii. Informa\u021biile au fost preluate dintr-un compendiu, material creat de un grup de istorici sub coordonarea lui Constantin C. Giurescu, publicat \u00een 1971. Materialul pe care l-am audiat \u00een cadrul \u0219edin\u021bei s-a axat doar pe un aspect din aceast\u0103 crea\u021bie literar\u0103 a lui Andrei Mure\u0219anu \u0219i anume faptul c\u0103 \u00een aceste versuri \u00eel pream\u0103rim pe \u00eemp\u0103ratul Traian, care dup\u0103 afirma\u021bia acestor istorici nu prea ar avea acest merit deoarece dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea dacilor aurul din Dacia a ajuns \u0219i \u00een Egipt, iar locuitorii Romei timp de un an de zile nu au pl\u0103tit taxe. Cu toate acestea noi rom\u00e2nii trebuie s\u0103 s\u0103rb\u0103torim Ziua Imnului Na\u021bional al neamului nostru. \u00cen continuare lectorul de serviciu ne-a prezentat c\u00e2teva crea\u021bii poetice pe care le \u00eencadrez \u00een stilul postmodern. Poeziile sunt create \u00een versul alb \u00een care autorul a ascuns, cu talent \u0219i pricepere, mesajul. Tema acestor poezii este luat\u0103 din via\u021ba de zi cu zi exprim\u00e2nd sentimente de nemul\u021bumire, de melancolie \u0219i o tem\u0103 predilect\u0103 pe care o abordeaz\u0103 poetul este trecerea ireversibil\u0103 a timpului. Semnificativ \u00een acest sens sunt poeziile: (Zbor) \u201e(\u2026) las p\u0103rerea de r\u0103u\/ la umbra crucii\/ \u0219i-mi urmez zborul\/ \u00eentr-o infinitate de ecua\u021bii atemporale.\u201d (Cu amintiri ne trecem) \u201e(\u2026) vedere amintire\/ purtat\u0103 de un peregrin\/ pe treptele vie\u021bii\/ \u00eentre eros \u0219i thanatos.\u201d De asemenea, acest sentiment este accentuat \u00een poezia (Trecere) \u201e(\u2026) a trecut o via\u021b\u0103\/ de absen\u021b\u0103 \u0219i exist\/ \u0219i m\u0103-ntreb, \u0219i tu, \u0219i eu,\/ dac\u0103 mai suntem \u00een lume\/ sau \u00een lumea de apoi.\u201d Felicit\u0103ri autorului \u0219i \u00eel mai a\u0219tept\u0103m cu diverse crea\u021bii. (Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103)
\n\t\u201ePoeziile dlui Ghinea \u00eemi plac, dar eu nu le v\u0103d \u00eentr-o nuan\u021b\u0103 optimist\u0103. \u00cen \u201eSperan\u021be\u201d, de exemplu, \u00eencepe pesimist \u0219i se termin\u0103 oarecum optimist: \u201eP\u0103m\u00e2ntul acoper\u0103 trupul,\/ cuvintele sufletul\/ \u0219i pa\u0219ii no\u0219tri p\u0103\u0219esc\/ ca \u00eentr-o catedral\u0103\/ a speran\u021belor de\u0219arte\/ ce ne strivesc ideile\/ despre lumea din care plec\u0103m\/ \u0219i lumea \u00een care plec\u0103m.\u201d Eu le v\u0103d undeva \u00eentre filosofie \u0219i psihologie. Eu le-a\u0219 numi \u0219i cronici \u00een versuri. Se vede m\u00e2na cronicarului. Cel mai mult mi-a pl\u0103cut (Leac) \u201eDac\u0103 n-ar fi cerul\/ s\u0103 ne rug\u0103m a toate,\/ sufletele noastre\/ n-ar fi \u00een stare de dor,\/ iar poezia n-ar fi\/ un leac pentru\/ singur\u0103tatea din noi.\u201d De aici \u00een\u021beleg valoarea rug\u0103ciunii \u0219i a poeziei. \u00cei d\u0103ruiesc c\u00e2teva \u201eG\u00e2nduri\u201d dlui Ghinea. \u201eAzi poetului\/ \u00eei zboar\u0103 g\u00e2ndurile\/ cu speran\u021be,\/ \u00eempodobite de amintiri,\/ cu dor spre un destin\/ mai bun.\/ Leacul:\/ Rug\u0103ciune \u0219i poezie.\u201d (Dlui Vasile Ghinea ) \u201eAutorul, iar ne \u00eembie\/ Cu frumoas\u0103 poezie!\/ \u00cens\u0103 de a vie\u021bii chin\/ D\u0103 iar vina pe destin.\u201d (Cronicarul) \u201eSe vede \u0219i-n poezie,\/ C\u0103 acela care scrie\/ Are talentul \u00een dar,\/ \u00cens\u0103 tot de cronicar!\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n\t\u201eSpicuind versurile dlui Ghinea fac o apropiere \u00eentre astral \u0219i existen\u021bial. Legat de poezia \u201eSperan\u021be\u201d m\u0103 raportez la cuv\u00e2ntul \u201ecatedral\u0103\u201d, comparat p\u0103m\u00e2ntul \u0219i cerul cupol\u0103, o catedral\u0103 a speran\u021belor de\u0219arte, care ne strive\u0219te ideile despre lumea \u00een care tr\u0103im \u0219i lumea de apoi. \u201eInterese(le)\u201d le-am tradus ca un joc de ping-pong, p\u00e2n\u0103 uit\u0103m c\u0103 suntem oameni. \u201eZbor\u201d este legat de astral. \u201eCu amintiri ne trecem\u201d. Poezia este o pat\u0103 de lumin\u0103 \u00eentr-o toamn\u0103 de vecernie, o amintire purtat\u0103 de suflet pe treptele vie\u021bii. \u201eTrecere\u201d. A r\u0103mas cuv\u00e2ntul scris, altul dec\u00e2t cel dorit. Cu trecerea timpului cele dorite nu sunt scrise, se produce mistificare realit\u0103\u021bii. \u201eDoruri\u201d. Din dorurile scrum cronicarul a scris \u0219i poezia. \u201eDestin\u201d Avem de ales \u00eentre bine \u0219i r\u0103u \u201eLeac\u201d. Pentru rana sufleteasc\u0103 este poezia. Este poezie bun\u0103. Felicit\u0103ri!\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\t\u201eVersurile citite azi se \u00eencadreaz\u0103 \u00een r\u00e2ndul poeziei filosofice. Poeziile arat\u0103 atitudinea autorului fa\u021b\u0103 de teme existen\u021biale. \u00cencepem cu \u201eSperan\u021be\u201d. Remarc progresul poetului \u00een alegerea tematicii \u0219i exprimarea prin antitez\u0103. \u00cen poezia \u201eSperan\u021be\u201d este o concluzie a omului trecut prin via\u021b\u0103 care arat\u0103 pe de o parte fiin\u021ba uman\u0103 c\u0103reia \u00een timp este acoperit trupul cu p\u0103m\u00e2nt, iar cuvintele \u0219i sufletul sunt \u00eentre dou\u0103 lumi: din care venim \u0219i cea care urmeaz\u0103 s\u0103 o cunoa\u0219tem, p\u0103\u0219ind cu sfial\u0103 ca \u00eentr-o catedral\u0103 f\u0103urind speran\u021be de\u0219arte care \u00een timp se dovedesc bune de strivit ideile. \u201eInterese\u201d. \u00centr-o lume a existen\u021bei noastre \u00een care se ciocnesc interesele, \u00een timp ce inimile devin indiferente. \u201eZbor\u201d este o \u00eenchinare \u00een fa\u021ba crea\u021biei, a divinit\u0103\u021bii \u00een care omul \u00ee\u0219i las\u0103 la o imaginar\u0103 umbr\u0103 a crucii g\u00e2ndurile \u0219i urmeaz\u0103 c\u0103l\u0103toria c\u0103tre o lume viitoare cu ecua\u021bii necunoscute. \u201eCu amintiri ne trecem\u201d. Via\u021ba este ca o pat\u0103 de lumin\u0103 \u00een toamna existen\u021bei, \u00een care speran\u021ba izbucne\u0219te pe treptele vie\u021bii \u00eentre eros \u0219i thanatos. \u201eTrecere.\u201d Este o hiperbol\u0103. S-a dilatat timpul atunci c\u00e2nd nu percepem trecerea lui, \u00eentr-o via\u021b\u0103 anost\u0103, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t se amestec\u0103 lumea existent\u0103 cu via\u021ba de apoi. R\u0103m\u00e2ne amintirea scris\u0103 cu alb sau negru, dureros amestecat\u0103 cu cuvintele lipitori, care pentru dreptul la existen\u021b\u0103 a l\u0103sat urme ad\u00e2nci \u00een suflet, amintirile devin atemporale. \u201eRestan\u021b\u0103\u201d. \u00cen existen\u021ba uman\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 anomalii \u00een care doar timpul este liman \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u0219i index. Dorurile \u0219i dorin\u021bele r\u0103m\u00e2n s\u0103 se arate \u00eentr-un r\u0103s\u0103rit s\u00e2ngeriu pentru curajul de a fi sortit plec\u0103rii. \u201eDoruri\u201d. Cenu\u0219a dorurilor arse reprezint\u0103 \u00een c\u0103utarea cuv\u00e2ntului potrivit \u00eentre timpul r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la marea trecere, materialul din care r\u0103sar poeziile. \u201eDestin\u201d. Este vorba despre variantele din care omul putea alege \u00een existen\u021ba sa la izgonirea din Rai: onoare, oroare sa eroare. \u201eLeac\u201d. Noi, ca fiin\u021be umane ne leg\u0103m speran\u021bele \u0219i dorul de existen\u021ba divinit\u0103\u021bii, timp \u00een care singur\u0103tatea din noi creeaz\u0103 poezia ca pe un leac. Poetul are un stil clar filosofic, bazat pe teme existen\u021biale \u00een care folose\u0219te antiteza. Felicit\u0103ri! La mai multe!\u201d (Georgeta Iuga)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 august, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Dumitru Hangu. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cuvintele sunt lacrimile sufletului, lacrimile sunt via\u021b\u0103, iar via\u021ba trebuie scris\u0103 S\u00e2mb\u0103t\u0103, 01 august, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9931"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9931"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9931\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9932,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9931\/revisions\/9932"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9931"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9931"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9931"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}