{"id":8886,"date":"2020-04-13T00:11:23","date_gmt":"2020-04-12T21:11:23","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8886"},"modified":"2020-04-13T00:11:23","modified_gmt":"2020-04-12T21:11:23","slug":"scriitori-valeria-manta-taicutu-mostenirea-mamin-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8886","title":{"rendered":"Scriitori de azi – Valeria Manta T\u0103icu\u021bu – Mo\u0219tenirea lui Mamin (5)"},"content":{"rendered":"

\"\"

M\u0103run\u021be\u0219ti, M\u0103run\u021be\u0219ti, fratele meu e\u0219ti!…<\/strong><\/p>\n

Pentru ca excesul de poveste ce urmeaz\u0103 s\u0103 nu d\u0103uneze grav s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii trebuie spus, de la bun \u00eenceput, c\u0103 niciun personaj implicat nu b\u0103nuia, \u00een momentul nefast al urc\u0103rii \u00een autocar, c\u0103 va participa nu la o plictisitoare lectur\u0103 public\u0103, ci la o nelalocul ei apocalips\u0103. \u015ei nimeni nu \u015ftia, fiindc\u0103 sf\u00e2r\u0219itul lumii nu vine atunci c\u00e2nd credem noi, sau preo\u0163ii, sau profe\u0163ii \u015fi ziari\u015ftii (despre care se \u015ftie c\u0103 sunt mama Omida \u0219i Mafalda la un loc), ci atunci c\u00e2nd vrea el, perfid, neanun\u0163at \u015fi pus, evident, pe rele. Dar s\u0103 le l\u0103s\u0103m filosofilor \u015fi hermeneu\u0163ilor de profesie partea teoretic\u0103 a problemei, iar noi s\u0103 vedem, cu ochii min\u0163ii, partea practic\u0103, adic\u0103 un autocar plin cu scriitorii neamului, porni\u021bi \u00eentr-o frumoas\u0103 zi de august spre comuna M\u0103run\u0163e\u015fti, unde urma s\u0103 se desf\u0103\u015foare, la ini\u0163iativa primarului, mare amator de lirism concentrat, o \u015fez\u0103toare literar\u0103. Primarul, din cauza c\u0103ruia toat\u0103 lumea a suferit, a fost pedepsit\u0103 \u015fi s-a izb\u0103vit, avea un nume predestinat \u2013 Ioan Celmare, chit c\u0103 m\u0103sura doar un metru \u015fi cincizeci, motiv pentru care devenise, de ani buni, un client fidel al atelierului de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte cu toc \u201eLa pielea groas\u0103\u201d. Cumnat cu poli\u0163aiul comunei, pe numele s\u0103u tot Ioan, dar Caplat, primarul nutrea pentru acesta o invidie scormonitoare de energii creatoare latente. Poli\u0163istul, intrat c\u00e2ndva \u00een gra\u0163iile unui prozator de m\u00e2na a \u015faptea, dar cu fructuoase rela\u0163ii \u00een lumea scriitoriceasc\u0103, devenise, ca tot rom\u00e2nul, poet. Nevoindu-se mult, cum zice cronicarul, se dep\u0103\u015fise apoi pe sine, renun\u0163\u00e2nd la poezie \u015fi ajung\u00e2nd prozator el \u00eensu\u015fi, ceva mai bun dec\u00e2t mentorul s\u0103u, ceea ce i-a \u015fi adus recunoa\u015fterea public\u0103 \u015fi, implicit, p\u0103trunderea \u00een Sindicatul Celor Care Scriu Continuu (SCCSC), ca membru cotizant cu drepturi depline.
\nIoan Celmare nu putea suporta s\u0103-i fie inferior din punct de vedere liric cumnatului s\u0103u, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00een tinere\u0163e, ca fiu de viticultor, experimentase mai multe st\u0103ri lirice, care-l deprinseser\u0103 cu poetica \u015fi retorica de pahar, astfel \u00eenc\u00e2t trecuse pe nesim\u0163ite de la versuri celebre gen \u201eBun e vinul ghiurghiuliu\u201d, la profundele \u015fi personalele versific\u0103ri ce aveau ca surs\u0103 de inspira\u0163ie butoaiele, butelcile, \u0163oiurile, bardacele, coferele etc., precum \u015fi con\u0163inutul lor. Un poem prezentat la Salonul de toamn\u0103 al viei \u015fi vinurilor \u00eei adusese primarului un frumos premiu, const\u00e2nd \u00eentr-o medalie ce \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa trei fete dolofane, cu poalele sumese, c\u0103lc\u00e2nd \u00een picioare c\u00e2\u0163iva ciorchini sub care scria, \u00een relief, \u201ein vino veritas\u201d; la aceast\u0103 medalie se ad\u0103ugaser\u0103 c\u00e2teva bidoane de ottonel \u015fi publicarea poemului \u00een \u201eJurnalul de M\u0103run\u0163e\u015fti\u201d. Fire\u015fte, pagina de ziar fusese \u00eenr\u0103mat\u0103 \u015fi a\u015fezat\u0103 \u00een biroul celui dint\u00e2i gospodar al comunei, exact sub stem\u0103, a\u015fa c\u0103 nu exista cet\u0103\u0163ean din M\u0103run\u0163e\u015fti care s\u0103 nu \u015ftie pe de rost opera de tinere\u0163e a edilului: \u201eTe v\u0103d plec\u00e2nd, te v\u0103d venind\/ te v\u0103d muncind, lucr\u00e2nd \u015fi b\u00e2nd\/ e\u015fti via\u0163a mea, e\u015fti via mea\/ de tine m\u0103 desparte-o stea\/ e verde, alb\u0103, caramel\/ \u015fi dulce ca un ottonel\/ eu dintr-at\u00e2\u0163ia fra\u0163i mai mari\/ unii vieri, al\u0163ii plugari,\/ da, dintr-at\u00e2\u0163ia, pe la bar\/ m\u0103 cam brodisem \u015fui, \u015ftrengar\u201d. Poemul, \u00eentins pe o \u00eentreag\u0103 pagin\u0103 A3, pomenea \u00een mod n\u0103ucitor de melci, de Dun\u0103re \u015fi, blestem, de ap\u0103 (despre care se \u015ftie c\u0103 nu le prie\u015fte b\u0103utorilor de elit\u0103) dar, fiindc\u0103 acest cuv\u00e2nt nepotrivit ap\u0103rea al\u0103turi de epitetul \u201etulbure\u201d, juriul Salonului bahic l-a considerat ca f\u0103c\u00e2nd totu\u015fi parte din c\u00e2mpul semantic al vinului \u015fi i-a acordat t\u00e2n\u0103rului \u015fi ame\u0163itului, pe atunci, viticultor, marele premiu. Toate acestea \u00eens\u0103 apar\u0163ineau trecutului, Ioan Celmare, prins cu slujba de primar, cu dificult\u0103\u0163ile ei inerente, cu victoriile \u015fi e\u015fecurile de zi cu zi, nu mai scrisese nimic. Probabil c\u0103 \u015fi-ar fi \u0163inut talantul \u00eengropat p\u00e2n\u0103 \u00een ziua Judec\u0103\u0163ii de apoi, dac\u0103 sora lui mai mic\u0103, Jenny, nu s-ar fi m\u0103ritat cu poetul, prozatorul \u015fi poli\u0163istul Caplat Ioan, un venetic de prin p\u0103r\u0163ile Dobrogei, adus \u00een comun\u0103 de ni\u015fte p\u0103rin\u0163i suficient de iresponsabili \u00eenc\u00e2t s\u0103 renun\u0163e la vinul de Murfatlar pentru ottonelul de M\u0103run\u0163e\u015fti.
\nCa-n orice societate democratic\u0103, disensiunile dintre poli\u0163ie \u015fi prim\u0103rie nu se transformaser\u0103 \u00een altceva dec\u00e2t \u00eentr-un motor al vie\u0163ii celei de ob\u015fte, \u00een care puteau coexista interese \u015fi talente diferite; cu alte cuvinte, de\u015fi se certaser\u0103 \u015fi, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, \u00ee\u015fi spitalizaser\u0103 timp de c\u00e2teva zile r\u0103nile \u015fi v\u00e2n\u0103t\u0103ile, primarul \u015fi poli\u0163aiul r\u0103m\u0103seser\u0103 buni prieteni \u015fi cumna\u0163i, continuaser\u0103 s\u0103 \u00eempart\u0103 \u00eentre ei abonamentul la \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, singura revist\u0103 de profil care mai ridica nivelul cultural al M\u0103run\u0163e\u015ftilor, plus c\u0103, simpatizan\u0163i strategici ai unor partide diferite, aveau grij\u0103 s\u0103 ia \u015fi s\u0103-\u015fi fac\u0103 parte la\/ din orice (\u00een func\u0163ie de oportunit\u0103\u0163ile economice \u015fi administrativ-penale) \u015fi s\u0103 nu se calce pe b\u0103t\u0103turi c\u00e2nd venea vorba, la o adic\u0103, de prosperitatea familiei ai c\u0103rei membri erau.
\nMai mult chiar, Ioan Celmare \u00een\u0163elesese c\u0103 nu-\u015fi va putea promova talentul cu pumnii \u015fi prin intimidarea cumnatului, cu scopul nem\u0103rturisit de a-l reduce la t\u0103cere pe acesta, astfel \u00eenc\u00e2t terenul liric al comunei, eliberat de Ioan Caplat, poli\u0163aiul, s\u0103 poat\u0103 fi ocupat tot de Ioan, dar Celmare, adic\u0103 de cel dint\u00e2i edil al comunei (chestia cu \u201ecel dint\u00e2i edil\u201d o pescuise poetul bahic de pe undeva, din limbajul de lemn al unei epoci dep\u0103\u015fite, dar unui primar \u00eei st\u0103 bine c\u00e2nd descoper\u0103 vestigiile trecutului, a\u015fa c\u0103 niciun locuitor al comunei nu p\u0103rea deranjat de formul\u0103). O \u00eent\u00e2mplare fericit\u0103 (fiul cel mic al edilului, ajuns \u00een clasa a opta, se preg\u0103tea de test\u0103rile na\u0163ionale pentru admiterea la liceu \u015fi citea de c\u00e2teva luni, f\u0103r\u0103 s-o poat\u0103 termina, comedia lui Caragiale, \u201eO scrisoare pierdut\u0103\u201d) \u00eel ajutase pe Ioan Celmare s\u0103 afle drumul spre reu\u015fit\u0103: tot \u00eemping\u00e2ndu-\u015fi de la spate odrasla lene\u015f\u0103, ochii profunzi ai min\u0163ii sale au pescuit o replic\u0103 genial\u0103: \u201eGhi\u0163\u0103, Ghi\u0163\u0103, pup\u0103-l \u00een bot \u015fi pap\u0103-i tot\u201d. A fost o adev\u0103rat\u0103 revela\u0163ie: \u201eda, dom`le, asta-i calea, ni\u0163ic\u0103 diploma\u0163ie, ca la \u0103ia, \u015fi machiaverl\u00e2curi c\u00e2t cuprinde, c\u0103, vorba poporului, zice, f\u0103-te frate cu dracu p\u00e2n\u0103 treci puntea. Ce prost am fost c\u0103 m-am b\u0103tut ca chiorii cu veneticul, \u00een loc s\u0103 m\u0103 folosesc de el cum scrie la carte…\u201d.
\nPrimarul era un om hot\u0103r\u00e2t \u015fi cuv\u00e2ntul lui era cuv\u00e2nt, nu glum\u0103. S-a apucat s\u0103-l cultive discret pe cumnatul poli\u0163ai, prozator \u015fi poet, s\u0103-l \u00eembete ori de c\u00e2te ori interesele \u0219i bugetul comunei o permiteau \u015fi s\u0103-l provoace la lecturi publice la \u00eenceput \u00eentre patru ochi, apoi extinse la nivel de familie. Emo\u0163ionat de cultul personalit\u0103\u0163ii personale, poli\u0163aiul nu se mai putea opri din citit, b\u0103ut \u015fi pupat cu primarul, care avea grij\u0103 s\u0103-l alimenteze cu licori \u015fi laude, s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2ie \u015fi s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 cread\u0103 c\u0103 el, veneticul, a devenit cel mai iubit fiu poeticesc al comunei. Mai mult chiar, cum viile continuau s\u0103 dea rod bogat, bidoane peste bidoane, \u00eengr\u0103m\u0103dite \u00een portbagajul Daciei-papuc, proprietate comunal\u0103, \u00eencepuser\u0103 s\u0103 ia calea singurei capitale a \u0163\u0103rii, acolo unde fiin\u0163a mult r\u00e2vnita Uniune a Scriitorilor, condus\u0103 de acela\u015fi Manon Lescaut, la fel de vioi \u015fi de viril, c\u0103s\u0103torit proasp\u0103t, pentru a treia oar\u0103, la minunata v\u00e2rst\u0103 de 70 de ani. Ioan Caplat dorea s\u0103 ias\u0103 din Sindicatul Celor Care Scriu Continuu \u015fi s\u0103 intre \u00een r\u00e2ndul scriitorilor adev\u0103ra\u0163i, prezen\u0163i \u00een \u201eIstoria criticat\u0103 a literaturii\u201d, din care p\u0103stra cu sfin\u0163enie un exemplar confiscat pe vremuri de la Mamin, defunctul rege al criticilor, poe\u0163ilor \u015fi prozatorilor din Miceu. Fire\u015fte, la curent cu planurile m\u0103re\u0163e ale cumnatului \u015fi aprob\u00e2ndu-le \u201epozitiv\u201d, primarul \u00eencerca s\u0103 ajute la implementarea lor scriitoriceasc\u0103, fapt care ar fi \u00eenlesnit, neap\u0103rat, ducerea la \u00eendeplinire a propriilor planuri de devenire poetic\u0103.
\nCei doi se apropiau, pas cu pas, \u00eentr-o continu\u0103 be\u0163ie calm\u0103, de scopul suprem al vie\u0163ii lor, c\u00e2nd o \u00eent\u00e2mplare aparent banal\u0103 i-a gr\u0103bit: regentul din Miceu, Mitea Kala\u015fnicov, om cu greutate \u00een Uniune, cu rela\u0163ii impresionante la nivel poetic, diplomatic \u015fi politic, \u00eencepuse s\u0103 \u0163in\u0103 la Ioan Caplat ca la propriul s\u0103u fiu pe care nu-l avusese. Aceast\u0103 sl\u0103biciune, explicabil\u0103 doar prin v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103 \u015fi credin\u0163a c\u0103 to\u0163i sacii i-au fost, h\u0103\u0103\u0103t! \u00eenc\u0103rca\u0163i \u015fi r\u0103s-\u00eenc\u0103rca\u0163i \u00een c\u0103ru\u0163a vie\u0163ii, l-a determinat pe Mitea s\u0103-\u015fi caute un discipol. Soarta a vrut ca, \u00een acea perioad\u0103 kala\u0219nicovian\u0103 de c\u0103ut\u0103ri calme \u015fi metodice, poli\u0163aiul din M\u0103run\u0163e\u015fti s\u0103 fie deta\u015fat la circula\u0163ie, \u00een urma unei gafe la serviciu. Mitea, posesor al unui carnet de conducere care num\u0103ra, sprin\u0163ar, vreo 50 de prim\u0103veri, uitase p\u00e2n\u0103 \u015fi pe ce band\u0103 trebuie s\u0103 circule, ceea ce determinase trasul pe dreapta \u015fi chiar o timid\u0103 tentativ\u0103 de amendare a \u201einfractorului\u201d de la volan. Probabil c\u0103 Mitea ar fi fost definitiv scutit de aventurile pe \u015fosea \u015fi de povara carnetului de conducere, dac\u0103 poli\u0163aiul, om \u00een floarea v\u00e2rstei \u015fi cu \u00eenclina\u0163ii artistice, n-ar fi recunoscut \u00een \u201einfractor\u201d pe unul dintre scriitorii neamului. I-a dat documentele \u00eenapoi, salut\u00e2ndu-l reglementar, a plecat apoi genunchiul \u015fi i s-a supus, iar Mitea, convins c\u0103 \u015fi-a g\u0103sit omul, l-a atins pe umeri cu sabia maminian\u0103 \u015fi l-a declarat Cavaler al ordinului Tezeu, special creat pentru sc\u0103rm\u0103n\u0103torii de l\u00e2n\u0103 aurifer-poetic\u0103 \u015fi retoric\u0103.
\nRela\u0163ia dintre cei doi a crescut frumos, bazat\u0103 pe interese, gusturi \u015fi preocup\u0103ri comune: Ioan Caplat \u00eel alimenta pe Mitea cu vinuri de M\u0103run\u0163e\u015fti, iar Mitea avea grij\u0103 s\u0103 corecteze (\u015fi uneori s\u0103 rescrie, de la cap la coad\u0103) toate produc\u0163iile lirice ale ucenicului s\u0103u. La scurt\u0103 vreme, cel\u0103lalt Ioan, Celmare, primarul, a intrat \u015fi el \u00een combina\u0163ie, ceea ce pe Mitea nu l-a deranjat absolut deloc. O vorb\u0103 auzit\u0103 \u015fi stocat\u0103 \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e, care zicea c\u0103 \u201eun prost \u00een plus nu mai conteaz\u0103\u201d, \u00eel ajuta \u00eentotdeauna s\u0103 fie \u00een\u0163eleg\u0103tor \u015fi uman cu cei nevoia\u015fi.
\nDatorit\u0103 lui Mitea, rela\u0163iile celor doi aspiran\u0163i la nemurire literar\u0103 s-au diversificat, iar comuna M\u0103run\u0163e\u015fti a \u00eenceput s\u0103 fie locul preferat al lansatorilor de c\u0103r\u0163i, al f\u0103uritorilor de reviste, al iubitorilor de vin \u015fi de poezie. Lecturile publice se succedau \u00een ritm ame\u0163itor, astfel c\u0103, treptat, nivelul cultural cresc\u00e2nd peste m\u0103sur\u0103, pe uli\u0163ele pietruite, la barul \u201eCentaur Fun Club\u201d \u015fi \u00een biseric\u0103, cele aproape dou\u0103 mii de suflete (potrivit ultimului recens\u0103m\u00e2nt) nu mai discutau dec\u00e2t subiecte literare \u015fi nimeni nu mai era ascultat, dac\u0103 nu-\u015fi \u00eencepea vorba cu un vers, cel pu\u0163in, publicat \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, sau, \u015fi mai bine, cu prima propozi\u0163ie din rubrica \u201eTichia de m\u0103rg\u0103ritar\u201d a nemuritorului Alecsa.
\nRevenind \u00eens\u0103 la frumoasa zi de august de dinainte de sf\u00e2r\u0219itul personal al lumii, trebuie spus c\u0103 autocarul plin de scriitori se deplasa pe autostrad\u0103 cu o vitez\u0103 care-i aducea \u015foferului semnaliz\u0103ri sonore de genul \u201eDu-te, b\u0103, pe uli\u0163\u0103, melcul dracului!\u201d sau \u201eCin`\u0163i-a pus covrigu-n m\u00e2n\u0103, tataie?\u201d, ceea ce pe Filip, \u015foferul de la Uniune, \u00eel seca la inim\u0103. Dac\u0103 ar fi fost dup\u0103 el, ajungea de \u015fapte ori la M\u0103run\u0163e\u015fti \u015fi tot de-at\u00e2tea ori se \u015fi \u00eentorcea la Bucure\u015fti, unde-l a\u015ftepta iubita lui de peste var\u0103, numai c\u0103 slujba-i slujb\u0103 \u015fi dorin\u0163ele scriitorilor \u2013 lege. I se ceruse s\u0103 conduc\u0103 la pas, pentru ca peisajele patriei s\u0103 alunece pe \u00eendelete pe retina scriitorilor \u015fi s\u0103 le p\u0103trund\u0103 insidios \u00een minte \u015fi \u00een suflet, unde, \u00een urma unor sofisticate distil\u0103ri, s\u0103 se transforme \u00een imnuri de slav\u0103 aduse naturii, partidelor politice \u015fi lui Dumnezeu, exact \u00een aceast\u0103 ordine.
\nAutocarul intrase \u00een Clarine\u015fti \u2013 locul fiin\u0163ei, c\u00e2nd Filip auzi \u00een spatele s\u0103u o \u015foapt\u0103 suav\u0103:
\n– Uite ce e, dr\u0103gu\u0163\u0103, trebuie s\u0103 opre\u015fti la casa aceea galben\u0103, uite-o colo, imediat dup\u0103 supermarketul s\u0103tesc.
\n– Nu-i \u00een program, maestre, eu trebuie s\u0103 v\u0103 las la M\u0103run\u0163e\u015fti, n-am liber la popasuri.
\n– Cum s\u0103 n-ai liber? Cine nu-\u0163i d\u0103 voie s\u0103 faci ce-\u0163i spunem noi?
\nFilip m\u00e2r\u00e2i un \u201eM\u0103-ta nu-mi d\u0103 voie\u201d, mascat de o tuse menit\u0103 s\u0103 \u015ftearg\u0103 impresia artistic\u0103 a m\u00e2r\u00e2ielii, \u015fi r\u0103spunse cu un glas ce imita suavitatea maestrului:
\n– Sigur, dac\u0103 \u015fi ceilal\u0163i domni scriitori sunt de acord…
\nMaestrul se scul\u0103 cu mare greutate de pe banchet\u0103 (avea grave probleme cu articula\u0163iile, ceea ce-l f\u0103cea s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 sacadat, compun\u00e2ndu-\u015fi mi\u015fc\u0103rile din segmente \u0163epene, ca de minirobot industrial) \u015fi apuc\u0103 ferm microfonul \u00eentr-o m\u00e2n\u0103, pe cealalt\u0103 av\u00e2nd grij\u0103 s-o sprijine de um\u0103rul \u015foferului:
\n– Aici, la Clarine\u015fti, locul fiin\u0163ei\/ \u00een pa\u015fnic ritual se fierbe moartea\/ \u015fi spuma vinului dezbrac\u0103 noaptea\/ smulg\u00e2ndu-i v\u0103lul pur al ne\u015ftiin\u0163ei\u201d…
\n– Bravo, maestre, faci ce faci \u015fi tot la viol ajungi!
\n– E\u015fti nebun! Adic\u0103 nu nebun, obsedat! Tu \u015fi \u00een Biblie ai fi \u00een stare s\u0103 g\u0103se\u015fti perversiuni… fire\u015fte, dac\u0103 ai pune cap\u0103t celor 20 de ani de c\u00e2nd nu mai cite\u015fti nimic…
\n– Maestre, interveni Filip enervat la culme, ce facem, c\u0103 am trecut de casa galben\u0103 \u015fi de supermarket?
\n– Opre\u015fte \u015fi d\u0103 \u00eenapoi.
\n– Eu nu sunt de acord! \u00cent\u00e2i ne abure\u015fti cu poezele, pe urm\u0103 opre\u015fti autocarul c\u00e2nd vrei tu \u015fi dai \u00eenapoi. Cine naiba te crezi? Manon Lescaut?
\n– Paulic\u0103, nu te sup\u0103ra, hai s\u0103 oprim, \u00een casa galben\u0103 a v\u0103zut George lumina zilei, ce dac\u0103 oprim, poate d\u0103 \u015fi el ceva de b\u0103ut…
\n– Dau, dau, se bucur\u0103 maestrul George, ale c\u0103rui \u00eencheieturi, \u015ftiind c-au s\u0103 fie amor\u0163ite cu \u0163uic\u0103, frem\u0103tar\u0103 scurt \u015fi dureros.
\nCeata de scriitori cobor\u00ee f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u015ftepte alte invita\u0163ii. De fapt, nimeni nu lua \u00een serios tachin\u0103rile copil\u0103re\u015fti dintre cei doi, prieteni de altfel la cataram\u0103. Acuza\u0163ia lui George cum c\u0103 Paul, \u00een 20 de ani, nu a mai citit nimic, era fals\u0103, dovad\u0103 st\u00e2nd mald\u0103rele de noi apari\u0163ii editoriale prezentate de faimosul critic literar \u00een paginile revistei \u201eVenus\u201d (revista se numise ini\u0163ial \u201eSteaua ciobanului\u201d, adic\u0103 Luceaf\u0103rul, pentru cunosc\u0103tori, dar numele \u00eei fusese schimbat dup\u0103 moartea fondatorului \u015fi preluarea ei de c\u0103tre un grup compact \u015fi ferm de scriitori reformi\u015fti). \u00cen calitatea sa de critic literar al momentului, Paul aplica principiul maminian al frunz\u0103ririi, pentru c\u0103, dac\u0103 ar fi stat s\u0103 citeasc\u0103, de pild\u0103, toate produc\u0163iile lirice primite la redac\u0163ie \u00eentr-un an, ar fi \u00eensemnat s\u0103 nu mai fac\u0103 altceva \u00een toat\u0103 via\u0163a lui. \u015ei, dup\u0103 cum prea bine se \u015ftie, respectiva via\u0163\u0103 e scurt\u0103 \u015fi trece repede, deci nu este cazul s-o risipim cu prostiile comise de analfabe\u0163ii cu preten\u0163ie de autori. Paul mo\u015ftenise, tot pe linie maminian\u0103, un suveran dispre\u0163 pentru ceea ce unii se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nau s\u0103 numeasc\u0103 literatur\u0103 contemporan\u0103. Gusturile lui r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00eencremenite \u00een proiectul junimist \u015fi redactorul-\u015fef al revistei \u201eVenus\u201d nu vibra, \u00een secret, dec\u00e2t c\u00e2nd recitea pagini din \u201eCritice\u201d de Maiorescu ori \u201ePastelurile\u201d lui Vasile Alecsandri. Nimeni nu-i cuno\u015ftea aceste vicii ascunse, fiindc\u0103 dezv\u0103luirea lor ar fi \u00eensemnat marginalizarea definitiv\u0103 a celui pe care breasla scriitoriceasc\u0103 \u00eel considera drept unicul \u015fi cel mai de isprav\u0103 succesor al lui Manon Lescaut.
\nCasa galben\u0103, umbrit\u0103 de o bolt\u0103 de vi\u0163\u0103 de vie, i-a primit frumos pe scriitorii neamului. Dou\u0103 rude mai \u00eendep\u0103rtate de-ale lui George, so\u0163 \u015fi so\u0163ie, pensionari, dar \u00eenc\u0103 \u00een putere, nu numai c\u0103 se ocupau de p\u0103strarea locuin\u0163ei \u00een stare bun\u0103, dar aveau \u015fi grij\u0103 ca niciodat\u0103 s\u0103 nu lipseasc\u0103 din c\u0103mar\u0103 o gustare, o \u0163uiculi\u0163\u0103 \u015fi un vini\u015for pentru desele \u015fi inopinatele vizite ale maestrului \u015fi ale prietenilor s\u0103i, scriitori de toate mamele \u015fi calibrele, pe care-i uneau dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi comune: dragostea pentru be\u0163ii temeinice \u015fi respectul pentru literatur\u0103.
\n– Auzi, maestre, de ce nu te mu\u0163i mata \u00een raiul \u0103sta?
\n– Aici, la Clarine\u015fti, locul fiin\u0163ei…
\n– Da, cunosc poemul, \u0163i l-am publicat de \u015fapte ori \u00een patru ani, m\u0103 rog, nu-i bai, cititorii sunt din ce \u00een ce mai pu\u0163ini \u015fi au \u015fi memorie slab\u0103, dar vorba e: c\u00e2nd \u0163i se pune o \u00eentrebare simpl\u0103 \u015fi direct\u0103…
\n– Ce simpl\u0103, ce direct\u0103? Copile, aici e vorba de linie ontologic\u0103, de filosofie existen\u0163ial\u0103, maestrul face foarte bine c\u0103-\u0163i d\u0103 peste nas cu versuri sublime, ca s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 g\u00e2nde\u015fti, nu de alta…
\n\u201eCopilul\u201d care avusese curajul s\u0103-i pun\u0103 lui George o \u00eentrebare at\u00e2t de simpl\u0103 \u015fi direct\u0103 era, la drept vorbind, un b\u0103rbat de 60 de ani \u00eemplini\u0163i de cur\u00e2nd, chiar de Adormirea Maicii Domnului. Conducea cu aplomb o revist\u0103 obscur\u0103, \u201eProfitul literar\u201d, unde avea grij\u0103 s\u0103 \u00eengr\u0103m\u0103deasc\u0103 nume sonore ale momentului, al\u0103turi de nulit\u0103\u0163i pentru care a scrie era la fel de important ca a num\u0103ra avioanele de pe cerul primitor al sud-estului de \u0163ar\u0103. Nimeni nu \u00een\u0163elegea prin ce minune scriitori autentici, renumi\u0163i pentru verticalitatea lor, acceptau prietenia unsuroas\u0103 a fostului profesor de limba rom\u00e2n\u0103, dat afar\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een urma unui scandal de h\u0103r\u0163uire sexual\u0103 a minorilor (\u00eei pl\u0103ceau \u015fi feti\u0163ele, \u015fi b\u0103ie\u0163ii, aspect pe care v\u00e2rsta nu reu\u015fise s\u0103-l corecteze). \u00cen vremuri normale, ca f\u0103uritor de monografii indigeste, \u00een mare parte ob\u0163inute din copy-paste, n-ar fi avut ce c\u0103uta printre scriitori, mai ales c\u0103 singurul lui roman, \u201eL\u0103sa\u0163i copiii s\u0103 vin\u0103 la mine\u201d, era o penibil\u0103 harababur\u0103, impresionant\u0103 doar prin lipsa total\u0103 de pudoare \u015fi de talent. Probabil c\u0103, dac\u0103 prietenii lui, scriitorii \u015fi intelectualii de ras\u0103, ar fi g\u0103sit r\u0103gazul s\u0103-i citeasc\u0103 romanul sau m\u0103car una dintre monografii, soarta lui Guri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103 ar fi fost cu totul alta: \u00een loc s\u0103 conduc\u0103 o revist\u0103 \u015fi s\u0103 se bucure de o nemeritat\u0103 primire \u00een Uniune, fostul dasc\u0103l ar fi r\u0103mas, cu siguran\u0163\u0103, un banal agent PR \u00een cadrul \u201eSociet\u0103\u0163ii Enciclopedice Oenologice Bachus Interna\u0163ional\u201d a lui I.M. Pu\u015fc\u0103, primul \u015fi ultimul angajator al lui Guri\u0163\u0103 dup\u0103 zborul s\u0103u din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.
\nSingurul du\u015fman declarat al redactorului-\u015fef la \u201eProfitul literar\u201d era Paul, pe care Guri\u0163\u0103 reu\u015fise s\u0103-l enerveze \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri: prima oar\u0103, cu ocazia decern\u0103rii premiilor anuale la Uniune, moment a\u015fteptat cu sufletul la gur\u0103 de toat\u0103 breasla scriitoriceasc\u0103, \u015fi nu neap\u0103rat pentru onoarea de a primi, \u00eenr\u0103ma \u015fi fixa \u00een holt\u015furuburi, pe peretele buc\u0103t\u0103riei, o bucat\u0103 de carton cu numele propriu aranjat pe mijloc, chiar deasupra semn\u0103turii \u00eenflorate a lui Manon Lescaut, c\u00e2t pentru suma (nu fabuloas\u0103, ci substan\u0163ial\u0103) cu care comandamentul scriitorilor \u00eenc\u0103 mai putea s\u0103-\u015fi recompenseze geniile, talentele \u015fi aspiran\u0163ii la aceste dou\u0103 categorii. La festivitatea care-l enervase pe Paul, maestru de ceremonii fusese Kalesten, unul dintre nenum\u0103ra\u0163ii reprezentan\u0163i \u00een teritoriu ai lui Manon Lescaut (acesta lipsea, av\u00e2nd treburi importante de rezolvat la Paris, nu ca \u015fef suprem al scriitorilor, ci \u00een calitatea sa de ambasador UNESCO). Kalesten, cu spiritul \u00eentreprinz\u0103tor pe care i-l cuno\u015fteau to\u0163i, suplimentase premiile cu c\u00e2teva lucr\u0103ri, donate de Uniunea Arti\u015ftilor Plastici, care urmau s\u0103 \u00eennobileze locuin\u0163ele premian\u0163ilor. Printr-un capriciu al soartei ori, poate, ca efect al sumedeniei de bidoane cu ottonel de M\u0103run\u0163e\u015fti c\u0103rate cu h\u0103rnicie \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga, Guri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103 se afla pe lista premian\u0163ilor, dar nu acest fapt \u00eel scosese din s\u0103rite pe Paul (lui i se decernase premiul pentru longevitate critic\u0103), ci tupeul cu care fostul \u015fi actualul h\u0103r\u0163uitor de muze refuzase tabloul semnat de Viorel M\u0103rginean \u015fi-l convinsese pe Kalesten s\u0103-i dea unul semnat de Sabin Hulu\u0163\u0103. Ori, pentru tabloul semnat de Sabin, Paul ar fi fost \u00een stare s\u0103 fac\u0103 moarte de om \u015fi chiar ar fi f\u0103cut, dac\u0103 nu l-ar fi oprit Victoria Mateescu, o blond\u0103 \u015fi foarte serioas\u0103 poet\u0103, femeia pe care o curta, f\u0103r\u0103 succes, de ani de zile: \u201eDragul meu\u201d, i-a \u015foptit ea, \u201ecu pro\u015ftii nu trebuie s\u0103 te pui, c\u0103 au creierul odihnit, ascult\u0103-m\u0103 pe mine. Ce-\u0163i trebuie \u0163ie capodopera unui fost lacheu comunist, \u0163ie, legionar din tat\u0103-n fiu, ocrotitor al dreptei, vis\u0103tor la o \u0163ar\u0103 m\u00e2ndr\u0103 ca soarele de pe cer? Ai destule tablouri de valoare acas\u0103, a\u015fa c\u0103 treac\u0103 de la tine pierderea acestuia, mai ales c\u0103, dar s\u0103 p\u0103strezi discre\u0163ia, mi-a spus mie o persoan\u0103 avizat\u0103 c\u0103 nici m\u0103car nu-i originalul, ci o copie f\u0103cut\u0103 de studen\u0163ii de la Institut\u201d.
\nConvins c\u0103 Victoria are dreptate, Paul nu s-a pus cu pro\u015ftii \u015fi l-a l\u0103sat pe Guri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103 s\u0103 plece fericit de la Uniune, cu tabloul \u00een portbagaj \u015fi cu credin\u0163a c\u0103 a pus m\u00e2na pe-o valoare autentic\u0103. Probabil c\u0103 \u015fi-ar fi \u015fters definitiv din memorie incidentul, cu Peni\u0163\u0103 cu tot, dac\u0103 pip\u0103itorul de minori n-ar fi recidivat \u015fi n-ar fi \u00eenc\u0103lcat, hr\u0103p\u0103re\u0163, plin de ifose \u015fi cu tupeu, alt teritoriu al criticului \u015fi redactorului-\u015fef la \u201eVenus\u201d.
\nA fost a doua oar\u0103 c\u00e2nd Paul a sim\u0163it cum se desc\u0103tu\u015feaz\u0103 \u00een el str\u0103mo\u015fe\u015ftile energii legionare. Dac\u0103 ar mai fi avut permis de port-arm\u0103 pentru pistolul cump\u0103rat de la Fane Mondialu, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 din bietul Guri\u0163\u0103 n-ar mai fi r\u0103mas dec\u00e2t un bust de bronz \u00een fa\u0163a Prim\u0103riei M\u0103run\u0163e\u015fti. C\u0103ci criticul nu glumea atunci c\u00e2nd \u00een joc erau sentimentele \u015fi munca lui artistic\u0103. Cum a reu\u015fit redactorul la \u201eProfitul literar\u201d s\u0103 trop\u0103ie cu bocancii \u00een teritoriul sacru al criticului de la \u201eVenus\u201d? Simplu: Paul avea obiceiul s\u0103 cultive tinerele talente, le racola \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile liceului ori ale facult\u0103\u0163ii, le cre\u015ftea \u015fi le forma, pentru ca patria s\u0103 aib\u0103 viitori critici literari, prozatori \u015fi poe\u0163i cu care s\u0103 se poat\u0103 m\u00e2ndri. Munca nu era u\u015foar\u0103, fiindc\u0103 tineretul, chiar \u015fi cel supradotat artistic, prefera s\u0103-\u015fi \u00eengroape talantul prin discoteci, baruri \u015fi la cafe-internet. Era nevoie de mult tact, de r\u0103bdare \u015fi uneori de machiaverl\u00e2curi, pentru ca pepiniera de la \u201eVenus\u201d s\u0103 nu se pustiasc\u0103. Paul reu\u015fea de fiecare dat\u0103 s\u0103 conving\u0103 cinci-\u015fase copii talenta\u0163i c\u0103 au un rost \u015fi-o misiune pe acest p\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103-i \u0163in\u0103 lega\u0163i de carte. Cea mai bun\u0103 achizi\u0163ie se dovedise a fi Anita Parados, inteligent\u0103, frumoas\u0103 \u015fi cu un suflu poetic n\u0103ucitor. Paul se m\u00e2ndrea cu ea, o plimba pe la toate reuniunile scriitorice\u015fti, o \u00eendemna s\u0103 participe la festivalurile na\u0163ionale de poezie \u015fi nu-\u015fi mai \u00eenc\u0103pea \u00een piele de bucurie c\u00e2nd fata ob\u0163inea, de fiecare dat\u0103, peste tot, marele premiu. Toate ar fi fost bune \u015fi frumoase, dac\u0103 la un festival organizat de \u201eProfitul\u201d lui Guri\u0163\u0103, m\u00e2ng\u00e2ietorul de copii nu s-ar fi apropiat mult prea mult de Anita. Paul n-avea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 niciodat\u0103 cum o fat\u0103 at\u00e2t de de\u015fteapt\u0103 \u015fi de curat\u0103, ca protejata lui, acceptase avansurile unui individ libidinos, certat cu apa \u015fi cu s\u0103punul, pe care nu-l puteai asculta vorbind dec\u00e2t dac\u0103 aveai o umbrel\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103.
\nCum-necum, spre disperarea p\u0103rin\u0163ilor legitimi \u015fi a lui Paul, ca mentor consacrat, Anita trecuse de la cursul de zi al Facult\u0103\u0163ii de Litere la cel seral, renun\u0163ase la scris \u015fi tr\u0103ise vreun an \u00een concubinaj cu pedofilul literar. Soarta a avut pe urm\u0103 grij\u0103 s-o arunce \u00een bra\u0163ele unui scriitor argentinian cu nume sonor, ceea ce a implicat renun\u0163area la patrie, la numele de fat\u0103 \u015fi la colaborarea cu revistele literare rom\u00e2ne\u015fti. Paul nu mai \u015ftia nimic de copila care ar fi putut deveni cea mai important\u0103 poet\u0103, fire\u015fte, dup\u0103 Nina Cassian \u015fi Ana Blandiana.
\nGuri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103 habar n-avea, \u00een timp ce se plimba prin gr\u0103dina lui George, gust\u00e2nd vinul din pahar, c\u0103 privirile lui Paul \u00eel m\u0103soar\u0103 cu sc\u00e2rb\u0103 \u015fi dispre\u0163. \u015ei, chiar dac\u0103 ar fi avut (habar), nu i-ar fi p\u0103sat cine \u015ftie c\u00e2t, fiind mai mult dec\u00e2t convins c\u0103 nimeni nu-i poate face niciun r\u0103u. Nu d\u0103dea nici doi lei pe ifosele unor critici frustra\u0163i, \u00een r\u00e2ndul c\u0103rora \u00eel plasase de mult pe Paul. \u015etia despre acesta p\u00e2n\u0103 \u015fi laptele pe care-l supsese c\u00e2ndva de la mam\u0103-sa, \u015fi chiar a\u015ftepta un prilej de a-\u015fi bate joc de el, de a-l cobor\u00ee de pe soclul de la \u00een\u0103l\u0163imea c\u0103ruia Paul \u00ee\u015fi imagina istoria literaturii contemporane ca pe o colec\u0163ie de texte agramate, impudice \u015fi lipsite total de fantezie. Lui Guri\u0163\u0103 i-ar fi pl\u0103cut ca redactorul-\u015fef la \u201eVenus\u201d s\u0103 se ia de el, s\u0103-i critice vreo monografie sau m\u0103car romanul \u201eL\u0103sa\u0163i copiii s\u0103 vin\u0103 la mine\u201d: ar fi avut justificarea de a face, \u00een numele dreptului la replic\u0103, dezv\u0103luiri senza\u0163ionale privind gafele politice \u015fi existen\u0163iale comise de cel mai temut critic literar, pe parcursul \u00eentregii sale cariere. Paul, \u00eens\u0103, circumspect (de fapt, mai mult lene\u015f dec\u00e2t circumspect), nu-\u015fi pierdea timpul cu c\u0103r\u0163ile proaste, pentru care avea un senzor special de detectare. Era mai simplu s\u0103 le ignore, dec\u00e2t s\u0103 intre \u00een conflict cu to\u0163i autorii t\u00e2mpi\u0163i ai momentului. Din aceast\u0103 cauz\u0103, Guri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103 putea s\u0103 a\u015ftepte mult \u015fi bine prilejul dezv\u0103luirilor senza\u0163ionale (\u00eenv\u0103\u0163ase, din experien\u0163\u0103 proprie, c\u0103 nu e bine s\u0103 ataci tu primul, ci s\u0103-l la\u015fi pe vr\u0103jma\u015ful t\u0103u s\u0103-\u015fi arate mu\u015fchii \u015fi apoi s\u0103-l pocne\u015fti).
\nGuri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103 nu p\u0103r\u0103sise grupul de scriitori aduna\u0163i la umbra bol\u0163ii de vie chiar a\u015fa, fiindc\u0103 ar fi murit dup\u0103 frumuse\u0163ile naturii. De fapt, lui natura nu-i spunea absolut nimic, chiar dac\u0103 era \u0163\u0103ran, cum se zice, din tat\u0103-n fiu. Nu-i pl\u0103ceau umbra, culoarea verde \u015fi insectele, iar literatura de inspira\u0163ie p\u0103\u015funist\u0103 \u00eel scotea din min\u0163i. Prefera mediul citadin, betonul, sticla \u015fi bulevardele cu lume \u00eenc\u0103l\u0163at\u0103, ceea ce-l determinase, dup\u0103 izgonirea din raiul didactic, s\u0103 renun\u0163e la M\u0103run\u0163e\u015fti pentru un trai boem \u00een singura capital\u0103 a \u0163\u0103rii.
\n\u00cei l\u0103sase pe ceilal\u0163i s\u0103 bea, s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi s\u0103 citeasc\u0103 din crea\u0163ia proprie pentru c\u0103-i era r\u0103u. De c\u00e2teva zile, avea vedenii: dac\u0103 z\u0103bovea cu privirea, un minut m\u0103car, \u00eentr-un col\u0163i\u015for oarecare, ei bine, \u00een col\u0163i\u015forul acela \u00eencepea imediat s\u0103 se contureze umbra unui cal sfrijit \u015fi g\u0103lbui, din \u015faua c\u0103ruia cre\u015ftea umbra unui c\u0103l\u0103re\u0163 cu sabie \u00een m\u00e2n\u0103. \u201eT\u00e2mpit nu sunt, cu psihicul am stat \u00eentotdeauna bine, cai n-am avut \u00een via\u0163a mea, de unde \u015fi p\u00e2n\u0103 unde obsesia asta cabalin\u0103? \u015ei m\u0103car de-ar fi un roib frumos, un arm\u0103sar de ras\u0103, m\u0103 rog, ar fi acceptabil \u015fi un cal de manej, dar s\u0103 m\u0103 b\u00e2ntuiasc\u0103 m\u00e2r\u0163oaga asta, slab\u0103 c\u0103 nici abatorul n-ar primi-o s\u0103 fac\u0103 salam din ea, ce dracu, aveam o p\u0103rere mai bun\u0103 despre obsesiile mele!\u201d.
\nPoate c\u0103 monologul interior al lui Guri\u0163\u0103 ar fi continuat mult \u015fi bine, dac\u0103 de undeva, de prin fasolea c\u0103\u0163\u0103rat\u0103 pe araci, ignor\u00e2nd umbra imens\u0103, profilat\u0103 acum pe cer, a calului g\u0103lbui, nu s-ar fi ivit o ar\u0103tare coc\u00e2rjat\u0103, cu un paner sub bra\u0163.
\n– Da, mam\u0103, cum nu? \u00ce\u0163i trimit \u015fi \u0163ie, da… Cum?… A, nu prin po\u015ft\u0103, nu!… Ce?… Da, fat\u0103, cu Tache, pe microbuz…
\nConstat\u00e2nd u\u015furat c\u0103 umbra calului disp\u0103ruse cu tot cu umbra ei de c\u0103l\u0103re\u0163, Guri\u0163\u0103 se uit\u0103 mai atent la cealalt\u0103 ar\u0103tare, cea cu panerul sub bra\u0163, care vorbea \u00eentruna. P\u0103rea o femeie \u00een carne \u015fi oase, cu \u015for\u0163ul negru prins la br\u00e2u \u015fi pe cap cu o broboad\u0103 cenu\u015fie care fixa, deasupra urechii, un telefon. \u201eGrele vremuri, dom`le, ciudate \u015fi anapoda, dac\u0103 \u015fi h\u00e2rca asta de-o sut\u0103 de ani vorbe\u015fte cu cine-o vorbi ea, pe mobil. Are haz baba, a rezolvat, cu broboada aia jegoas\u0103, cump\u0103rarea de sistem hand-free, ar trebui s\u0103 breveteze inven\u0163ia\u201d. Comentariul r\u0103ut\u0103cios al redactorului-\u015fef la \u201eProfitul literar\u201d se justifica, psihologic, prin teama \u015fi st\u00e2ng\u0103cia lui \u00een fa\u0163a aparaturii electronice de ultim\u0103 or\u0103. Guri\u0163\u0103 avea dou\u0103 m\u00e2ini st\u00e2ngi atunci c\u00e2nd era vorba de computere, de IPoduri, telefoane mobile \u015fi alte inven\u0163ii de-ale diavolului, menite s\u0103-i fac\u0103 pe oameni s\u0103 semene cu extratere\u015ftrii. \u201e\u00cenainte, c\u00e2nd vedeai pe c\u00e2te unul \u00een plin\u0103 strad\u0103, cum vorbe\u015fte singur, \u015ftiai precis c\u0103 e dus cu pluta. Acum nu-\u0163i mai po\u0163i da seama, din prima, care-i nebun \u015fi care zbiar\u0103 \u00een mobil, trebuie s\u0103-i prive\u015fti cu aten\u0163ie. De fapt, mai e cineva s\u0103n\u0103tos la cap \u00een zilele noastre?\u201d.
\nCititorul nu trebuie s\u0103 se team\u0103 c\u0103 personajul cu \u00eenclina\u0163ii pedofile ar fi c\u0103zut, din anumite motive personale, \u00een misticism. Nici vorb\u0103, rela\u0163ia lui Guri\u0163\u0103 cu Dumnezeu sem\u0103na perfect cu rela\u0163ia dintre el \u015fi natur\u0103, \u00een sensul c\u0103 era bazat\u0103 pe nega\u0163ie, sc\u00e2rb\u0103 \u015fi fric\u0103. \u00cen mod dezarmant pentru un teolog care s-ar fi aplecat asupra problemelor acestui scriitor ratat, Guri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103 nu credea \u00een Dumnezeu, dar se temea de El. \u015ei ce-i mai r\u0103u dec\u00e2t s\u0103 te temi de ceva \u00een care nu crezi? \u00cen biseric\u0103 nu mai intrase din copil\u0103rie, nu se \u00eenchina \u015fi uitase p\u00e2n\u0103 \u015fi cuvintele rug\u0103ciunii \u201eTat\u0103l nostru\u201d (cel pu\u0163in a\u015fa pretindea, c\u00e2nd era provocat, de amicii de pahar, s\u0103-\u015fi exprime op\u0163iunea religioas\u0103). Pe urmele marxi\u015ftilor, considera religia drept \u201eopiul popoarelor\u201d \u015fi avea simpatii de st\u00e2nga frumos valorificate c\u00e2ndva, \u00een perioada dictaturii comuniste pe care, normal, o regreta, a\u015fa cum o regretau to\u0163i fo\u015ftii activi\u015fti, precum \u015fi responsabilii defunctelor \u201eaprozare\u201d \u015fi \u201ealimentare\u201d.
\n\u00centre timp, b\u0103tr\u00e2na cu panerul sub bra\u0163 terminase de vorbit \u015fi se oprise \u00een fa\u0163a lui Guri\u0163\u0103, privindu-l cu un \u00eenceput de mirare \u015fi de interes:
\n– V-a\u0163i r\u0103t\u0103cit, domnu` scriitor?
\n– De unde \u015ftii, mamaie, c\u0103 sunt scriitor?
\n– Ei, na, parc\u0103 nu \u015ftie tot satul c\u0103 la Georgic\u0103 nu vin dec\u00e2t scriitori \u015fi \u00eenc\u0103 de-\u0103ia be\u0163ivi, maic\u0103, seac\u0103 beciul dup\u0103 ei, n-am v\u0103zut a\u015fa ceva! De sf\u00e2ntul Gheorghe, mi-a spus mie Sevasti\u0163a, nepoat\u0103-mea, au avut noroc cu p\u0103rintele Grigore, c\u0103 i-a luat la el, altfel nu \u015ftiu ce scandal mai ie\u015fea, c\u0103 se terminaser\u0103 \u015fi \u0163uica, \u015fi vinul, \u015fi to\u0163i strigau dup\u0103 b\u0103utur\u0103, c\u0103 de m\u00e2ncare \u015fi de femei be\u0163ivului nici c\u0103-i pas\u0103, ascult\u0103-m\u0103 pe mine.
\n– Cum s\u0103 nu-i pese? Ce, be\u0163ivul nu-i om?
\n– Dac\u0103 mata a\u015fa crezi, n-ai dec\u00e2t, dar ia s\u0103 deschizi Proteveul la cinci dup\u0103-masa, s\u0103 vezi acolo ce animale scoate b\u0103utura din om, duc\u0103-se pe pustii, numai violuri, t\u00e2lh\u0103rii, frate pe frate \u015fi tat\u0103 pe fiu omor\u00e2ndu-se, de zici c\u0103 vine sf\u00e2r\u015fitul lumii. Sodoma \u015fi Gomora, a\u015fa ar trebui s\u0103 scrie \u00een g\u0103ri, nu Bucure\u015fti, sau Bra\u015fov, sau Ploie\u015fti…
\n\u201eMi-am g\u0103sit beleaua cu baba asta, ia s\u0103 vezi ce predici \u00eenv\u0103\u0163ate de la Grigore \u0103la al ei o s\u0103-mi tr\u00e2nteasc\u0103, s\u0103-mi strice de tot ziua\u201d, \u00ee\u015fi zise Guri\u0163\u0103, care nu avea cine \u015ftie ce respect nici pentru femei, nici pentru v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103. B\u0103tr\u00e2na continua s\u0103-i povesteasc\u0103 despre nenorocirile pe care le vedea ea la televizor \u015fi s\u0103-l priveasc\u0103 de parc\u0103 ar fi interesat-o reac\u0163ia lui la cele povestite, ceea ce pe Guri\u0163\u0103 \u00eel enerva, mai ales c\u0103, ner\u0103bd\u0103tor din fire, dac\u0103 st\u0103tea cinci minute \u00eentr-un loc care nu-i convenea, sim\u0163ea cum \u00eel trec toate apele, iar tensiunea \u00eei f\u0103cea urechile s\u0103-i ard\u0103 \u015fi s\u0103-i v\u00e2j\u00e2ie; \u201ee semn clar c\u0103 ar trebui s\u0103 m\u0103 consulte un medic \u015fi n-ar fi exclus chiar s\u0103 m\u0103 duc la unul, dar nu acum, s\u0103 treac\u0103, naibii, vara asta \u015fi s\u0103 vin\u0103 toamna, ca s\u0103 am ce-i pune \u00een traist\u0103 \u015fnapanului de la spital\u201d.
\n– Usturoiul e foarte bun la tensiune, iei doi c\u0103\u0163ei pe zi, m\u0103run\u0163i\u0163i \u00eentr-o lingur\u0103 de miere, timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u015fi ai sc\u0103pat, o auzi Guri\u0163\u0103 ca de la mare dep\u0103rtare pe b\u0103tr\u00e2na care, p\u0103r\u00e2nd c\u0103-i ghice\u015fte g\u00e2ndurile, schimbase brusc vorba.
\n\u00cen loc s-o repead\u0103 cum le repezea el de obicei pe muierile care le \u015ftiu pe toate, Guri\u0163\u0103 se trezi \u00eentreb\u00e2nd:
\n– Mamaie, ce-i c\u00e2nd visezi cai?
\n– Depinde, domnu` scriitor. Dac\u0103 ai visat cum cazi de pe unul, s\u0103 \u015ftii c\u0103 ai s\u0103 iei nevast\u0103 ur\u00e2t\u0103.
\n– Adic\u0103 \u00ee\u0163i \u00eenchipui c\u0103 eu m\u0103 mai \u00eensor, la v\u00e2rsta mea?
\n– De ce nu? E\u015fti t\u00e2n\u0103r, frumos \u015fi prieten cu Georgic\u0103, la care au tras toat\u0103 via\u0163a muierile, ca mu\u015ftele, de ziceai c\u0103-i uns cu miere. Ce-i drept, au tras numai de-alea una \u015fi una, frumoase r\u0103u, da las\u0103, c\u0103 \u015fi femeia ur\u00e2t\u0103 are farmecele ei. C\u00e2nd eram eu t\u00e2n\u0103r\u0103…
\n– Mamaie, am visat altceva: un cal slab \u015fi galben.
\n– Calul slab de-l vei visa, nume r\u0103u tu vei avea, o belea, o-nt\u00e2mpinare, un necaz dintr-\u0103la mare.
\n– Gata, bun, am \u00een\u0163eles, las\u0103 poeziile, c\u0103 m\u0103 doare capul.
\n– Stai, c\u0103 n-am terminat. Dac\u0103 e cal galben, atunci ai s\u0103 vezi un \u00eenger.
\n– Vezi s\u0103 nu, se porni pe r\u00e2s Guri\u0163\u0103, care, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00een\u0163elesese c\u0103 baba \u00ee\u015fi bate joc de el.
\n– Da calul acela s\u0103rea, tr\u0103gea la ham, \u00eel cump\u0103rai, \u00eel vindeai, ce f\u0103ceai cu el?
\n– Mamaie, \u00eel duceam la abator, s\u0103 fac\u0103 \u0103ia salam din el.
\n– Nu glumi, maic\u0103, un cal e lucru sf\u00e2nt, o avere. Calu-i ca omul, numai c\u0103 nu vorbe\u015fte. Pe vremea mea…
\nDin spatele lui Guri\u0163\u0103 se auzi o voce baritonal\u0103, catifelat\u0103, care-o reduse la t\u0103cere pe b\u0103tr\u00e2na cu panerul sub bra\u0163:
\n– \u201ePutreze\u015fte calul r\u0103sturnat \u00een c\u00e2mp\/ lacrima care n-o pl\u00e2ng,\/ putreze\u015fte peste cer\/ ziua cea de ieri\/ \u015fi decade peste noi\/ al luminii trist noroi\/ \u015fi te duci tu, trupule\/ odat\u0103 cu trupele\/ ale viermilor\/ \u015fi-ale iernilor\/ ale florii de z\u0103pad\u0103\/ care nu mai vrea s\u0103 cad\u0103\u201d.
\n– Ptiu, cruce de aur, ce-i asta, mam\u0103, c\u0103 m-ai \u015fi speriat?
\nRecitatorul de ocazie \u00eei z\u00e2mbi cuceritor b\u0103tr\u00e2nei:
\n– Hai, c\u0103 doar m\u0103 \u015ftii, nu m-ai dus de sf\u00e2ntul Gheorghe acas\u0103 la matale, c\u0103 p\u0103rintele Grigore nu mai avea loc s\u0103 ne culce pe to\u0163i?
\n– Sigur c\u0103 te \u015ftiu, dar eu am \u00eentrebat ce pustia b\u0103lm\u0103jeai din gur\u0103, c\u00e2nd te-ai b\u0103gat \u00een vorba noastr\u0103.
\n– Era o poezie, mamaie, de Nichita St\u0103nescu, un poet extraordinar, n-ai auzit matale de el.
\n– Ba am auzit. Mare be\u0163iv \u015fi \u0103la, l-au omor\u00e2t de ciroz\u0103, c\u0103 tramvaiul nu mai era la mod\u0103 \u015fi mai s\u0103rea \u015fi-n ochi… dup\u0103 ce l-au probat pe Labi\u015f. Ce, crezi c\u0103 noi, dac\u0103 tr\u0103im la \u0163ar\u0103, suntem musai analfabe\u0163i? Eu am fost \u015fi profesoar\u0103 de rom\u00e2n\u0103 \u00eentr-o vreme, dup\u0103 ce ne-au b\u0103gat la colectiv\u0103 \u015fi ne-au luat toat\u0103 f\u0103r\u00e2ma de p\u0103m\u00e2nt. Ce mi-am zis, dac\u0103 tot e s\u0103 lucrez la stat, mai bine cu un catalog sub bra\u0163, dec\u00e2t cu sapa \u00een m\u00e2n\u0103 pentru folosul \u00eentregului popor, cum ziceau comuni\u015ftii.
\nPe Guri\u0163\u0103 \u00eel plictiseau la culme criticile aduse vechiului regim, a\u015fa c\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 par\u0103 politicos (nu din cauza babei, ci din teama de Valentin, poet \u015fi critic cu mare priz\u0103 la public, redactor la singurul canal cultural de televiziune din Miceu, renumit pentru limba ascu\u0163it\u0103 \u015fi pentru fanatismul cu care \u00eel ap\u0103ra pe Nichita St\u0103nescu), se str\u0103dui s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 m\u0103car primul vers din \u201ePutrezirea calului\u201d:
\n– Foarte frumos spus, \u201ePutreze\u015fte calul r\u0103sturnat \u00een c\u00e2mp\u201d…
\n– De ce te minunezi at\u00e2ta, domnu` scriitor, c\u00e2nd auzi de-un cal putrezind \u00een c\u00e2mp? Ce mare scofal\u0103? \u00cen timpul foametei s\u0103 fi v\u0103zut cum mureau caii…
\n– Ei, las\u0103, aici e vorba despre altceva, mamaie, calul este un simbol al fra\u0163ilor gemelari, cum a fost perechea mitic\u0103 Ghilgame\u015f-Enkidu, de exemplu, moartea unuia o cheam\u0103 \u00eendat\u0103 pe a celuilalt. Imaginea este cutremur\u0103toare \u015fi, dac\u0103 zici c-ai lucrat c\u00e2ndva \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 po\u0163i \u00een\u0163elege semantica acestui vers.
\nBaba \u00ee\u015fi culese o scam\u0103 imaginar\u0103 de pe m\u00e2neca flanelei \u015fi, cu un curaj care-l \u00eenfior\u0103 pe Guri\u0163\u0103, se uit\u0103 fix \u00een ochii lui Valentin:
\n– Eu pot \u00een\u0163elege multe, maic\u0103. Poetul e una cu calul \u015fi moare cu el, s\u0103 fie hran\u0103 viermilor celor neadormi\u0163i, c\u0103 din \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 suntem f\u0103cu\u0163i \u015fi \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 ne vom \u00eentoarce… Stai, nu te \u00eencrunta, c\u0103 mai am ceva de zis: cum adic\u0103 \u201elacrima care n-o pl\u00e2ng\u201d? Nu cumva \u201elacrima pe care n-o pl\u00e2ng\u201d? Eu, pentru a\u015fa ceva, \u00eei pocneam pe \u015fcolari de le d\u0103dea bor\u015ful pe nas. \u015ei ce-i aia \u201etrupele ale viermilor\u201d?
\n– Poetul are toat\u0103 libertatea asupra vocabularului s\u0103u poetic. El poate inventa cuvinte…
\n– P\u0103i ce cuv\u00e2nt a inventat aici, c\u0103 trupele e luat din armat\u0103, adic\u0103 viermii sunt mul\u0163i \u015fi se hr\u0103nesc ordonat, ca solda\u0163ii, treaba lor, dar versul d\u0103 prost la gramatic\u0103, \u201eodat\u0103 cu trupele\/ ale viermilor\u201d, ce fel de genitiv mai e \u015fi \u0103sta?
\n– Poetul nu e obligat s\u0103 \u0163in\u0103 seama de cazurile substantivului…
\n– Atunci s\u0103 scrie pentru el, s\u0103 nu m\u0103 oblige pe mine s\u0103-l citesc…
\nGuri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103 \u015ftia c\u0103 e treaz, dar sim\u0163ea c\u0103 e ceva \u00een neregul\u0103, c\u0103 urechea \u00eel minte \u015fi ochiul \u00eel \u00een\u015fal\u0103. Privi exasperat \u00een zare \u015fi, constat\u00e2nd c\u0103 m\u00e2r\u0163oaga cea galben\u0103, cu umbra c\u0103l\u0103re\u0163ului \u00een \u015fa, se \u00eenal\u0163\u0103, slab\u0103 \u015fi hidoas\u0103, pe jum\u0103tate de cer, \u00eenchise ochii, ame\u0163it, \u015fi nu mai \u015ftiu de sine o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme.<\/p>\n

S\u0103-l l\u0103s\u0103m pe bietul pip\u0103itor de minori s\u0103 fie adus \u00een sim\u0163iri de Valentin \u015fi de b\u0103tr\u00e2na cu panerul, iar noi s\u0103 vedem ce mai f\u0103ceau ceilal\u0163i scriitori, deoarece, ca s\u0103 fim sinceri cu tine, iubite cetitorule, redactorul-\u015fef la \u201eProfitul literar\u201d nu este personajul principal \u00een cartea aceasta, pe care binevoie\u015fti s-o \u0163ii \u00een m\u00e2n\u0103.
\nCeilal\u0163i scriitori, habar n-av\u00e2nd de vedeniile \u015fi de le\u015finul lui Guri\u0163\u0103 (c\u0103ruia nu-i ducea nimeni dorul), erau \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i prin curtea larg\u0103 \u015fi ferit\u0103 de soare, sub bolta cea de vi\u0163\u0103 de vie. Se ajunsese pe la al \u015faptelea pahar, ceea ce \u00eensemna c\u0103 limbile se dezlegaser\u0103 bini\u015for, animozit\u0103\u0163ile disp\u0103ruser\u0103 \u015fi toat\u0103 lumea iubea pe toat\u0103 lumea; armonia era sf\u00e2rtecat\u0103, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, de un claxon (Filip \u00ee\u015fi pierduse de tot r\u0103bdarea \u015fi cu greu se ab\u0163inea s\u0103 nu coboare din microbuz, ca s\u0103-i adune cu for\u0163a pe domnii autori, care uitaser\u0103 c\u0103 nimeni nu-i obligat s\u0103 le suporte be\u0163ia, mofturile \u015fi \u00eent\u00e2rzierea).
\n– Aci, la Clarine\u015fti…
\n– Locul fiin\u0163ei! \u2013 r\u0103cnir\u0103 \u00een cor amicii de pahar \u015fi poezie ai maestrului Georgic\u0103.
\n– Da, locul fiin\u0163ei… veni\u0163i s\u0103 v\u0103 pup, sunte\u0163i minuna\u0163i, dac\u0103 ar fi to\u0163i ca voi, luam p\u00e2n\u0103 acum premiul Nobel.
\n– Nu ne trebuie Nobelul! \u2013 mugi Horia, un poet voinic, ras complet \u00een cap \u015fi cu ni\u015fte tatuaje fioroase pe bra\u0163e (unii spuneau c\u0103 sunt amintiri din perioada c\u00e2nd \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftiga cinstit p\u00e2inea, lucr\u00e2nd ca bodiguard la o firm\u0103). S\u0103 \u015fi-l bage unde vor, c\u0103 tot \u00eel dau dup\u0103 criterii politice.
\n– Dr\u0103gu\u0163\u0103, susur\u0103 Sandi Asandei, cel mai longeviv istoric literar care, manifest\u00e2nd oarece grij\u0103 fa\u0163\u0103 de \u0163inuta sa artistic\u0103, nu trecuse bariera celui de-al doilea pahar de vin \u015fi era, prin urmare, cel mai treaz dintre scriitori, dr\u0103gu\u0163\u0103, noi vorbim despre premiul Nobel pentru literatur\u0103.
\n– \u015ei eu despre ce vorbeam, despre hibridarea \u0163estoaselor cu lupt\u0103tori ninja?
\n– C\u0103 veni vorba: ce carier\u0103 a putut s\u0103 aib\u0103 \u015fi broasca \u0163estoas\u0103… literar vorbind.
\n– Mai \u0163ine\u0163i minte poezia aia scris\u0103 de Gigi, dulcea noastr\u0103 muz\u0103 dolofan\u0103?
\n– Se poate? Un poem delicios, zice: \u201eTot mai des m\u0103 \u00eentreb dac\u0103-i bine\/ S\u0103 m\u0103 ascund ca \u015fi ieri toat\u0103-n mine\/ S\u0103 \u00eemi pun carapacea la loc\/ \u015ei o broasc\u0103 \u0163estoas\u0103 s\u0103 joc\/\/ Cu Ahile ce-alearg\u0103 mereu\/ S\u0103 m\u0103-ntrec nu \u00eemi pare c\u0103-i greu\/ Sunt actor tot mereu figurant\/ Pe o scen\u0103 url\u00e2nd delirant?\/\/ Teatrul zilnic te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fii\/ Un ascuns prin butoaie pustii\/ \u015ei s\u0103 ie\u015fi, Diogene modern,\/ Cu lumina str\u0103puns\u0103 prin stern\/ Tot mai des simt c\u0103 sala e goal\u0103\/ Tot ce spun lumea parc\u0103-o r\u0103scoal\u0103\/ \u015ei din calea mea to\u0163i au plecat\/ E bufonul la rege, d\u0103 mat\u201d.
\n– Ce panaram\u0103! \u00ce\u0163i strici cultura cu toate prostiile, mon cher.
\n– De ce-i panaram\u0103?
\n– Amice, \u00een\u0163eleg s\u0103-\u0163i plac\u0103 fata, o \u015ftiu \u015fi eu, o bun\u0103ciune, s-o iei acas\u0103 de crescut… dar s\u0103-i \u00eenve\u0163i poezelele idioate pe de rost, e cam mult.
\n– Poezia e foarte bun\u0103. Are \u015fi substrat filosofic.
\n– Are pe dracu, e o f\u0103c\u0103tur\u0103 le\u015finat\u0103, st\u00e2ngace \u015fi naiv\u0103, \u00een care Zenon din Elea e confundat cu Diogene, iar discursul seam\u0103n\u0103 cu un text de muzic\u0103 u\u015foar\u0103… era o f\u0103tuc\u0103, a murit, s\u0103raca, \u00eentr-un accident, mai \u0163ii minte? C\u00e2nta ceva despre un actor gr\u0103bit \u015fi alte chestii potrivite cu gustul \u015fi cultura coafezelor \u015fi a pi\u0163ipoancelor de cafenea.
\n– Nu trebuie s\u0103 fim r\u0103i cu t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie. Face \u015fi ea ce poate.
\n– Sigur. \u00cel confund\u0103 pe Zenon cu Diogene.
\n– Bun, am \u00een\u0163eles, paradoxurile lui Zenon sunt preocuparea ta de-o via\u0163\u0103…
\n– \u015ei de-o moarte…
\n– Domnu` Sandi, cum e paradoxul \u0103la cu \u0163estoasa ninja, dom`le, c\u0103 nimeni n-a reu\u015fit s\u0103 m\u0103 l\u0103mureasc\u0103 p\u00e2n\u0103 acum?
\n– Chestia cu ninja uit-o, c\u0103 te faci de r\u00e2s. E o g\u0103selni\u0163\u0103 comercial\u0103 de doi lei, bun\u0103 pentru copiii sub \u015fapte ani. Japonezii sunt vinova\u0163i de afrontul adus lui Zenon, ei copiaz\u0103 \u015fi deformeaz\u0103 miturile europene \u015fi americane, \u00een numele r\u0103zbun\u0103rii pentru Hiro\u015fima.
\n– Exagerezi, mon cher.
\n– Recunosc.
\n– \u015ei cum r\u0103m\u00e2ne cu Zenon?
\n– A, da. P\u0103i, ca s\u0103 pornim de la nara\u0163iunea propriu-zis\u0103, se spune c\u0103 Ahile cel iute de picior a fost provocat la \u00eentrecere de c\u0103tre broasca \u0163estoas\u0103 \u2013 animal care, al\u0103turi de bufni\u0163\u0103 \u015fi \u015farpe, simboliza \u00een\u0163elepciunea. Ahile era convins c\u0103 va c\u00e2\u015ftiga f\u0103r\u0103 probleme, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pese de \u201ene\u00eensemnata\u201d condi\u0163ie a \u00eentrecerii, care-i cerea s\u0103-i acorde concurentei defavorizate un mic avans, l\u0103sat la libera lui apreciere. \u201ePo\u0163i s\u0103 te a\u015fezi \u015fi la un pas de-al meu de \u0163int\u0103 \u015fi tot te ajung \u015fi te \u00eentrec\u201d, ar fi r\u00e2s Ahile. \u201eDe \u00eentrecut, e sigur c\u0103 ai s\u0103 m\u0103 \u00eentreci\u201d \u2013 \u00eei r\u0103spunse broasca \u2013 \u201enumai c\u0103 nu vei putea niciodat\u0103 s\u0103 m\u0103 ajungi! A\u015fa c\u0103 po\u0163i considera c\u0103 am c\u00e2\u015ftigat prinsoarea, f\u0103r\u0103 nicio alergare\u201d. Dup\u0103 aceea, \u00een fa\u0163a arbitrilor chema\u0163i s\u0103 decid\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103torul, broasca \u0163estoas\u0103 a desf\u0103\u015furat urm\u0103toarea demonstra\u0163ie: \u201eEste adev\u0103rat c\u0103, pentru a m\u0103 ajunge, Ahile trebuie s\u0103 str\u0103bat\u0103 mai \u00eent\u00e2i jum\u0103tate din distan\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la mine? Este! Dar, la fel, pentru a str\u0103bate aceast\u0103 jum\u0103tate de drum, va trebui s\u0103 str\u0103bat\u0103 jum\u0103tatea jum\u0103t\u0103\u0163ii drumului. \u015ei oric\u00e2t vom \u00eenainta cu aceast\u0103 judecat\u0103, totdeauna va r\u0103m\u00e2ne de parcurs o jum\u0103tate a unei jum\u0103t\u0103\u0163i, pe care Ahile \u00eenc\u0103 nu a str\u0103b\u0103tut-o, a\u015fa c\u0103 nu m\u0103 va putea ajunge niciodat\u0103\u201d. \u015ei uite-a\u015fa a c\u00e2\u015ftigat broasca \u0163estoas\u0103 \u00een fa\u0163a lui Ahile. Ai \u00een\u0163eles?
\n– Sincer? Nu.
\n– Perfect. \u00cen asta \u015fi const\u0103 frumuse\u0163ea paradoxului lui Zenon.
\n– Ce frumuse\u0163e? O banal\u0103 limit\u0103 de serie matematic\u0103, adic\u0103 limita c\u00e2nd n tinde la infinit din suma dup\u0103 k de la 1 la n din 1 pe 2 la puterea k este 1 sau limita c\u00e2nd n tinde la infinit din suma dup\u0103 k de la 1 la n din 1 pe 12 la puterea k este 1\/11.
\n– Felix, te rog s\u0103 stai \u00een banca ta, nu trop\u0103i cu matematica prin Zenon, c\u0103 m\u0103 sup\u0103r.
\n– L\u0103sa\u0163i, maestre, bine a f\u0103cut c\u0103 a intervenit, abia am \u00een\u0163eles \u015fi eu cum e cu paradoxul \u0103sta, care mi-a stricat somnul \u00een liceu.
\n– Vrei s\u0103 spui c\u0103 ai \u00een\u0163eles chestiile alea cu limite \u015fi cu n la puterea infinit?
\n– Sigur c\u0103 le-am \u00een\u0163eles.
\n– Atunci dispari din fa\u0163a mea! Nu e\u015fti poet!
\n– Dar Ion Barbu? \u2013 mai \u00eendr\u0103zni, timid, inamicul lui Zenon.
\n– Lua\u0163i-l de aici, c\u0103-l omor! \u2013 se \u00eenfurie Sandi Asandei, ale c\u0103rui gusturi \u00een materie de literatur\u0103 modern\u0103 se opreau la Ion Pillat, Lucian Blaga \u015fi Radu Gyr.
\nFelix, un critic literar t\u00e2n\u0103r, foarte apreciat pentru eseurile din care nu reie\u015fea niciodat\u0103 dac\u0103 opera supus\u0103 aten\u0163iei sale este bun\u0103 sau rea, intrase \u00een discu\u0163ia despre Zenon pentru c\u0103 nu-l putea suferi pe Sandi Asandei. \u00cel socotea ramolit \u015fi ipohondru, mediocru ca informa\u0163ie \u015fi talent, plus c\u0103, cercet\u00e2nd, la un moment dat, publica\u0163iile din vremea comunismului, g\u0103sise nenum\u0103rate ode, imnuri \u015fi tablete \u00een care se pream\u0103reau epoca de aur \u015fi viteazul ei c\u00e2rmaci \u015fi care erau semnate de acela\u015fi Sandi Asandei. Prea t\u00e2n\u0103r pentru a sim\u0163i nevoia revan\u015fei \u00een fa\u0163a fo\u015ftilor membrilor ai fostului partid comunist, Felix era enervat, de fapt, de ipocrizia acestora \u015fi de tupeul cu care \u00ee\u015fi demonstrau o disiden\u0163\u0103 imaginar\u0103, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd preocup\u0103rile scriitorilor ar fi trebuit \u00eendreptate spre probleme pur estetice. Dac\u0103 nu lua atitudine \u00een mod public \u015fi direct \u00eempotriva acestei ipocrizii, faptul se datora unei lec\u0163ii de via\u0163\u0103 primite cu pu\u0163ini ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd, la terminarea Facult\u0103\u0163ii de Litere, se angajase ca profesor de rom\u00e2n\u0103 la un colegiu din Miceu. Pe atunci, Felix, cu entuziasmul celor 23 de ani abia \u00eemplini\u0163i, credea c\u0103 mentalitatea cultural\u0103 a popula\u0163iei poate fi schimbat\u0103 \u015fi c\u0103 rolul \u015fcolii este de a se ocupa exact de aceast\u0103 problem\u0103. Era convins c\u0103 un cap bine umplut nu serve\u015fte la nimic, mult mai important fiind capul bine format. Chiar \u00eencercase crearea unui curent de opinie pedagogic\u0103 favorabil ideilor sale umaniste, numai c\u0103 se izbise, pe de o parte, de indolen\u0163a colegilor care ar fi trebuit s\u0103-l sprijine, iar, pe de alt\u0103 parte, de lipsa de motiva\u0163ie a elevilor, de nep\u0103sarea p\u0103rin\u0163ilor \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de m\u00e2rl\u0103nia unui director (profesor \u015fi el, dar de filosofie), pus \u00een func\u0163ie pe criterii politice.
\nLa un consiliu profesoral, plictisit de prostiile pe care le auzea, Felix redactase un fel de proces verbal amuzant (credea el!), pe care-l red\u0103m integral, pentru ca cititorul s\u0103 \u015ftie cu cine are de-a face:
\n\u201eProces Verbal
\n \u00cencheiat azi, de c\u0103tre Paris, cu privire la ocuparea slujbei de \u015fef al timpului nostru<\/p>\n

Modalitatea de ocupare: prin concurs
\nDescrierea probei: parcurgerea unei distan\u021be finite de c\u0103tre candida\u021bi \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scurt
\nCandidatul 1:
\nNume: Ahile
\nP\u0103rin\u021bi: mama, zei\u021ba Thetys (iubit\u0103, \u00een tain\u0103, de Zeus \u0219i Poseidon); tat\u0103l, Peleus, regele mirmidonilor
\n Prima copil\u0103rie este marcat\u0103 de evenimente traumatizante pentru oricine (scufund\u0103ri \u00een Styx, ungeri cu ambrozie \u015fi p\u00e2rliri), de\u015fi mama sus\u0163ine c\u0103 scopul lor era, chipurile, nemurirea. Cert este c\u0103 \u00een urma lor Ahile s-a ales cu un punct slab, care i-a marcat toat\u0103 traiectoria vie\u0163ii.
\n De\u015fi p\u0103rin\u0163ii au posibilit\u0103\u0163i de cre\u015ftere \u015fi educare, prefer\u0103 s\u0103-\u015fi bat\u0103 al\u0163ii capul: \u00eent\u00e2i e crescut de centaurul Chiron \u00een mun\u0163i, apoi e trimis la curtea lui Licomede, unde st\u0103 ascuns, deghizat \u00een haine femeie\u015fti, printre fiicele lui. Cu una din ele are, foarte t\u00e2n\u0103r fiind, un copil.
\nExperien\u0163\u0103: numeroase lupte, finalizate cu uciderea rivalului.
\nAdversarii decima\u021bi au fost:
\n– Cicnos din Colones
\n– Trolius (primii doi de origine supranatural\u0103)
\n– diver\u015fi muritori, afla\u0163i \u00een ranguri \u00eenalte: Hector, Memnon (care era fiu de zei\u0163\u0103), Penthesilea, prin\u0163esa amazoanelor
\n-simpli solda\u0163i, pe Thersites, printre al\u0163ii… zeci? sute? (aici informa\u0163iile care le avem sunt incerte)
\nHobby-uri: manevrarea scutului \u015fi arcului cu s\u0103ge\u0163i, pe care le-a primit \u00een dar de la unchiul s\u0103u sus pus, Hephaistos
\nAbilit\u0103\u0163i \u015fi competen\u0163e: bun alerg\u0103tor, \u201ecel iute de picior\u201d
\nPuncte tari: nemurirea
\nPuncte slabe: c\u0103lc\u00e2iul
\nCei care l-au recomandat pe Ahile spun c\u0103:
\n– are un copil din flori
\n– \u0219i-a iubit sclava
\n– a avut o rela\u0163ie de prietenie dubioas\u0103 cu Patrocle \u015fi Antilochus
\n-s-a \u00eendr\u0103gostit de o femeie pe care tocmai o omor\u00e2se
\nCandidatul 2
\nNume: broasca \u021bestoas\u0103
\nOrigine controversat\u0103 (probabil agent dublu sau triplu). Unii spun c\u0103 ar fi:
\n-zei\u0163a egiptean\u0103 Heket, a na\u015fterii
\n– nordul \u0219i iarna la chinezi
\n– baza lumii, la indieni
\n– la bengalezi, zeu creator al lumii din p\u0103m\u00e2nt
\nOricum, se vede c\u0103 are multe leg\u0103turi cu Orientul.
\nMama: necunoscut\u0103
\nTat\u0103l: probabil de origine supranatural\u0103
\nExperien\u0163\u0103: \u00een orice \u0163ine de na\u015ftere \u015fi crea\u0163ie
\nHobby-uri: c\u0103ratul propriei case \u00een spinare
\nAbilit\u0103\u0163i \u015fi competen\u0163e: se pricepe la \u00eemp\u0103r\u0163itul timpului altora, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia s\u0103 nu mai ajung\u0103 niciodat\u0103 la ei acas\u0103
\nPuncte tari: longevitatea
\nPuncte slabe: tendin\u021b\u0103 c\u0103tre sedentarism
\nDescrierea concursului:
\nBroasca s-a prezentat prima la concurs \u015fi a \u00eenceput s\u0103 fie atent\u0103 \u00een st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta, pentru a nu aluneca de pe firava linie unde fiecare punct este important. La scurt timp dup\u0103, Ahile a intrat \u00een curs\u0103. S-a mi\u015fcat repede \u015fi a avut continuitate, dar nu a adunat suficiente puncte.
\nMai mult, a adus cu el \u015fi un punct slab.
\nRezultatul concursului: Ahile, de\u015fi avea poten\u0163ial, nu a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00eenaintea \u0162estoasei la linia de sosire.
\nAhile a pierdut concursul. Postul s-a oferit broa\u0219tei \u021bestoase pe o perioad\u0103 nedeterminat\u0103\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 Felix s-ar fi mul\u0163umit s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 citeasc\u0103 numai el procesul verbal, probabil c\u0103 ar fi r\u0103mas \u00een continuare un profesor anonim dintr-un colegiu neb\u0103gat \u00een seam\u0103. Dar t\u00e2n\u0103rul a f\u0103cut s\u0103 circule fi\u0163uica \u015fi ea a circulat, \u015fi-a circulat, \u015fi-a circulat, p\u00e2n\u0103 ce a ajuns sub ochii directorului. \u00cen mod normal, n-ar fi trebuit s\u0103 se \u00eent\u00e2mple mare lucru, o glum\u0103, chiar proast\u0103, trebuie tratat\u0103 cu \u00een\u0163elepciune, numai c\u0103 directorul, \u00een ciuda preg\u0103tirii sale filosofice, se situa \u00eentr-un sistem axiologic lipsit de flexibilitate. A considerat c\u0103 procesul verbal este un atac perfid la persoan\u0103, s-a identificat cu \u0162estoasa (mai ales la \u201ehobby-uri\u201d, unde scria: \u201ese pricepe la \u00eemp\u0103r\u0163itul timpului altora, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia s\u0103 nu mai ajung\u0103 niciodat\u0103 la ei acas\u0103\u201d) \u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103-l cheme la sine pe Felix, ca s\u0103-i bat\u0103 obrazul \u00eentr-o discu\u0163ie ca de la b\u0103rbat la b\u0103rbat, a ales calea mai pu\u0163in elegant\u0103, dar eficient\u0103, a lovirii pe la spate. L-a lucrat a\u015fa de ingenios pe autorul de procese verbale, \u00eenc\u00e2t l-a l\u0103sat f\u0103r\u0103 catedr\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-i, f\u0103r\u0103 s-o \u015ftie, cel mai mare bine. Fiindc\u0103 Felix, expulzat din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, a fost angajat de un celebru hebdomadar satiric, unde a fost mai apoi descoperit de Paul \u015fi adus ca redactor la \u201eVenus\u201d. \u00cen scurt\u0103 vreme, cu lec\u0163ia pruden\u0163ei \u00eenv\u0103\u0163at\u0103, t\u00e2n\u0103rul a intrat \u00een gra\u0163iile tuturor scriitorilor amatori de a\u015fa-zise \u201ecronici de \u00eent\u00e2mpinare\u201d, bune de pus la dosarul personal.<\/p>\n

– Ce faci tinere, visezi?
\n– Nu, maestre, m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 e cam t\u00e2rziu, trebuia s\u0103 ajungem p\u00e2n\u0103 acum la M\u0103run\u0163e\u015fti.
\n– Corect. Tocmai am primit un telefon de la primar, cic\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 cu masa pus\u0103, s-a preg\u0103tit omul, c\u0103-i gospodar, ce-i al lui, e-al lui.
\n– \u015ei ca poet promite, nu?
\nMitea Kala\u015fnikov \u00eel iubea pe Felix \u015fi-i pl\u0103cea s\u0103 vorbeasc\u0103 pe \u015fleau cu el :
\n– Ei, pe dracu, promite! E un bou des\u0103v\u00e2r\u015fit, dar mie mi-e drag, pentru c\u0103 scrie versuri at\u00e2t de caraghioase, \u00eenc\u00e2t te fac s\u0103 r\u00e2zi f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei. Iar r\u00e2sul este foarte bun pentru s\u0103n\u0103tate, cine r\u00e2de tr\u0103ie\u015fte mult. Vreau s\u0103 ating suta de ani, ca m\u0103tu\u015fa Sevasti\u0163ei. Ai cunoscut-o?
\n– N-am avut pl\u0103cerea.
\n– E o bab\u0103 care se f\u00e2\u0163\u00e2ie pe aici cu un paner sub bra\u0163 \u015fi vorbe\u015fte \u00eentruna pe mobil. \u00cel bag\u0103 sub basma, deasupra urechii, merit\u0103 s-o \u00eent\u00e2lne\u015fti \u015fi, mai ales, s-o ascul\u0163i. S\u0103 vezi ce d\u0103 din ea, te cruce\u015fti. A fost \u015fi profesoar\u0103 de rom\u00e2n\u0103 \u00een tinere\u0163ea ei, Dumnezeule, ce de poezii \u015ftie \u015fi ce frumos le recit\u0103!… M\u0103 rog, alt\u0103dat\u0103, acum trebuie s\u0103-i adun\u0103m pe mae\u015ftri \u015fi plecarea, c\u0103-i t\u00e2rziu.
\n\u00centr-un fel oarecare, Mitea a reu\u015fit s\u0103-i adune pe mae\u015ftri \u00een autocar, ceea ce ar fi trebuit s\u0103-i aduc\u0103 din partea lui Filip m\u0103car un \u201emul\u0163umesc\u201d formal; \u015foferul, \u00eens\u0103, era at\u00e2t de c\u0103tr\u0103nit pentru \u00eent\u00e2rziere, \u00eenc\u00e2t nu numai c\u0103 nu i-a dat niciun semn de recuno\u015ftin\u0163\u0103, ci, m\u00e2r\u00e2ind continuu, a b\u0103gat \u00een casetofonul de la bord o manea le\u015finat\u0103, cu g\u00e2nd s\u0103-i enerveze pe \u201ebe\u0163ivii nenoroci\u0163i, cic\u0103-s scriitori, dar arat\u0103 ca porcii sco\u015fi din mocirl\u0103, ptiu!\u201d. Domnii scriitori, prin\u015fi \u00een tot felul de discu\u0163ii cu substrat filosofic \u015fi retoric, se regrupaser\u0103 pe afinit\u0103\u0163i \u015fi, absorbi\u0163i \u00een sferele pure ale g\u00e2ndirii poetice, nici n-au b\u0103gat \u00een seam\u0103 fondul sonor, a\u015fa cum nu b\u0103gaser\u0103 \u00een seam\u0103 nici cele c\u00e2teva mu\u015fte care-i \u00eenso\u0163eau \u00een c\u0103l\u0103torie, \u015fi care pluteau, relaxate, pe l\u00e2ng\u0103 b\u0103rbile frumos rotunjite ale mae\u015ftrilor.
\nGuri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103, a\u015fezat conform afinit\u0103\u0163ilor elective pomenite mai sus l\u00e2ng\u0103 prozatorul \u015fi publicistul Cornelius Prigori\u0163\u0103, \u00ee\u015fi revenise suficient de mult, \u00eenc\u00e2t s\u0103 mimeze interesul pentru ceea ce-i argumenta acesta. Cornelius, \u00een tinere\u0163ea lui, provocase mare scandal cu dou\u0103 romane, \u201eViol \u00een p\u0103dure\u201d \u015fi \u201eSex \u00een piramid\u0103\u201d. C\u00e2nd se potolise acest scandal, urmaser\u0103 vreo doi-trei ani de jurnalism feroce, ca, dup\u0103 aceea, fiul risipitor al Miceului s\u0103 cad\u0103 \u00eentr-o criz\u0103 mistic\u0103 din care nu mai reu\u015fea s\u0103 ias\u0103 (\u00eentr-o vreme, inten\u0163ion\u00e2nd s\u0103 se c\u0103lug\u0103reasc\u0103, se a\u015fezase \u00een post \u015fi rug\u0103ciune la m\u0103n\u0103stirea \u201eMolanul\u201d, dar cuvio\u015fii nu-l r\u0103bdaser\u0103 prea mult \u00eentre ei, fiindc\u0103 fanatismul este periculos \u00eentr-o comunitate mic\u0103 \u015fi iubitoare de tihn\u0103).
\n– P\u0103catele lumii nu pot fi \u015fterse dec\u00e2t prin foc \u015fi sabie, numai prin moartea p\u0103c\u0103to\u015filor r\u0103m\u00e2ne p\u0103m\u00e2ntul curat, luminat, spre slava Celui de sus, M\u00e2ntuitorul nostru. Vremea se apropie, cele rele s-au \u00eenmul\u0163it, ca \u015fi semnele vestitoare ale sf\u00e2r\u015fitului celui din veac. C\u0103ci, zice Sf\u00e2ntul Ioan, citez, \u00een capitolul 13, versetul 2: \u201e\u015ei fiara pe care am v\u0103zut-o era asemenea leopardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca o gur\u0103 de leu. \u015ei balaurul i-a dat ei puterea lui \u015fi scaunul lui \u015fi st\u0103p\u00e2nire mare\u201d…
\n\u201e\u00cemi vine s\u0103-l omor, de poponar nenorocit ce e! A \u00eenv\u0103\u0163at pe de rost toate c\u0103r\u0163oaiele sfinte, ca s\u0103 mi le toarne mie acum \u00een cerebel. S\u0103-l ia naiba de dobitoc, mai bine m\u0103 a\u015fezam l\u00e2ng\u0103 majoreta aia cu buricul gol, protejata lui Paul\u201d. Guri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103 fierbea \u00een sinea lui, dar Cornelius, furat de versetele Apocalipsei, le recita cu ochii \u00eenchi\u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie c\u00e2\u0163i nervi \u00eei provoac\u0103 amicului s\u0103u:
\n– \u201e\u015ei i se vor \u00eenchina ei to\u0163i cei ce locuiesc pe p\u0103m\u00e2nt, ale c\u0103ror nume nu sunt scrise de la \u00eentemeierea lumii \u00een cartea vie\u0163ii Mielului celui \u00eenjunghiat\u201d.
\n– Deci pentru noi, \u0103\u015ftia netrecu\u0163i \u00een catastif, slab\u0103 \u015fans\u0103 de m\u00e2ntuire, ai? Numai ale\u015fii, ei \u015fi numai ei? P\u0103i se poate? \u2013 coment\u0103 Paul, ateu convins, dar nu a\u015ftept\u0103 r\u0103spuns, ci, \u0163in\u00e2ndu-se de scaune (Filip conducea ca un nebun, dornic s\u0103 ias\u0103 mai repede din h\u00e2rtoapele comunale), se \u00eendrept\u0103 spre Lili, noua lui protejat\u0103, o poet\u0103 delicioas\u0103 de 17 ani, numai bun\u0103 de format ca mare scriitoare a neamului.
\nCornelius, \u00eens\u0103, era mult prea cufundat \u00een recitare, ca s\u0103 mai ia \u00een seam\u0103 ceea ce se auzea de jur \u00eemprejurul lui:
\n– \u015ei ea \u00eei sile\u015fte pe to\u0163i, pe cei mici \u015fi pe cei mari, \u015fi pe cei boga\u0163i \u015fi pe cei s\u0103raci, \u015fi pe cei slobozi \u015fi pe cei robi, ca s\u0103-\u015fi pun\u0103 semn pe m\u00e2na lor cea dreapt\u0103 sau pe frunte. \u00cenc\u00e2t nimeni s\u0103 nu poat\u0103 cump\u0103ra sau vinde, dec\u00e2t numai cel ce are semnul, adic\u0103 numele fiarei sau num\u0103rul numelui fiarei. Aici este \u00een\u0163elepciunea. Cine are pricepere s\u0103 socoteasc\u0103 num\u0103rul fiarei, c\u0103ci este num\u0103r de om. \u015ei num\u0103rul ei este \u015fase sute \u015faizeci \u015fi \u015fase\u201d.
\n\u201eAici parc\u0103 a brodit-o, a\u015f zice c\u0103 am auzit ceva cu 666 \u0103sta\u201d, \u00ee\u015fi zise Guri\u0163\u0103, ceva mai calm. \u00ce\u015fi aminti c\u0103 discutase nu de mult, pe aceast\u0103 tem\u0103, cu Nicolae Dalma\u0163ian, un prozator de altminteri serios, pe care-l strica numai \u00eencrederea \u00een teoriile conspira\u0163ioniste.
\n– Nicolae, mai ai la tine articolul cu semnul fiarei?
\n\u00cen ciuda g\u0103l\u0103giei din microbuz, prozatorul \u00eel auzi (avea auzul fin), a\u015fa c\u0103, pu\u0163in surprins de interesul brusc al lui Guri\u0163\u0103, cotrob\u0103i c\u00e2teva minute prin servieta burdu\u015fit\u0103 cu tot felul de foi\u0163e cu adnot\u0103ri, t\u0103ieturi din ziare, fotografii-document \u015fi alte m\u0103run\u0163i\u015furi adunate cu g\u00e2nd c\u0103-i vor folosi vreodat\u0103 la ceva.
\nRed\u0103m, \u00een scopul document\u0103rii iubitului cititor, articolul semnat de un oarecare Paisie Dumbr\u0103veanu (probabil un pseudonim menit s\u0103-l apere pe autor de conspira\u0163ioni\u015fti):<\/p>\n

Semnul fiarei<\/strong>
\n
\n Implementarea \u201esemnului fiarei\u201d \u00een via\u0163a de zi cu zi a oamenilor face parte dintr-un plan diabolic al sectei satanice planetare, francmasoneria.
\n\u201eSemnul fiarei\u201d, 666, este un simbol teribil, folosit de francmasonerie \u015fi institu\u0163iile aservite acesteia. Este \u00een mod excesiv utilizat de toate organiza\u0163iile masonice de talie mondial\u0103. Barele de cod pentru pre\u0163urile produselor, stemele \u015fi bancnotele multor state, telecomunica\u0163iile, siglele unor companii transna\u0163ionale poart\u0103 semnul fiarei (666) sub diferite forme. Unii autori afirm\u0103 c\u0103 num\u0103rul 666 corespunde ocult celebrului www din adresele de internet \u015fi c\u0103 acela\u015fi num\u0103r malefic va fi imprimat oamenilor \u00een cipurile pentru monitorizarea am\u0103nun\u0163it\u0103 cu privire la informa\u0163ii personale, s\u0103n\u0103tate, comportament.
\n Implementarea acestei cifre satanice \u00een via\u0163a de zi cu zi a oamenilor face parte, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dintr-un plan diabolic bine pus la punct de aceast\u0103 sect\u0103 satanic\u0103 planetar\u0103, care este francmasoneria \u015fi care are ca scop ultim crearea unui guvern fascist planetar \u015fi subjugarea popula\u0163iei \u00eentregii planete.
\nExist\u0103 \u00een Biblie o profe\u0163ie \u2013 Apocalipsa lui Ioan \u2013 care pomene\u015fte despre un mare guvern mondial. O caracteristic\u0103 fundamental\u0103 a acestei guvern\u0103ri va fi un sistem economic \u00een care fiecare om va avea asociat un num\u0103r. F\u0103r\u0103 acest num\u0103r, nimeni nu va putea cump\u0103ra sau vinde. Pentru a ob\u0163ine acest num\u0103r, oamenii vor trebui s\u0103 jure credin\u0163\u0103 \u015fi loialitate fa\u0163\u0103 de acest guvern mondial \u015fi fa\u0163\u0103 de religia mondial\u0103 stabilit\u0103 atunci. Biblia spune c\u0103 persoana care va primi acest num\u0103r nu va mai putea fi salvat\u0103.<\/p>\n

De ce primirea acestui num\u0103r este un act at\u00e2t de gre\u015fit? Apocalipsa lui Ioan spune c\u0103 oamenii vor primi acest num\u0103r numai cu condi\u0163ia de a se supune \u015fi de a jura credin\u0163\u0103 guvernului mondial unic \u015fi dictatorului acestuia. Cine nu va face aceasta, nu va putea ob\u0163ine num\u0103rul respectiv, va fi sanc\u0163ionat de noul sistem economic al Noii Ordini Mondiale \u015fi nu va putea cump\u0103ra sau vinde nimic. \u00cens\u0103 supunerea fa\u0163\u0103 de acel dictator mondial \u015fi fa\u0163\u0103 de guvernul s\u0103u va \u00eensemna un act \u00eempotriva lui Dumnezeu, c\u0103ci va fi, de fapt, supunerea fa\u0163\u0103 de Anticrist.
\n Ce \u00eenseamn\u0103 de fapt primirea acestui num\u0103r? Privi\u0163i cu aten\u0163ie \u00een jur. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ne d\u0103m noi seama ce anume se petrece cu adev\u0103rat, aproape toate magazinele din care ne facem cump\u0103r\u0103turile au devenit pline de alimente, tricouri, agende, gen\u0163i, postere, reclame etc., inscrip\u0163ionate cu tot felul de lozinci diabolice, care mai de care mai oribile, capete de mor\u0163i, diavoli \u00een fl\u0103c\u0103ri \u015fi alte astfel de groz\u0103vii cu chip de demon, care \u00eencet, \u00eencet au devenit o mod\u0103 foarte apreciat\u0103, mai ales de c\u0103tre cei tineri. Am devenit at\u00e2t de obi\u015fnui\u0163i cu aceste bizarerii malefice, \u00eenc\u00e2t prezen\u0163a lor la tot pasul a ajuns s\u0103 ni se par\u0103 normal\u0103.
\n Trupe de muzic\u0103 modern\u0103 sau c\u00e2nt\u0103re\u0163i, care au un foarte mare succes la publicul t\u00e2n\u0103r, afi\u015feaz\u0103 cu naturale\u0163e numele sau num\u0103rul Anticristului; firmele al c\u0103ror logo con\u0163ine \u00een mod stilizat, ascuns, acest num\u0103r satanic sunt din ce \u00een ce mai numeroase; jocurile pe calculator pentru copii \u00eei invit\u0103 pe ace\u015ftia \u00een lumile infernale; exist\u0103 diverse jocuri pentru copii, \u00een care ei sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i cum s\u0103 fac\u0103 magie neagr\u0103 etc. S\u0103 nu mai vorbim despre diversele sisteme computerizate, codul de bare, cipurile biometrice etc. Toate acestea ne impregneaz\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103, zi de zi, cu num\u0103rul \u015fi cu chipul fiarei, f\u0103r\u0103 ca noi s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de acest lucru. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 fim pu\u0163in aten\u0163i, pentru a observa peste tot \u00een jurul nostru prezen\u0163a acestuia.
\n \u015etiin\u0163a, \u00een loc s\u0103 fac\u0103 eforturi s\u0103 descopere, de exemplu, r\u0103spunsurile la \u00eentreb\u0103rile esen\u0163iale ale omenirii, munce\u015fte cu r\u00e2vn\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cea mai bun\u0103 modalitate de a ne \u00eensemna ca pe ni\u015fte vite, cu semnul fiarei, sub pretextul necesit\u0103\u0163ii odioaselor cipuri biometrice.
\n Exist\u0103 numeroase trand-uri satanice foarte popularizate pe internet, unde site-uri \u00eentregi cu firme specializate \u00een realizarea de logo-uri, fac reclam\u0103 la demoni.
\n Exist\u0103 produse din diverse domenii ce poart\u0103 chiar Num\u0103rul Fiarei: \u201eFlamingo Computers anun\u0163\u0103 lansarea oficial\u0103 pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a sistemului Flamingo Diablo 666G, cea mai puternic\u0103 configura\u0163ie a acestui sistem… Flamingo Diablo, c\u00e2\u015ftig\u0103tor a numeroase premii decernate de revistele de specialitate, se num\u0103r\u0103 printre favoritele cititorilor acestor publica\u0163ii.
\n Aprecierea \u015fi succesul de care se bucur\u0103 sistemul Diablo, \u00eenc\u0103 de la lansarea primei variante \u00een urm\u0103 cu opt ani, ne-a determinat s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163im permanent acest sistem, care a devenit un adev\u0103rat trade mark pentru Flamingo.\u201d
\n De parc\u0103 acestea nu ar fi \u00eendeajuns, exist\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi restaurante care \u015fi-au luat astfel de nume diabolice, care mai de care mai oripilante (\u201eSat-an\u201d), care te invit\u0103 s\u0103 iei masa \u00een iad sau chiar s\u0103 stai la mas\u0103 cu Lucifer.
\n \u015ei lumea nu ia \u00een seam\u0103 semnifica\u0163ia acestui nou trend, ba chiar agreeaz\u0103 aceste bizare distorsiuni demoniace ca fiind ceva la mod\u0103, ceva cool!!! Aceasta este problema! Intr\u0103m \u00een lumea demonilor de bun\u0103 voie, \u00een mod incon\u015ftient, pentru c\u0103 nu facem nici m\u0103car minimul de efort de a judeca singuri ce se petrece de fapt \u015fi ne l\u0103s\u0103m du\u015fi de valul \u201enoului\u201d, al \u201eineditului\u201d. Am face bine s\u0103 deschidem larg ochii, c\u0103ci direc\u0163ia \u00een care merge societatea acum nu este deloc bun\u0103 pentru niciunul din noi.
\n Codul de bare a deschis u\u015fa (de fapt nu numai c\u0103 a deschis-o, ci chiar a d\u0103r\u00e2mat-o) c\u0103tre intrarea \u00een \u201elumea digital\u0103\u201d. Acum totul este un num\u0103r. Totul prime\u015fte un cod de bare. Dup\u0103 cum a spus cineva, cu triste\u0163e, \u201eDac\u0103 exist\u0103, pune-i cod de bare\u201d. Nu este uluitor faptul c\u0103 dup\u0103 25 de ani nimeni nu se mai g\u00e2nde\u015fte la codul de bare ca fiind un semn clar al implement\u0103rii pretutindeni a num\u0103rului fiarei \u015fi toat\u0103 lumea \u00eel accept\u0103 ca fiind ceva firesc?
\n Ce mesaje transmit unele dintre cele mai mari corpora\u0163ii ale lumii prin alegerea numelor companiilor \u015fi a logo-urilor lor? De exemplu, numele companiei \u201eLucent\u201d este prin el \u00eensu\u015fi \u00eendoielnic. Unii spun c\u0103 \u00eenseamn\u0103 Lucifer’s Enterprises (Fabricile lui Lucifer). Bine\u00een\u0163eles c\u0103 purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al companiei neag\u0103 cu vehemen\u0163\u0103 aceast\u0103 asociere. Lucent Technologies testeaz\u0103 pe pia\u0163\u0103 cea mai nou\u0103 inova\u0163ie \u00een materie de software, ce poart\u0103 marca \u201eInferno\u201d. Inferno! Ce mesaj \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne transmit\u0103 aceast\u0103 companie mega-gigant, cunoscut\u0103 anterior sub numele de AT&T`s Bell Labs?
\n Lucent poate fi sau nu o firm\u0103 malefic\u0103, dar dac\u0103 este, ea are cu siguran\u0163\u0103 multe surate. De exemplu, binecunoscuta firm\u0103 Reebok International, compania produc\u0103toare de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte atletic\u0103, a lansat recent pe pia\u0163\u0103 o nou\u0103 linie de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte de alergat pentru femei, cu numele Incubus. \u00cen tradi\u0163ia medieval\u0103, incubus este un demon care violeaz\u0103 femeile \u00een timpul somnului.
\n C\u00e2nd acest fapt a fost adus \u00een mod public \u00een aten\u0163ia managementului companiei, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt a afirmat c\u0103 ei nu aveau nicio cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre semnifica\u0163ia cuv\u00e2ntului incubus. C\u00e2t de credibil\u0103 este aceast\u0103 afirma\u0163ie \u00een cazul acestei mega-companii care nu las\u0103 cu siguran\u0163\u0103 nimic la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, cu at\u00e2t mai pu\u0163in numele unui nou produs lansat pe pia\u0163\u0103?
\n Honeywell, firma gigant de computere din Minnesota \u00ee\u015fi oblig\u0103, mai nou, angaja\u0163ii (mare parte dintre ei cre\u015ftini scandaliza\u0163i de aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 anticre\u015ftin\u0103) s\u0103 participe la un nou program, numit \u201eDiversity Training\u201d (Preg\u0103tire \u00een Materie de Diversitate), un seminar \u00een cadrul c\u0103ruia sunt ridicate \u00een sl\u0103vi virtu\u0163ile \u015fi beneficiile
\nvie\u021bii homosexuale.
\nDe ani de zile, Honeywell de\u0163ine o companie subsidiar\u0103 \u00een Europa numit\u0103 Lucifer Manufacturing! Exact, Lucifer. Probabil o alt\u0103 surpriz\u0103 st\u00e2njenitoare. Ar trebui s\u0103 credem c\u0103 executivii de la Honeywell nu aveau nici o idee despre cine este Lucifer?
\nHoneywell lucreaz\u0103 \u00eendeaproape cu Oracle, o corpora\u0163ie de software activ\u0103 \u00een producerea tehnologiilor Big Brother. \u00cempreun\u0103, Honeywell \u015fi Oracle produc sisteme computerizate de control pentru Noua Ordine Mondial\u0103, inclusiv echipament de scanare pentru opera\u0163iuni de securitate.<\/p>\n

\u00cen SUA exist\u0103 \u015fi alte companii care folosesc numele lui Lucifer, cum este, spre exemplu, Lucifer Lighting Co. S\u0103 fim serio\u015fi! Ce proprietar de companie \u00een toate min\u0163ile ar da companiei sale produc\u0103toare de becuri numele \u201eLucifer\u201d? Peste tot \u00een lume, logo-urile diverselor companii par s\u0103 ne transmit\u0103 mesaje. Sunt oare formele acestor logo-uri doar ni\u015fte coinciden\u0163e? Trebuie s\u0103 admitem faptul c\u0103 simbolurile asociate diverselor companii au semnifica\u0163iile lor. Iat\u0103 c\u0103 Satana, \u201est\u0103p\u00e2nul temporar al acestei lumi\u201d (II Corinteni 4:4), \u00eempreun\u0103 cu \u201eagen\u0163ii\u201d s\u0103i, este foarte ocupat \u00een aceste vremuri s\u0103 condi\u0163ioneze min\u0163ile oamenilor \u015fi s\u0103 le programeze sim\u0163urile cu tot felul de efecte vizuale \u015fi sonore magice, captivante, fascinante, halucinante, pentru a le distrage aten\u0163ia de la ceea ce se petrece cu adev\u0103rat \u00een lume.
\n Prezentat \u015fi perceput ca fiind foarte la mod\u0103, num\u0103rul fiarei a c\u0103p\u0103tat o popularitate extraordinar\u0103, mai ales \u00een r\u00e2ndul tinerilor. Vremurile \u00een care oamenii preferau imaginile cu \u00eengeri sau cu z\u00e2ne, imaginile care evoc\u0103 sentimente frumoase, \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, care te fac s\u0103 sim\u0163i o stare de bine, de fericire sunt de mult apuse. Locul acestora a fost luat de aceste vremuri \u00een care demonii sunt la rang de cinste, iar \u00eengerii sunt considera\u0163i demoda\u0163i, fiind chiar ridiculiza\u0163i. Ceea ce vedem \u00een lume \u00een aceste timpuri sunt, de fapt, semnele sl\u0103biciunii noastre spirituale, \u00eendep\u0103rtarea noastr\u0103 de Dumnezeu, \u00eendep\u0103rtarea de ceea ce este frumos \u015fi sublim \u00een fiin\u0163a noastr\u0103 \u015fi \u00een universul \u00een care tr\u0103im.
\n R\u0103spunsul majorit\u0103\u0163ii societ\u0103\u0163ii noastre la toate acestea este \u00eenc\u0103, din nefericire, aproape inexistent. Lipsa de reac\u0163ie a maselor de oameni vizavi de aceast\u0103 situa\u0163ie realmente dezastruoas\u0103, decadent\u0103, \u00een care a ajuns la ora actual\u0103 omenirea, \u00eencurajeaz\u0103 \u015fi chiar ajut\u0103 extraordinar de mult implementarea continu\u0103 a planurilor criminale ale francmasoneriei mondiale pe \u00eentreaga planet\u0103. Nep\u0103sarea \u015fi lipsa noastr\u0103 de reac\u0163ie la ceea ce se petrece \u00een jurul nostru ne va costa, \u00een cele din urm\u0103, libertatea, sub toate aspectele ei!<\/em><\/p>\n

Guri\u0163\u0103 a descifrat cu destul\u0103 greutate ultima parte a articolului, \u015fi aceasta nu pentru c\u0103 ar fi avut probleme cu cititul. Afar\u0103 se \u00eentunecase brusc, \u00een miezul zilei, norii acoperiser\u0103 cerul, iar Filip, speriat probabil de furtuna care se apropia, gonea pe autostrad\u0103 cu mult peste limita de vitez\u0103 admis\u0103 \u015fi cu speran\u0163a c\u0103, cine \u015ftie, poate c\u0103 nu-l va surprinde vijelia \u00een plin c\u00e2mp.
\nDup\u0103 \u00eentuneric s-a pornit v\u00e2ntul, unul de tip gunoier, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat s\u0103 str\u00e2ng\u0103 toate peturile, pungile de plastic \u015fi ambalajele de chipsuri, alune \u015fi covrigei, pentru a le face v\u00e2rtej \u00een mijlocul autostr\u0103zii \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 geamurile autocarului, devenite \u0163inta lor mi\u015fc\u0103toare. Pe urm\u0103 au \u00eenceput fulgerele \u015fi tunetele, urmate de o ploaie toren\u0163ial\u0103, cum to\u0163i jurau c\u0103 n-au mai v\u0103zut niciodat\u0103. Fire\u015fte c\u0103 mul\u0163i scriitori trecu\u0163i de v\u00e2rsta a doua v\u0103zuser\u0103 furtuni \u015fi mai \u015fi \u00een via\u0163a lor, dar o hiperbol\u0103-dou\u0103 nu stric\u0103 niciodat\u0103 \u00een caz de vreme rea.
\nDac\u0103 Filip s-a descurcat el cumva cu v\u00e2ntul, fulgerele, tunetele \u015fi p\u00e2nzele de ap\u0103 c\u0103zute de sus, \u00een momentul c\u00e2nd bulg\u0103ri de ghea\u0163\u0103 \u201ec\u00e2t oul de porumbel\u201d \u201es-au prins \u00een hor\u0103\u201d (cit\u0103m din comentariile pasagerilor) pe parbrizul autocarului, \u015foferul a trebuit s\u0103 abandoneze lupta cu \u201eelementele dezl\u0103n\u0163uite ale naturii\u201d. N-a mai v\u0103zut nimic \u00een fa\u0163a ochilor, a pierdut controlul volanului \u015fi, ie\u015find de pe carosabil, s-a \u00eenfipt cu tot cu ma\u015fin\u0103 \u00eentr-un st\u00e2lp de beton de pe marginea \u015foselei.
\nGuri\u0163\u0103 Peni\u0163\u0103, \u00eenainte s\u0103-\u015fi piard\u0103 \u015fi el cuno\u015ftin\u0163a, ca to\u0163i ceilal\u0163i, a mai apucat s\u0103-l vad\u0103 pe Filip pr\u0103bu\u015fit cu capul pe volan \u015fi acoperit de ghea\u0163a ce intra prin sp\u0103rtura sub form\u0103 de cal a parbrizului. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Letopise\u021bul dup\u0103 Simion M\u0103run\u021be\u0219ti, M\u0103run\u021be\u0219ti, fratele meu e\u0219ti!… Pentru ca excesul de poveste ce urmeaz\u0103 s\u0103 nu d\u0103uneze grav s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":8694,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,321],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8886"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8886"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8886\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8887,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8886\/revisions\/8887"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8694"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8886"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8886"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8886"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}