{"id":9537,"date":"2020-07-04T21:43:03","date_gmt":"2020-07-04T18:43:03","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=9537"},"modified":"2020-07-04T21:53:11","modified_gmt":"2020-07-04T18:53:11","slug":"de-ai-nostri-viorel-dodan-ganduri-si-clipe-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=9537","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Viorel Dodan – G\u00e2nduri \u0219i clipe (6)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Din Rusia, cu dragoste\u2026 <\/strong>
\n Marele Urs se treze\u0219te din hibernare. \u00cenc\u0103 tulburat \u0219i confuz dup\u0103 marile pierderi de teritorii suferite, acesta \u00ee\u0219i linge r\u0103nile \u0219i \u00ee\u0219i adun\u0103 \u00eencet dar sigur for\u021bele pentru ceea ce urmeaz\u0103.
\n Marea Rusie \u0219i-a ales noul pre\u0219edinte. Sau pre\u0219edin\u021bi… Pentru c\u0103 acest Medvedev este doar o marionet\u0103 a lui Putin, care s-a retras strategic, aleg\u00e2nd s\u0103 regizeze din umbr\u0103 dansul ,,Marelui Urs\u201d, putem spune c\u0103 alegerile au avut un final a\u0219teptat, previzibil.
\n Acuzat\u0103 de multe ori de americani pentru stilul ei necizelat, chiar brutal de a face politic\u0103, Rusia a ales s\u0103 schimbe strategia. Pentru a-\u0219i atinge \u0219i impune interesele, a ales ca, \u00een schimbul amenin\u021b\u0103rilor militare \u0219i etalarea tehnicilor de lupt\u0103, s\u0103 foloseasc\u0103 tactica \u0219antajului economic, invizibil dar mult mai eficient. Ve\u021bi spune: ,,Cu ce ne \u00eenc\u0103lze\u0219te pe noi, asta?\u201d Eu zic c\u0103 ar trebui s\u0103 ne cam \u00eenc\u0103lzeasc\u0103, pentru c\u0103 \u0219i-a\u0219a pl\u0103tim bani greu pentru asta… Mai ales c\u0103, devine tot mai evident faptul c\u0103 ne-am f\u0103cut o strategie gre\u0219it\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te rela\u021bia cu marele vecin din Est. \u0218i asta pentru c\u0103 am dat ,,vrabia ruseasc\u0103\u201d din m\u00e2n\u0103 pentru ,,cioara american\u0103\u201d de pe gardul NATO. \u00cen perioada Iliescu \u0219i Constantinescu, deranjul nu a fost at\u00e2t de evident, poate \u0219i pentru faptul c\u0103 a fost \u021binut ,,sub capac\u201d. \u00cens\u0103, de c\u00e2nd marinarul cu preten\u021bii de lider regional s-a r\u0103\u021boit la ru\u0219i, strig\u00e2ndu-le s\u0103 nu considere Marea Neagr\u0103 un ,,lac rusesc\u201d, totul s-a schimbat. Lumea s-a oprit \u00een loc, planetele s-au oprit din rota\u021bia lor pe orbite, chiar \u0219i luna a r\u0103mas pe cer \u00een plin\u0103 zi s\u0103 vad\u0103 ,,minunea\u201d… Dup\u0103 instalarea lui ca pre\u0219edinte, cu surle, tr\u00e2mbi\u021be \u0219i… pl\u00e2nsete, B\u0103sescu a sim\u021bit nevoia s\u0103 arate lumii c\u0103 s-a n\u0103scut cineva cu tupeu s\u0103 ridice vocea c\u0103tre r\u0103s\u0103rit. \u021ain\u00e2nd cu tot dinadinsul s\u0103 arate, astfel, lumii c\u00e2t este el de ,,dotat\u201d, a f\u0103cut de fapt un mare deserviciu poporului s\u0103u. Reac\u021bia Kremlinului a fost discret\u0103 \u00een plan politic. Poate c\u0103 ru\u0219ii nici n-au auzit ce-a spus piticul, fiind pu\u021bin ocupa\u021bi cu treburi mult mai importante. Sau dac\u0103 au auzit, cel mult au z\u00e2mbit cu indulgen\u021b\u0103. \u0218i poate tot cu acela\u0219i z\u00e2mbet ne-au anun\u021bat c\u0103, dac\u0103 vrem s\u0103 ne mai \u00eenc\u0103lzim \u00een viitor, ar fi bine s\u0103 pl\u0103tim mai mult pentru asta. Ceea ce s-a \u0219i v\u0103zut, noi pl\u0103tind la ora actual\u0103 cel mai mare pre\u021b la gaze, dintre toate \u021b\u0103rile UE. Astfel, dorin\u021ba arz\u0103toare a pre\u0219edintelui de a fi un lider regional, se dovede\u0219te mult mai ,,arz\u0103toare\u201d la buzunar pentru poporul s\u0103u. \u00cen condi\u021biile \u00een care, pre\u0219edintele ru\u0219ilor este fostul \u0219ef de la gigantul Gazprom, ,,st\u0103p\u00e2nul gazelor\u201d din toat\u0103 Europa, e lesne de \u00eenchipuit ce viitor ,,c\u0103lduros\u201d ne a\u0219teapt\u0103. A\u0219a de c\u0103lduros c\u0103 ne \u00eenghea\u021b\u0103 s\u00e2ngele \u00een vene… S\u0103 mai vorbim de micile noastre preten\u021bii cu privire la tezaur, Basarabia? Cred c\u0103 nu e cazul acum. Poate \u00een alt\u0103 via\u021b\u0103.
\n Oricum, cu unul sau doi pre\u0219edin\u021bi, Rusia transmite tuturor ,,calde\u201d ur\u0103ri de bine \u0219i se concentreaz\u0103 pe ce \u0219tie ea s\u0103 fac\u0103 cel mai bine. Sub steaua \u00eenc\u0103 ro\u0219ie a altui tip de comunism, se preg\u0103te\u0219te pentru un rol mult mai activ \u00een noua ordine mondial\u0103.
\n02.03.2008 <\/p>\n

St\u00e2nca speran\u021bei <\/strong>
\n S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 am aflat c\u0103 a \u00eenceput faza final\u0103 a procesului dintre Rom\u00e2nia \u0219i Ucraina pe tema Insulei \u0218erpilor \u0219i a platoului continental al M\u0103rii Negre.
\n Procesul, care dureaz\u0103 de pe vremea URSS, a ajuns acum \u00een faza pledoariilor finale, \u00een care fiecare din p\u0103r\u021bi \u00ee\u0219i va expune punctul de vedere. Dup\u0103 multe tertipuri utilizate de Ucraina pentru a demonstra c\u0103 st\u00e2nca aceea ar trebui s\u0103-i apar\u021bin\u0103, s-a ajuns \u00een cele din urm\u0103 la acest proces. Dar, de fapt, marea miz\u0103 pentru noi \u0219i ucraineni, nu mai este de mult acea insul\u0103 minuscul\u0103 din largul m\u0103rii. Marea miz\u0103 este platoul continental pe care se afl\u0103, platou care ascunde \u00een subsolul lui, mari z\u0103c\u0103minte de gaze naturale \u0219i petrol.
\n \u0218i se pare c\u0103 acestea sunt destul de mari dac\u0103 exper\u021bii spun c\u0103 ne-ar ajunge cam 20 de ani! A\u0219a c\u0103 multe speran\u021be se leag\u0103 de pietrele ei\u2026 Tocmai de aceea, acest interes deosebit \u0219i mult\u0103 risip\u0103 de energie uman\u0103. Cred c\u0103 fiecare dintre noi rom\u00e2nii, \u0219i-ar dori ca \u00een acest caz, Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103. Nu neap\u0103rat pentru partea material\u0103 – desigur, foarte important\u0103 \u0219i ea – pe care am avea-o de c\u00e2\u0219tigat de aici, c\u00e2t pentru acel principiu al demnit\u0103\u021bii \u0219i al interesului na\u021bional. Prea de multe ori Rom\u00e2nia a pierdut \u00een fa\u021ba altora cu mai mult tupeu diplomatic. \u0218i dac\u0103 toat\u0103 istoria discu\u021biilor pe marginea acestui subiect ne va fi favorabil\u0103, iar adev\u0103rul va fi de partea noastr\u0103, vom putea spune c\u0103 ne-am rec\u0103p\u0103tat m\u0103car pu\u021bin din demnitatea na\u021bional\u0103. De asemenea, toat\u0103 gloria unei eventuale c\u00e2\u0219tig\u0103ri a acestui proces va apar\u021bine \u0219i acelei echipe de exper\u021bi care au lucrat la acest caz. Ace\u0219tia au lucrat ne\u0219tiu\u021bi de nimeni, au pus cap la cap toate probele adunate de at\u00e2\u021bia ani \u0219i au studiat \u0219i alte spe\u021be asem\u0103n\u0103toare din alte procese de acest gen. \u0218i mi-ar pl\u0103cea s\u0103 cred c\u0103 acei oameni au avut \u00een g\u00e2nd m\u0103car pu\u021bin patriotism, acea minim\u0103 demnitate na\u021bional\u0103 sau m\u0103car orgoliul de a nu mai fi mereu ,,looser\u201d-ii Europei. P\u00e2n\u0103 la decizia final\u0103 \u00een acest caz, mai e cale lung\u0103. A fost pledoaria Rom\u00e2niei, urmeaz\u0103 pledoaria Ucrainei, apoi, dup\u0103 ce Curtea Interna\u021bional\u0103 de Justi\u021bie va fi ascultat ambele p\u0103r\u021bi, va delibera \u0219ase luni, dup\u0103 care va da verdictul.
\n Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 sper\u0103m c\u0103 se va face, \u00een sf\u00e2r\u0219it, dreptate \u0219i c\u0103 aceasta va mai fi \u0219i de partea noastr\u0103. \u0218i asta nu doar dintr-o m\u00e2ndrie pur na\u021bionalist\u0103, ci doar pentru c\u0103 actele \u0219i faptele istorice concrete sunt de partea Rom\u00e2niei. Mai r\u0103m\u00e2ne ca acestea s\u0103 fie apreciate \u00een consecin\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 sper\u0103m \u00een impar\u021bialitatea Cur\u021bii Interna\u021bionale de Justi\u021bie.
\n03.09.2008 <\/p>\n

Victorie ru\u0219inoas\u0103 <\/strong>
\n Scriam \u00eentr-una dintre edi\u021biile trecute ale ziarului un articol numit ,,St\u00e2nca speran\u021bei\u201d, cu referire la procesul dintre Rom\u00e2nia \u0219i Ucraina av\u00e2nd ca obiect Insula \u0218erpilor. Spuneam la vremea respectiv\u0103 c\u0103 ar fi o victorie istoric\u0103 pentru \u021bara noastr\u0103 dac\u0103 am c\u00e2\u0219tiga acel proces.
\n Iat\u0103 c\u0103 acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i avoca\u021bii \u021b\u0103rii noastre au repurtat o victorie de r\u0103sunet \u00een materie de drept interna\u021bional. Curtea Interna\u021bional\u0103 de Justi\u021bie de la Haga, a f\u0103cut dreptate \u00een acest caz ce dureaz\u0103 de peste 40 de ani. Miza acestui proces au fost bog\u0103\u021biile din platoul continental al acestei insule minuscule. \u0218i de\u0219i au fost suspiciuni \u00een ceea ce prive\u0219te corectitudinea respectivei institu\u021bii, \u00een jurul acestei decizii urzindu-se o mul\u021bime de teorii ale conspira\u021biei, putem spune c\u0103 s-a f\u0103cut dreptate. \u00cenainte de verdictul Cur\u021bii, am auzit o mul\u021bime de teorii care spuneau c\u0103 Rom\u00e2nia ar avea numai de c\u00e2\u0219tigat de pe urma z\u0103c\u0103mintelor de petrol \u0219i gaze existente \u00een acea zon\u0103. C\u0103 am fi independen\u021bi energetic fa\u021b\u0103 de Rusia, c\u0103 rezervele de acolo ar asigura aceast\u0103 independen\u021b\u0103 pentru vreo 20 de ani, etc. Nimeni, dar nimeni nu a scos o vorb\u0103 atunci despre ceea ce aveam s\u0103 afl\u0103m zilele trecute. Anume c\u0103 ne-am bucurat degeaba, c\u0103 am ob\u021binut doar o victorie ,,de moral\u2019\u2019 \u0219i c\u0103 acele rezerve sunt demult concesionate altor companii multina\u021bionale\u2026 Adic\u0103 am c\u00e2\u0219tigat doar apa de deasupra, nu \u0219i mult-doritele rezerve.
\n \u0218i am putut vedea acum pe tv. personaje care, de\u0219i \u0219tiau aceste lucruri, au t\u0103cut, probabil pentru a nu ne t\u0103ia entuziasmul. \u0218i unde odat\u0103 ne umflam \u00een pene de at\u00e2ta patriotism \u0219i m\u00e2ndrie na\u021bional\u0103, iat\u0103 c\u0103 acum nu mai \u0219tim cum s\u0103 ne ascundem de ru\u0219ine. \u00cen aceste condi\u021bii, se pune \u00eentrebarea: cum a fost posibil ca statul rom\u00e2n s\u0103 \u00eencheie un contract cu o companie interna\u021bional\u0103, contract care s\u0103 aib\u0103 cu un obiect virtual, ipotetic? Cu alte cuvinte, ni s-a demonstrat c\u0103 se poate vinde blana ursului din p\u0103dure, cu mult \u00eenainte chiar ca acest urs s\u0103 se nasc\u0103\u2026 M\u0103car ucrainienii au ob\u021binut acel petec de p\u0103m\u00e2nt. M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 acea echip\u0103 de profesioni\u0219ti care a muncit la acest caz, a \u0219tiut c\u0103 lupt\u0103 pentru o cauz\u0103 deja pierdut\u0103 sau nu. \u0218i dac\u0103 au \u0219tiut, cu at\u00e2t mai mare este meritul lor, pentru c\u0103 au reu\u0219it s\u0103-\u0219i fac\u0103 meseria cu profesionalism p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii. Iar dac\u0103 n-au \u0219tiut \u0219i au aflat abia acum, odat\u0103 cu noi, m\u0103 \u00eentreb ce sentimente \u00eei \u00eencearc\u0103 v\u0103z\u00e2nd rezultatul muncii lor de luni de zile? Frustrare, indignare, revolt\u0103 sau doar o imens\u0103 lehamite? Pentru c\u0103 aceast\u0103 victorie r\u0103m\u00e2ne una de referin\u021b\u0103 pentru to\u021bi cei care au dob\u00e2ndit-o \u0219i care va conta mai mult personal pentru fiecare \u00een parte, dincolo de orice recompense cu promov\u0103ri \u00een func\u021bii.
\n Cu to\u021bii \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2nem cu dezam\u0103girea c\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103, ne-am b\u0103tut joc de noi \u00een\u0219ine, fur\u00e2ndu-ne c\u0103ciula \u0219i f\u0103c\u00e2nd din ceea ce trebuia s\u0103 fie un prilej de m\u00e2ndrie, un nou motiv de umilin\u021b\u0103. Am auzit cu aceast\u0103 ocazie multe nume care au leg\u0103tur\u0103 cu acest contract: Stolojan, Patriciu, T\u0103riceanu, etc. S-a aruncat ,,pisica moart\u0103\u2019\u2019 de la unii la al\u021bii, acuz\u00e2ndu-se reciproc. Trec\u00e2nd peste ipocrizia \u0219i nesim\u021birea tuturor celor care \u0219i-au pus semn\u0103tura pe astfel de acte, nu putem s\u0103 nu ne g\u00e2ndim c\u0103 au f\u0103cut asta \u00een calitate de reprezentan\u021bi ai statului rom\u00e2n, a noastr\u0103 a tuturor. \u0218i nu \u0219tiu dac\u0103 nu cumva n-ar trebui s\u0103 fie acuza\u021bi de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare \u0219i de subminarea economiei na\u021bionale prin ac\u021biunile lor. Dar care instan\u021b\u0103 poate fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 dea un astfel de verdict? \u0218i \u00eempotriva cui? A lui Stolojan care e ,,prietenul\u2019\u2019 lui B\u0103sescu ? A lui Patriciu care a cump\u0103rat politicienii rom\u00e2ni la en-gros? Poate totu\u0219i \u00eempotriva lui T\u0103riceanu, care ar r\u0103m\u00e2ne singurul vinovat doar pentru c\u0103 nu e \u00een gra\u021biile Pre\u0219edintelui?…
\n Mai este Rom\u00e2nia o \u021bar\u0103 a rom\u00e2nilor? Mai are ea acea m\u00e2ndrie na\u021bional\u0103 despre care am \u00eenv\u0103\u021bat prin c\u0103r\u021bi ? Mai este ea condus\u0103 \u00eentr-adev\u0103r de cei pe care i-am votat? Dar pe ei cine-i conduce? Toate astea sunt \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 rost at\u00e2ta timp c\u00e2t ne comport\u0103m ca o turm\u0103. Avem deci, ceea ce merit\u0103m!… Cu v\u00e2rf \u0219i \u00eendesat!…
\n08.02.2009 <\/p>\n

Despre compromisuri\u2026<\/strong>
\n Oricare dintre noi a f\u0103cut compromisuri \u00een via\u021b\u0103. Mai mari sau mai mici. For\u021ba\u021bi de \u00eemprejur\u0103ri sau de bun\u0103voie. Via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i este un lung \u0219ir de compromisuri\u2026
\n Tr\u0103im deci sub ,,domina\u021bia\u201d acestora. A face compromisuri a devenit ceva normal, firesc, precum respira\u021bia sau mersul pe jos. Odat\u0103 f\u0103cut pentru prima dat\u0103, nu te mai po\u021bi opri, e ca prima \u021bigar\u0103: devine un viciu de care nu mai \u0219tii cum s\u0103 scapi. Sau unul de care chiar nu vrei s\u0103 mai scapi\u2026.Vedem peste tot oameni care ne apar la o prim\u0103 vedere ca fiind oameni cu principii, verticali, corec\u021bi \u0219i cinsti\u021bi. \u00ce\u0219i sus\u021bin cu t\u0103rie principiile pe toate c\u0103ile \u0219i prin toate mijloacele. Ap\u0103r\u0103tori ai drept\u0103\u021bii, ai cinstei \u0219i adev\u0103rului, ei \u00een\u0219i\u0219i monumente de intangibilitate, deasupra oric\u0103ror tenta\u021bii.
\n Se fac adev\u0103rate campanii de imagine pentru a crea aceast\u0103 impresie despre unul sau altul, \u00een func\u021bie de interesele de moment. Din p\u0103cate, de multe ori, adev\u0103rul iese la iveal\u0103 abia mult mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd scopul a fost atins, iar acea campanie de imagine \u0219i-a atins \u0219i ea acest scop. Abia atunci, oamenii afl\u0103 c\u0103 acea imagine de ,,r\u0103zboinic al luminii\u201d este, de fapt, una fals\u0103. Afl\u0103m, de multe ori prea t\u00e2rziu, c\u0103, pentru a ajunge \u00eentr-o anumit\u0103 pozi\u021bie, respectivul a f\u0103cut multe compromisuri, unele la limita demnit\u0103\u021bii umane \u0219i \u00een total\u0103 contradic\u021bie cu cele pe care le perora p\u00e2n\u0103 nu demult. A pupat funduri, a lins pantofii cuiva ,,mare\u201d, a \u00eenchis ochii la \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legii, ba chiar a \u0219i participat la ele, pentru a fi cu ,,ei\u201d, etc. Ce mai conteaz\u0103! Oricum nu ne mai pas\u0103, iar asta \u00eenseamn\u0103, \u00een ziua de azi, c\u0103 ,,s-a descurcat\u201d.
\n E vorba, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, de fiecare dintre noi. Pentru c\u0103 tr\u0103im vremuri \u00een care compromisul e ridicat la rang de noble\u021be, la rang de politic\u0103 de stat sau mod de via\u021b\u0103. E foarte greu ca \u00een astfel de timpuri s\u0103 \u00ee\u021bi po\u021bi p\u0103stra principiile, verticalitatea \u0219i demnitatea, \u00een fa\u021ba avalan\u0219ei de ho\u021bii, pe fa\u021b\u0103 sau nu, de minciuni sfruntate, nesim\u021bire, ignoran\u021b\u0103, ipocrizie \u0219i la\u0219itate. De ce? Pentru c\u0103 vedem c\u0103 doar acei indivizi cu acele calit\u0103\u021bi ajung \u00een diverse situa\u021bii favorabile lor. Pentru c\u0103 vedem c\u0103 doar cei ca ei reprezint\u0103 ,,trendul\u201d, \u00een societate, pentru c\u0103 vedem c\u0103 doar cei ca ei o duc bine, nu cei pu\u021bini, cinsti\u021bi \u0219i cu bun sim\u021b\u2026
\n Tr\u0103im cu to\u021bii \u00eentr-un ,,dolce far niente\u201d. Noi ne facem c\u0103 tr\u0103im, ei se fac c\u0103 ne las\u0103 s\u0103 \u0219i facem asta! De ce? Pentru c\u0103 suntem prea obosi\u021bi s\u0103 mai avem con\u0219tiin\u021ba de sine sau colectiv\u0103. Pentru c\u0103 am v\u0103zut c\u0103 n-are rost s\u0103 ai principii \u0219i s\u0103 protestezi sau s\u0103 faci apel la legi. Pentru c\u0103 vedem c\u0103 acele legi sunt f\u0103cute \u0219i interpretate dup\u0103 bunul plac al unora care sunt ,,mai egali\u201d \u00een fa\u021ba lor\u2026 \u0218i odat\u0103 ajun\u0219i acolo, ,,sus\u201d, urc\u00e2nd din greu ,,treptele dezumaniz\u0103rii\u201d prin metodele enumerate mai \u00eenainte, acestora li se pare c\u0103 totul li se cuvine, li se pare c\u0103 sunt ni\u0219te ,,mici Dumnezei\u201d pe p\u0103m\u00e2nt. Iar acelor ,,calit\u0103\u021bi\u201d li se mai adaug\u0103 \u0219i altele: arogan\u021b\u0103, snobism \u0219i incompeten\u021b\u0103. A nu face compromisuri este deja un ,,sport extrem\u201d \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103. E\u0219ti privit ca un ,,paria\u201d al societ\u0103\u021bii, un ciudat \u0219i b\u0103tut cu pietre la zidul infamiei\u2026 \u00cencep\u00e2nd cu \u00eensu\u0219i Pre\u0219edintele, parlamentari, mini\u0219tri, prefec\u021bi, primari \u0219i p\u00e2n\u0103 la omul de r\u00e2nd, cu to\u021bii tr\u0103im \u00een aceast\u0103 mocirl\u0103 a spiritului. Cel care ridic\u0103 glasul \u0219i vrea s\u0103 ias\u0103 cumva din aceast\u0103 mla\u0219tin\u0103, este tras imediat \u00een jos de noi ceilal\u021bi, afla\u021bi \u00eentr-o continu\u0103 ,,viermuial\u0103\u201d ancestral\u0103. Nu ne place c\u0103 poate exista cineva care prin ac\u021biunile sale, ne r\u0103scole\u0219te ad\u00e2ncurile con\u0219tiin\u021bei. Con\u0219tiin\u021b\u0103 pe care am \u00eengropat-o ad\u00e2nc \u00een noroiul existen\u021bial \u0219i pe care o vrem uitat\u0103 definitiv acolo pentru a tr\u0103i lini\u0219ti\u021bi ,,p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021bi\u201d.
\n Mul\u021bi dintre dvs. cititorii, ve\u021bi spune: ,,\u0102sta bate c\u00e2mpii! De la c\u0103ldur\u0103\u2026\u201d Se poate s\u0103 ave\u021bi dreptate! Poate chiar ave\u021bi dreptate! Dar fi\u021bi lini\u0219ti\u021bi! Eu nu doar scriu despre aceste compromisuri. Tr\u0103iesc \u00een acelea\u0219i compromisuri ca toat\u0103 lumea. \u0218i mie mi-e fric\u0103 de dezgroparea acelui accesoriu numit con\u0219tiin\u021b\u0103!…
\n25.08.2008 <\/p>\n

Fatalitatea de a fi rom\u00e2n <\/strong>
\n De c\u00e2\u021biva ani, a fi rom\u00e2n echivaleaz\u0103 tot mai mult cu o durere mut\u0103, imposibil de exprimat. O umilin\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 ra\u021biuni precise, o stare de r\u0103u bazat\u0103 pe o disperare tot mai accentuat\u0103. E ca \u0219i cum r\u0103ul s-a concentrat \u00een timp, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, iar ast\u0103zi a ajuns s\u0103 dea pe dinafar\u0103. Tr\u0103im ca \u0219i cum am fi \u00een ultima etap\u0103 a existen\u021bei noastre.
\n Dac\u0103 ar fi s\u0103 g\u0103sim o explica\u021bie, dincolo de orice reprezentare politic\u0103, ea ar trebui s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00een mod necesar cu sentimentul provocat de lipsa oric\u0103rui viitor. Toate pot fi \u00een\u021belese, orice se poate explica politic sau social, \u00eens\u0103 sentimentul profund al ne\u00eencrederii \u00een propriul viitor, al lipsei oric\u0103rei speran\u021be macin\u0103 mai ad\u00e2nc dec\u00e2t orice. C\u00e2t de u\u0219or ar putea deveni prezentul, \u00een ciuda greut\u0103\u021bilor lui, dac\u0103 am vedea cel pu\u021bin o raz\u0103 de speran\u021ba \u00een viitor!? C\u00e2t de u\u0219or am accepta orice m\u0103suri de austeritate, orice politic\u0103 de recesiune, dac\u0103 am \u0219ti si am putea spera ca de m\u00e2ine, de la anul, din 2015 ne va fi mai bine? Dac\u0103 am \u0219ti c\u0103 munca \u0219i seriozitatea ne-ar fi cumva r\u0103spl\u0103tite. Dar c\u00e2nd \u0219tii prea bine c\u0103 orice sacrificiu pe care \u00eel faci este \u00een zadar, c\u00e2nd vezi c\u0103 am ajuns s\u0103 tr\u0103im \u00een \u021bara unde doar \u0219mecheria \u0219i tupeul c\u00e2\u0219tig\u0103 toate confrunt\u0103rile, atunci la\u0219i orice speran\u021b\u0103 acas\u0103. \u0218i poate c\u0103 astea ar fi mai u\u0219or de suportat dac\u0103 n-am vedea la tot pasul monumente ale prostiei umane, ajunse la diferite nivele ale societ\u0103\u021bii. Personal, asta m\u0103 indigneaz\u0103 cel mai mult: prostia \u0219i pro\u0219tii, mai ales cei arogan\u021bi. Nenorocirea e c\u0103 pro\u0219tii tr\u0103iesc liberi printre noi, se poart\u0103 ca noi ceilal\u021bi, m\u0103n\u00e2nc\u0103, dorm, chiar viseaz\u0103 \u0219i sunt bipezi. Sunt singuratici, precum singuratic e \u0219i neuronul din cutia lor
\ncranian\u0103. Ceea ce e cel mai grav e c\u0103 fac \u0219i sex \u00een speran\u021ba c\u0103 se vor \u00eenmul\u021bi, ceea ce devine de-a dreptul periculos pentru societate. Dar poate c\u0103 despre subiectul \u0103sta voi vorbi mai pe larg alt\u0103dat\u0103\u2026 Revenind, m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 ar trebui s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m c\u00e2t de lent ar trebui s\u0103 fie procesul de dezvoltare la rom\u00e2ni ca s\u0103 nu ai impresia dup\u0103 dou\u0103zeci \u0219i unu de ani c\u0103 tot ce am f\u0103cut noi a fost s\u0103 ne distrugem \u0219i ultimele lucruri bune pe care le-am mai avut, \u00eenlocuindu-le cu o b\u0103taie de joc general\u0103?
\n Cred c\u0103 de vin\u0103 trebuie s\u0103 fie, pe undeva, prejudecata \u0219i proasta idee, prea u\u0219or acceptate, c\u0103 orice \u021bar\u0103 evolueaz\u0103, se dezvolt\u0103 \u00een timp \u0219i merge, \u00een general, \u00eenspre tot mai bine. Ei bine, cred c\u0103 Rom\u00e2nia poate deveni exemplul perfect pentru excep\u021bia de la aceast\u0103 regul\u0103 de la sine \u00een\u021beleas\u0103 a lumii. \u021aara noastr\u0103 risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 un exemplu viu al faptului c\u0103 se poate merge din r\u0103u \u00een mai r\u0103u, din prost \u00een mai prost \u0219i din greu \u00een mai greu. Cei dou\u0103zeci \u0219i unu de ani de la revolu\u021bie pot fi caracteriza\u021bi \u00een mare prin doar c\u00e2teva cuvinte: reform\u0103, criz\u0103, corup\u021bie, lipsa justi\u021biei, exod, demagogii \u0219i minciuni, nevinova\u021bi. A! \u0218i mul\u021bi pro\u0219ti\u2026 De dou\u0103 decenii noi tot reform\u0103m statul, suntem \u00een criz\u0103, plesnim de corup\u021bie, dar \u00een acela\u0219i timp nu avem niciun corupt, travers\u0103m crize f\u0103r\u0103 niciun rezultat \u0219i mu\u0219c\u0103m de fiecare dat\u0103 minciunile celor care ne conduc. Iar p\u0103c\u0103litul \u00eencontinuu, furatul c\u0103ciulii unul altuia poate c\u0103 ar fi mers la infinit, dac\u0103 nu ar fi sosit nota de plat\u0103 a incompeten\u021bei noastre generale at\u00e2t de repede. Sunt unii care spun c\u0103 se tem c\u0103 \u00een cur\u00e2nd factura se va \u00eenc\u0103rca at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t cei care pl\u0103tesc de fiecare dat\u0103 ar putea s\u0103 se revolte \u00een mas\u0103.
\n Personal nu cred \u00een aceast\u0103 variant\u0103. Revolta la rom\u00e2ni este acum doar declarativ\u0103, strigat\u0103 \u00een paginile ziarelor sau la c\u00e2rciuma din col\u021bul str\u0103zii. Filonul s\u0103n\u0103tos al revoltei adev\u0103rate, explozive, \u00eencr\u00e2ncenate, cu pumnul str\u00e2ns \u0219i din\u021bii scr\u00e2\u0219nind, a fost sec\u0103tuit, noi cei de azi fiind condamna\u021bi s\u0103 ne compl\u0103cem \u00een spiritul fatalist mioritic.
\n Poate c\u0103 asta e ceea ce lipse\u0219te acum Rom\u00e2niei: acea revolt\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 av\u00e2nd ca finalitate inevitabil\u0103 r\u0103sturnare de regimuri, schimbarea viitorului \u0219i con\u0219tiin\u021bei publice \u00eentr-una coerent\u0103 \u0219i pozitiv\u0103.
\n Dincolo de orice discurs politic, campanii media, de nume \u0219i sigle, de sloganuri \u0219i cli\u0219ee, via\u021ba \u00ee\u0219i va cere dreptul \u00eentr-un final. Iar dac\u0103 vom continua s\u0103 tri\u0219\u0103m, s\u0103 ne \u00een\u0219el\u0103m unii pe al\u021bii \u0219i fiecare pe sine \u00een parte, s\u0103 toler\u0103m prostia \u00een toate formele ei, atunci nici nu vom putea s\u0103 vedem viitorul altfel dec\u00e2t \u00eentunecat \u0219i f\u0103r\u0103 urm\u0103 de speran\u021b\u0103.
\n08.07.2011 <\/p>\n

Cochirleanca – tradi\u021bie \u0219i modernitate <\/strong>
\n Atestat\u0103 documentar \u00eenc\u0103 din secolul XVII, comuna Cochirleanca apare \u00een 1820 sub numele G\u0103geanul (nume care se mai p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi). Pentru cele dou\u0103 provincii de la nord de Dun\u0103re, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova, turcii aveau dou\u0103 nume: Kara Iflak \u0219i Kara Bogdania. \u00cen limbajul autohton, drumul c\u0103tre Moldova era cunoscut ca ,,Drumul Bogdaniei\u201d, apoi, mai t\u00e2rziu, ,,Drumul Bogdanului\u201d.
\n Pe calea ce lega cele dou\u0103 ,,Kara\u201d, istoria locurilor a \u00eensemnat \u00een cartea sa mo\u0219iile Ro\u0219ioru, Boboc, Cochirleanca, laolalt\u0103 cu numele boierilor care, dup\u0103 tr\u0103inicia leg\u0103turilor cu domnitorii vremii, primeau ca danii p\u0103m\u00e2nturile cu bun\u0103tate \u00eentre apa Buz\u0103ului \u0219i cea a R\u00e2mnicului.
\n Aflat\u0103 pe vechiul ,,drum al fierului\u201d sau ,,drumul Bogdanului\u201d, care lega \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 de Moldova, comuna cuprinde \u0219i ast\u0103zi satele: Boboc-Gar\u0103, Boboc-Sat, Cochirleanca(G\u0103geanu), Ro\u0219ioru \u0219i T\u00e2rlele. Dou\u0103 obiective de pe teritoriul comunei Cochirleanca sunt incluse pe lista monumentelor istorice din jude\u021bul Buz\u0103u, ca situri arheologice de interes local. Ambele se afl\u0103 \u00een zona satului Ro\u0219ioru. Unul, aflat \u00een punctul \u201eMovila Ro\u0219ioru\u201d, la 400 m sud de sat, cuprinde o a\u0219ezare apar\u021bin\u00e2nd culturii Cerneahov din epoca migra\u021biilor (secolul al IV-lea e.n.) \u0219i ni\u0219te morminte medievale din secolele al XVI-lea\u2013al XVII-lea. Al doilea, aflat la 1 km est de \u0219oseaua dintre Ro\u0219ioru \u0219i B\u0103l\u0103ceanu, \u00een locul numit \u201eValea Cochirleanca\u201d, cuprinde o a\u0219ezare \u0219i o necropol\u0103 din epoca migra\u021biilor (sec. IV-V e.n.) Biserica din localitate, cu hramul ,,Sf. \u00cemp\u0103ra\u021bi\u201d a fost construit\u0103 \u00een anul 1856, prin grija boierului Cre\u021bulescu. L\u0103ca\u0219ul a fost renovat \u00eentre 1911-1912. \u00cen 1932, la Cochirleanca este ridicat\u0103 Biserica ,,\u00cen\u0103l\u021barea Domnului\u201d. \u00cen zona actual\u0103 a comunei este atestat \u00een secolul al XVII-lea un sat denumit T\u00e2mpeni, ast\u0103zi disp\u0103rut. \u00cen secolul al XVIII-lea, mo\u0219ia Cochirleanca era de\u021binut\u0103 de Maria Minculeasa, so\u021bia paharnicului Mincu, rud\u0103 cu familia boierilor Hrisoscoleu. Ea a l\u0103sat aceast\u0103 mo\u0219ie mo\u0219tenire spitalului G\u00e2rla\u0219i din Buz\u0103u, cu scopul ca veniturile ob\u021binute de aici s\u0103 fie folosite pentru finan\u021barea func\u021bion\u0103rii spitalului. Dup\u0103 moartea Mariei Minculeasa, \u00eens\u0103, boierii Hrisoscoleu au continuat s\u0103 administreze mo\u0219ia, d\u00e2nd-o pe m\u00e2na unor arenda\u0219i; statul a cerut \u00een instan\u021b\u0103 respectarea testamentului \u0219i Sultana Hrisoscoleu a trebuit s\u0103 cedeze p\u0103m\u00e2ntul statului \u00een 1846.
\n Numele de Cochirleanca provine de la numele p\u00e2r\u00e2u-lui \u0219i al unei movile din nordul satului. Pe aceast\u0103 movil\u0103 cre\u0219tea \u00een trecut, c\u00e2nd nu era arat\u0103, o specie de ciuperc\u0103 comestibil\u0103 numit\u0103 cochirl\u0103 sau coc\u00e2rl\u0103 (Marasmius scorodonius), cu p\u0103l\u0103ria galben-ro\u0219cat\u0103 \u0219i cu gust de usturoi. \u00cen ,,Dic\u021bionar geografic, statistic, economic \u0219i istoric al jude\u021bului Buzeu\u201d, Basil Iorgulescu ar\u0103ta c\u0103 aceast\u0103 comun\u0103 f\u0103cea parte din plasa C\u00e2mpul a jude\u021bului Buz\u0103u, \u0219i era aflat\u0103 la hotarul acestuia cu jude\u021bul Slam R\u00e2mnic. Comuna era format\u0103 din satele Aria, Bobocu, Cochirleanca, Movila \u0219i Ro\u0219iori, av\u00e2nd o popula\u021bie de 1360 de locuitori. \u00cen comun\u0103 func\u021bionau o moar\u0103 cu aburi, 2 biserici \u0219i o \u0219coal\u0103 cu 45 de elevi (din care 10 fete). \u00cen acela\u0219i dic\u021bionar, se arat\u0103 c\u0103 satul Cochirleanca a ap\u0103rut odat\u0103 cu stabilirea \u00een preajma anului 1830 a primului locuitor – Ion G\u0103geanu, un cioban venit aici de prin p\u0103r\u021bile Vi\u0219anilor \u0219i Jirl\u0103ului (jude\u021bul Br\u0103ila). Dup\u0103 zece ani, satul era deja \u00eenchegat \u0219i era cunoscut sub numele de G\u0103geanu sau G\u0103geni, de la numele fondatorului s\u0103u. Numele de Cochirleni este, \u00eens\u0103, men\u021bionat \u00een secolul al XVII-lea \u0219i a fost p\u0103strat de o vale din zon\u0103, ast\u0103zi complet colmatat\u0103.
\n \u00cen Primul R\u0103zboi Mondial, comuna a suferit de pe urma regimului de ocupa\u021bie german\u0103, locuitorii fiind obliga\u021bi s\u0103 predea alimente armatei de ocupa\u021bie. Peste 200 de localnici din satele G\u0103geanu, Boboc \u0219i Ro\u0219ioru au luptat \u00een armata rom\u00e2n\u0103 \u00een acest r\u0103zboi, iar reforma agrar\u0103 din 1921 a dus la \u00eempropriet\u0103rirea lor \u0219i a altor \u021b\u0103rani stabili\u021bi \u00een zon\u0103, care au \u00eenfiin\u021bat noul sat T\u00e2rlele. \u00cen perioada interbelic\u0103, propriet\u0103\u021bile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti s-au f\u0103r\u00e2mi\u021bat progresiv, sau au fost puse gaj pentru credite care nu au mai putut fi pl\u0103tite, astfel c\u0103 \u021b\u0103ranii au redevenit dependen\u021bi de marii proprietari de mo\u0219ii, ale c\u0103ror p\u0103m\u00e2nturi le lucrau.
\n \u00cen acea perioad\u0103, analfabetismul reprezenta o problem\u0103, doar 44% din locuitori fiind absolven\u021bi ai \u0219colii primare, iar dintre ace\u0219tia doar 0,1% fiind absolven\u021bi de \u0219coal\u0103 medie. \u00cen 1925, anuarul Socec men\u021bioneaz\u0103 comuna Cochirleanca cu satele Bobocu, Cochirleanca, G\u0103geanu \u0219i Ro\u0219iori, cu 2500 de locuitori, \u00een plasa C\u00e2ln\u0103u a aceluia\u0219i jude\u021b Buz\u0103u. \u00cen 1931, comuna a fost divizat\u0103: satul Bobocu a format o comun\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare \u00een jude\u021bul Buz\u0103u, \u00een vreme ce restul satelor au fost transferate la jude\u021bul R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i au format comuna Regele Carol al II-lea (format\u0103 doar din satul G\u0103geanu). Comuna Regele Carol al II-lea a revenit dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul dictaturii carliste la numele de Cochirleanca. \u00cen 1950, comuna Cochirleanca a fost transferat\u0103 la raionul R\u00e2mnicu S\u0103rat, iar comuna Bobocu la raionul Buz\u0103u; cele dou\u0103 raioane au fost arondate regiunii Buz\u0103u \u0219i apoi (dup\u0103 1952) regiunii Ploie\u0219ti. \u00cen 1968, comuna a revenit, \u00een componen\u021ba actual\u0103, la jude\u021bul Buz\u0103u, re\u00eenfiin\u021bat. Tot atunci, localit\u0103\u021bile ap\u0103rute \u00eentre timp, Satu Nou \u0219i C\u00e2mpia (fost\u0103 Robescu) au fost incluse \u00een satele Bobocu, respectiv Cochirleanca.
\n Pe teritoriul comunei, la Ro\u0219ioru (Ro\u0219iori), au fost descoperite vestigii arheologice apar\u021bin\u00e2nd culturii S\u00e2ntana de Mure\u0219, satul \u00eenfiin\u021b\u00e2ndu-se \u00een 1884, dup\u0103 reforma agrar\u0103, prin \u00eempropriet\u0103rirea de c\u0103tre stat a \u00eensur\u0103\u021beilor, conform legii din1879. Numele s\u0103u provine de la cel al cavaleri\u0219tilor din r\u0103zboiul de independen\u021b\u0103 al Rom\u00e2niei. Tot la Ro\u0219ioru s-a descoperit \u0219i un tezaur de monede otomane.
\n Despre satul Boboc se spune c\u0103 a fost \u00eenfiin\u021bat de un cioban vr\u00e2ncean, pe nume Radu Boboc, care s-a stabilit \u00een aceste locuri \u00een 1848. Satul s-a numit la \u00eenceput Bobocu-Sili\u0219tea. Mai apoi, mo\u0219ia Boboc, de 8000 de pogoane a fost cump\u0103rat\u0103 de Ion Marghiloman, tat\u0103l renumitului politician Alexandru Marghiloman. Comuna a dat \u021b\u0103rii personalit\u0103\u021bi cum ar fi: profesorul \u0219i istoriograful Constantin Gh. Dumitrescu, n\u0103scut \u00een 1898, cel care a \u00eenfiin\u021bat \u00een 1934 la Buz\u0103u, Muzeul etnografic regional la 29 iulie 1934 pe bulevardul G\u0103rii nr.34, \u00een casele Sibiceanu. A fost pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii de turism ,,Siriul” \u0219i pre\u0219edinte al asocia\u021biei culturale ,,Prietenii muzeului regional al Buz\u0103ului”, \u00eenfiin\u021bat \u00een 1934. A \u00eentreprins cercet\u0103ri de geografie \u0219i istorie local\u0103, ale c\u0103ror rezultate au fost incluse \u00een lucr\u0103rile ,,Ora\u0219ul Buz\u0103u, studiu monografic” \u0219i manuscrisul \u00een 27 de volume ,,Material documentar privitor la istoria ora\u0219ului Buz\u0103u” – aflat \u00een prezent la Direc\u021bia arhivelor na\u021bionale din Buz\u0103u.
\n Arhiepiscopul Teofil Ionescu<\/strong>, n\u0103scut la 14 octombrie 1894 \u00een localitatea Bobocu, Doctorand \u00een teologie la Paris, este \u00eentemeietorul Asocia\u021biei cre\u0219tini-ortodoxe Patriarhul Miron, apoi arhimandrit \u0219i superior al Bisericii ortodoxe rom\u00e2ne din Paris (1939-1945), preot la diferite parohii rom\u00e2ne din S.U.A. \u0219i Canada \u0219i episcop titular la Sevres. La 26 aprilie 1972 este primit ca membru al Sf\u00e2ntului Sinod, iar \u00een 1974 este ridicat la treapta de arhiepiscop. Moare la Paris \u00een 1975.
\n Gheorghe Gh. Dunka<\/strong> (1906-1974)<\/strong> \u2013 fiul senatorului \u0219i deputatului Gheorghe I. Dunka. Absolvent al Facult\u0103\u021bii de Drept, a fost avocat pledant la Judec\u0103toriile din Buz\u0103u \u0219i Beceni. A construit un local de \u0219coal\u0103 la Cochirleanca, \u00een perioada \u00een care se retr\u0103sese la mo\u0219ia p\u0103rinteasc\u0103 de la B\u0103l\u0103ceanu.
\n Medelnicerul Scarlat Hrisoscoleu-Mateescu<\/strong> (mai t\u00e2rziu \u0219ertar), \u00eentemeietorul ramurii buzoiene a familiei Hrisoscoleu, a de\u021binut mo\u0219ii la Cochirleanca, pe la 1729-1752.
\n Eliza – fosta so\u021bie a lui Alexandru Marghiloman<\/strong>, rec\u0103s\u0103torit\u0103 cu Ion I.C. Br\u0103tianu – a primit mo\u0219tenire mo\u0219ia Zili\u0219tea-Cochirleanca. Aceast\u0103 mo\u0219ie, \u00eempreun\u0103 cu cea de la Zoi\u021ba-Costieni, a fost expropriat\u0103 \u00een anul 1923.
\n Cele dou\u0103 monumente ridicate \u00een cinstea eroilor-unul la Boboc \u0219i cel\u0103lalt la Cochirleanca sunt dovada vie a jertfelor aduse \u0219i de localnicii din zon\u0103, \u00een timpul celor dou\u0103 r\u0103zboaie.
\n Comuna Cochirleanca se afl\u0103 la 23 km de Buz\u0103u pe \u0219osea \u0219i la 11 km. pe calea ferat\u0103 \u0219i este una dintre localit\u0103\u021bile jude\u021bului nostru importante din punct de vedere agricol, ocupa\u021bia dominant\u0103 a locuitorilor fiind agricultura. Mai precis, cultura mare \u0219i cre\u0219terea animalelor. Solurile cernoziomice, cu cantitate mare de humus, bogate \u00een substan\u021be nutritive, ofer\u0103 condi\u021bii perfecte dezvolt\u0103rii sectorului amintit. Cu o suprafa\u021b\u0103 teritorial\u0103 administrativ\u0103 de 7.803 ha din care suprafa\u021ba agricol\u0103 ajunge la 7.432 ha, comuna Cochirleanca num\u0103r\u0103 o popula\u021bie de 5.710 locuitori. Dintre ace\u0219tia aprox.2.910 sunt b\u0103rba\u021bi, iar circa 2.800 sunt femei. Num\u0103rul total al gospod\u0103riilor la nivelul comunei este de 2.046. La Cochirleanca func\u021bioneaz\u0103 cinci gr\u0103dini\u021be \u0219i cinci \u0219coli generale, trei c\u0103mine culturale, trei biblioteci \u0219i dou\u0103 baze sportive.
\n Dup\u0103 cum se poate constata, educa\u021bia este bine reprezentat\u0103 la nivel local, iar prin munca unui entuziast colectiv de dasc\u0103li, unii elevi au ob\u021binut \u0219i rezultate bune la olimpiade na\u021bionale. De asemenea, \u0219colile au fost dotate cu cabinete de informatic\u0103 moderne.
\n T\u00e2rgul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal de joi<\/strong>
\n \u00cen plan economic, t\u00e2rgurile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale (joi \u00een Cochirleanca \u0219i s\u00e2mb\u0103ta \u00een Boboc), magazinele \u00eentreprinz\u0103torilor particulari precum \u0219i balta de la Ro\u0219ioru, pot asigura cele necesare locuitorilor. Ca de altfel toate localit\u0103\u021bile rurale din \u021bara noastr\u0103, comuna Cochirleanca trece \u0219i ea prin transform\u0103rile inerente acestei perioade, adapt\u00e2ndu-se din mers cerin\u021belor vie\u021bii moderne.
\n \u00cen acest sens, \u00een ultima perioad\u0103 s-au realizat investi\u021bii majore la nivel local. Astfel, a fost reabilitat\u0103 \u0219coala general\u0103 din c\u0103tunul T\u00e2rlele, a fost construit\u0103 o \u0219coal\u0103 nou\u0103 \u00een satul Boboc-Gar\u0103, s-a reabilitat gr\u0103dini\u021ba din Ro\u0219ioru. Recent, s-au renovat \u0219colile nr. 1\u0219i 2 din Cochirleanca-Satul Nou \u0219i Satul Vechi. M\u00e2ndria comunei este noul dispensar cu ambulatoriu, modern \u0219i utilat la standarde actuale. Ca proiecte majore realizate cu fonduri europene, prim\u0103ria Cochirleanca se poate m\u00e2ndri cu realizarea aduc\u021biunii de ap\u0103 din pu\u021buri le forate \u00een satele Boboc, Cochirleanca \u0219i Ro\u0219ioru, iar noua administra\u021bie vrea s\u0103 rezolve \u0219i o veche mare dorin\u021b\u0103 a localnicilor, alimentarea cu gaze. Sigur, unele proiecte au \u0219anse reale de realizare, iar altele vor fi \u0219i \u00een continuare \u00een aten\u021bia edilului comunei.
\n Ca multe alte localit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103, nici Cochirleanca nu face excep\u021bie c\u00e2nd vine vorba de migra\u021bia for\u021bei de munc\u0103. Astfel, o mare parte din tinerii comunei au plecat s\u0103 lucreze \u00een \u021b\u0103ri ca Cipru, Spania, Italia, iar ca rezultat al muncii lor sunt num\u0103rul mare de case noi construite \u00een ultima perioad\u0103 din banii c\u00e2\u0219tiga\u021bi \u00een acest fel. Oameni hot\u0103r\u00e2\u021bi \u0219i muncitori, localnicilor din zon\u0103 li s-a dus vestea c\u0103 sunt oameni gospodari, cu dragoste de p\u0103m\u00e2nt \u0219i animale. Ne\u00eentrecu\u021bi \u00een muncile c\u00e2mpului, ei trudesc din greu apleca\u021bi pe coarnele tradi\u021bionalei pr\u0103\u0219itori dar \u0219i \u00een cabina modernelor tractoare de ultim\u0103 genera\u021bie, adapt\u00e2ndu-se cerin\u021belor agriculturii moderne.
\n Mai este mult p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vor putea trece de la agricultura de subzisten\u021b\u0103 la marile exploata\u021bii agricole, mai profitabile.
\n \u00cens\u0103 cel mai de seam\u0103 obiectiv de pe teritoriul comunei, este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 ,,\u0218coala de Aplica\u021bie a For\u021belor Aeriene – Aurel Vlaicu\u201c \u0219i ,,\u0218coala de Mai\u0219tri \u0219i Subofi\u021beri a For\u021belor Aeriene-Traian Vuia\u201d de la Boboc. \u00cen aceast\u0103 celebr\u0103 \u0219coal\u0103, unic\u0103 \u00een \u021bar\u0103, se preg\u0103tesc pilo\u021bii militari ai Armatei Rom\u00e2ne \u0219i personalul tehnic al avia\u021biei. Aici s-au preg\u0103tit genera\u021bii \u00eentregi de pilo\u021bi militari care au f\u0103cut cinste Armatei \u0219i Rom\u00e2niei, fiind recunoscut profesionalismul acestora \u0219i peste hotare, odat\u0103 cu participarea la misiuni NATO \u0219i nu numai.
\n Aceste locuri au un trecut, o istorie \u0219i ele vor r\u0103m\u00e2ne aici \u0219i dup\u0103 ce noi, copiii \u0219i nepo\u021bii no\u0219tri nu vom mai fi. \u0218i to\u021bi pe care i-am amintit aici au pus c\u00e2te o piatr\u0103 de temelie la ceea ce sunt ast\u0103zi casele, uli\u021bele, bisericile comunei. Iar noi, cei de acum, avem datoria ca m\u0103car s\u0103 \u0219tim de unde venim, cine suntem \u0219i ce istorie au aceste locuri pe care tr\u0103im. E bine s\u0103 \u0219tim c\u0103 aceast\u0103 c\u00e2mpie a fost arat\u0103, sem\u0103nat\u0103 \u0219i culeas\u0103 din greu, cu trud\u0103 \u0219i cu sudoarea frun\u021bii de mul\u021bi al\u021bii \u00eenaintea noastr\u0103. Ceea ce suntem acum, ceea ce este comuna noastr\u0103 acum se datoreaz\u0103 at\u00e2tor genera\u021bii de \u021b\u0103rani, apleca\u021bi pe coarnele plugului, \u00een ar\u0219i\u021ba soarelui sau \u00een b\u0103taia ploii. De aceea, cred c\u0103 noi cei de azi, ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 oamenii sunt trec\u0103tori pe acest p\u0103m\u00e2nt, \u00eens\u0103 fiecare din ei e dator s\u0103 lase un semn al trecerii lui, iar atunci c\u00e2nd au puterea s\u0103 fac\u0103 lucruri pentru cei din r\u00e2ndul c\u0103rora se ridic\u0103 \u0219i care \u00ee\u0219i pun \u00eencrederea \u0219i speran\u021bele de mai bine \u00een el, ar fi bine s\u0103 le fac\u0103. Pentru c\u0103 faptele sunt m\u0103sura unui om at\u00e2t \u00een via\u021b\u0103 c\u00e2t \u0219i dup\u0103 ce el nu mai e, iar ceea ce r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 ,,trecerea\u201d lui va d\u0103inui \u00een amintirea comunit\u0103\u021bii sale.
\n20.02.2009 <\/p>\n

1 DECEMBRIE 1918 <\/strong>
\n Pu\u021bin\u0103 lume mai \u0219tie care este semnifica\u021bia acestei zile \u00een con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i ce \u00eenseamn\u0103 ea cu adev\u0103rat pentru poporul rom\u00e2n.
\n \u0218tim foarte bine c\u00e2nd este ziua na\u021bional\u0103 a S.U.A, a Fran\u021bei, a Ungariei, c\u00e2nd e Halloweenul sau Valentine\u2019s Day poate mai bine dec\u00e2t o \u0219tiu cei c\u0103rora apar\u021bin aceste s\u0103rb\u0103tori. C\u00e2nd vine vorba de Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, aceasta e confundat\u0103 ba cu 23 August, ba cu 24 Ianuarie, ba cu 9 Mai, iar mai nou, cu \u00eenceperea sezonului reduceri-lor \u00een magazine sau \u00eenceputul s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103.
\n Patriotismul, \u00eenseamn\u0103, \u00eenainte de toate, nu doar s\u0103 ne batem cu pumnii \u00een piept \u0219i s\u0103 v\u0103rs\u0103m lacrimi la show-ri tv.de grija \u021b\u0103ri\u0219oarei noastre, ci \u00eenseamn\u0103 cunoa\u0219terea cu adev\u0103rat a ceea ce am fost, ceea ce suntem \u0219i ce vom fi. Acesta se demonstreaz\u0103 chiar \u0219i prin faptul c\u0103 ne cunoa\u0219tem data c\u00e2nd ne s\u0103rb\u0103torim Ziua Na\u021bional\u0103, dar mai ales, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u0219tim de ce am fost, suntem \u0219i vom fi pe harta lumii ceea ce suntem acum.
\n Se spune c\u0103 pentru a ne cunoa\u0219te ca popor, trebuie s\u0103 ne cunoa\u0219tem trecutul, iar cine nu-\u0219i cunoa\u0219te trecutul nu are nici viitor. F\u0103c\u00e2nd asta, adic\u0103 \u00eentorc\u00e2ndu-ne \u00een timp, am putea constata c\u0103 noi, cei de azi, suntem ni\u0219te palide umbre ale celor ce atunci au luptat pentru un ideal at\u00e2t de nobil cum este formarea Rom\u00e2niei Mari. \u00cenceput de Mihai Viteazul, continuat de Cuza \u0219i \u00eemplinit de Ferdinand, procesul de adunare a poporului rom\u00e2n \u00eentr-o singur\u0103 \u021bar\u0103 a\u0219a cum era firesc, a fost, pentru acele genera\u021bii de politicieni (adev\u0103ra\u021bii politicieni) singurul scop al luptei politice. \u0218i ce poate fi mai nobil dec\u00e2t s\u0103 pui deasupra tuturor intereselor personale, efemere \u0219i neimportante, pe acela al interesului na\u021bional, singurul care trebuie s\u0103 conteze c\u00e2nd e vorba de existen\u021ba \u0219i demnitatea unei \u00eentregi na\u021bii?
\n Sigur c\u0103, istoricii ar putea s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 \u0219i atunci, ca \u0219i acum, existau compromisuri \u0219i lucruri mai pu\u021bin frumoase, necunoscute publicului larg, care ar putea s\u0103 arunce o lumin\u0103 mai pu\u021bin pl\u0103cut\u0103 asupra acelor evenimente. Da, este posibil a\u0219a ceva! \u00cens\u0103 ceea ce a r\u0103mas \u00een urma acestor zbateri \u0219i compromisuri, va d\u0103inui \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 a tuturor, at\u00e2t timp c\u00e2t ne vom mai numi rom\u00e2ni. Formarea Rom\u00e2niei ,,dodoloa\u021be\u201d este, sau ar trebui s\u0103 fie, pentru fiecare dintre noi, un reper important \u00een zbuciumata istorie de 2000 de ani a acestui popor. \u0218i dac\u0103 e s\u0103 vorbim de geneza acestui fapt istoric, s\u0103 privim pu\u021bin \u00een urm\u0103 \u0219i s\u0103 vedem care a fost soarta acelor vizionari \u0219i artizani ai Marii Uniri. Mihai Viteazul, primit cu onoruri \u00een cetatea Alba Iulia, dup\u0103 ce \u0219i-a realizat ,,pohta ce-am pohtit\u201d a fost tr\u0103dat \u0219i ucis de apropia\u021bii s\u0103i (gen. Basta) \u00een conspira\u021bie cu imperiile vremii care se sim\u021beau amenin\u021bate de ideile mult prea \u00eendr\u0103zne\u021be pentru acele vremuri.
\n Mai t\u00e2rziu, \u00een 1859, profit\u00e2nd de contextul interna\u021bional, de sl\u0103biciunea marilor puteri \u0219i de o bre\u0219\u0103 din tratatele interna\u021bionale, rom\u00e2nii au realizat Unirea Principatelor sub conducerea unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza. \u00cens\u0103, dup\u0103 ce euforia momentului a trecut, au ap\u0103rut, inevitabil, intrigile \u0219i atacurile \u00eempotriva domnitorului din partea celor pe care reformele \u00eendr\u0103zne\u021be pentru acele vremuri \u00eei deranjau, v\u0103z\u00e2ndu-\u0219i amenin\u021bate privilegiile de p\u00e2n\u0103 atunci. Cu toate astea, atunci s-au f\u0103cut unele reforme care au dus la moderniza-rea statului rom\u00e2n (secularizarea averilor bisericii, \u00eenfiin\u021barea armatei na\u021bionale, etc). \u00cen cele din urm\u0103, \u00een 1866, Cuza a fost silit s\u0103 abdice \u0219i a fost exilat. A trebuit s\u0103 vin\u0103 un domnitor str\u0103in pentru ca t\u00e2n\u0103rul stat rom\u00e2n nou-format s\u0103 poat\u0103 intra pe un drum al moderniz\u0103rii. Astfel, \u00een perioada 1866-1881, domnitor al Principatelor Rom\u00e2ne a venit Karl Eitel Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen, care mai apoi a devenit cunoscut ca Regele Carol 1 de Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 \u00een 1914. Casa dinastic\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 de el a condus Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1947, iar cea mai \u00eenfloritoare perioad\u0103 a Rom\u00e2niei a fost \u00een timpul regalit\u0103\u021bii. Tot atunci, sub domnia regelui Ferdinand, a avut loc \u0219i Marea Unire din 1 decembrie 1918. Adic\u0103 a trebuit s\u0103 avem conduc\u0103tori str\u0103ini de aceast\u0103 \u021bar\u0103 pentru ca noi, rom\u00e2nii, s\u0103 ne putem realiza idealurile na\u021bionale. S-a dovedit, \u00eens\u0103, c\u0103, ace\u0219ti regi \u0219i domnitori au fost dedica\u021bi \u00eentru totul poporului pe care l-au slujit cu cinste, onoare \u0219i demnitate. Dincolo de toate aceste considera\u021bii, cred c\u0103 acesta e spiritul acestei zile \u0219i acesta trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu. El nu poate fi confiscat de nimeni, nu poate \u0219i nu trebuie folosit de nimeni \u0219i \u00eentinat prin discursuri demagogice \u0219i sfor\u0103itoare. El apar\u021bine poporului rom\u00e2n \u00een \u00eentregul lui. 1 Decembrie nu \u00eenseamn\u0103 na\u0219terea unei televiziuni sau alteia, parade de tot felul sau ipocrite ac\u021biuni de caritate care ascund interese meschine \u0219i exerci\u021bii de imagine ale unora sau altora\u2026 1 Decembrie \u00eenseamn\u0103, mai presus de toate na\u0219terea unei na\u021bii, a unui popor, \u00eenseamn\u0103, prin Marea Unire, recunoa\u0219terea eforturilor tuturor celor dinaintea noastr\u0103 de a ne l\u0103sa nou\u0103, genera\u021biilor de azi, suprema mo\u0219tenire, Rom\u00e2nia Mare! Avem dreptul, ca m\u0103car \u00een aceast\u0103 zi, o dat\u0103 \u00een an s\u0103 l\u0103s\u0103m deoparte grijile \u0219i umilin\u021bele zilnice \u0219i s\u0103 ne sim\u021bim m\u00e2ndri c\u0103 suntem rom\u00e2ni. S\u0103 ne sim\u021bim m\u00e2ndri purt\u00e2nd la piept, \u00een dreptul inimii, o fr\u00e2ntur\u0103 din simbolul nostru na\u021bional, drapelul tricolor. Ar fi un mic semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri \u0219i respect fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 zi, fa\u021b\u0103 de noi \u00een\u0219ine!
\n Lor, celor care au avut \u00een g\u00e2nd \u0219i \u00een inim\u0103 acest \u021bel nobil, al form\u0103rii unei singure na\u021biuni, a unui singur popor, a unei singure \u021b\u0103ri, le dator\u0103m respectul nostru deplin. Le dator\u0103m p\u0103strarea \u0219i ducerea mai departe a idealurilor \u0219i luptei cu mijloacele timpurilor noastre pentru d\u0103inuirea spiritului rom\u00e2nesc autentic. Le dator\u0103m un minim de recuno\u0219tin\u021b\u0103 fie \u0219i numai prin simplul fapt c\u0103 vom \u0219ti ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 zi de 1 Decembrie pentru noi, rom\u00e2nii. Se cuvine, deci, acum la ceas aniversar s\u0103 ne \u00eentoarcem cu g\u00e2ndul \u00een noi \u00een\u0219ine \u0219i s\u0103 ne privim obiectiv, fiecare din noi \u0219i s\u0103 vedem dac\u0103, prin ceea ce suntem acum, ne putem m\u00e2ndri c\u0103 suntem urma\u0219ii unor oameni vizionari care, \u00een vremuri de restri\u0219te, au avut curajul s\u0103 viseze la un popor unit \u00eentr-o singur\u0103 \u021bar\u0103, mare \u0219i rotund\u0103. Vivat patria! Vivat Rom\u00e2nia!
\n29.11.2007 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

America lui Obama Al 44-lea pre\u0219edinte al Americii s-a instalat oficial la Casa Alb\u0103. \u00cen obi\u0219nuitul stil american, ceremonia s-a<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":7917,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9537"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9537"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9537\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9542,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9537\/revisions\/9542"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7917"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9537"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9537"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9537"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}