{"id":8517,"date":"2020-01-24T01:17:47","date_gmt":"2020-01-23T22:17:47","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8517"},"modified":"2020-01-24T01:17:47","modified_gmt":"2020-01-23T22:17:47","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-11-ianuarie-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8517","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 11 Ianuarie 2020"},"content":{"rendered":"

\"\"

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 11 ianuarie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistric \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat, la cafeaua literar\u0103, cu \u201eImnul ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d, versuri Matinc\u0103 Costea, muzic\u0103 Manea Aghean\u0103 \u0219i fiind \u00een apropierea zilei celui considerat Luceaf\u0103rul Poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, Mihai Eminescu, cu At\u00e2t de fraged\u0103 (Mondial) \u0219i \u021ai-aduci aminte? (Mircea Rusu) interpretare, voce \u0219i chitar\u0103, invitatul special Manea Aghean\u0103. S\u0103-l \u021bin\u0103 Dumnezeu s\u0103n\u0103tos, pentru a ne bucura de prezen\u021ba lui!
\n\u200bA urmat momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea
\n \u201e(Unui colonel) Colonelu’ \u0219i-a luat arma,\/ Primul pas a fost cu dreptu’\/ A ochit din prima dama,\/ Dar a luat-o… locotenentu’. (Mo\u0219ul babei) Ascult\u00e2nd pe bab\u0103 mo\u0219u’,\/ Ignor\u00e2nd de-afar\u0103 frigu’,\/ A f\u0103cut precum coco\u0219u:\/ Toat\u0103 noaptea… cucurigu! (\u201eFa\u201d M\u0103rie) Neveste-i c\u00e2nt\u0103 pe note,\/ De acord, ea spune da,\/ Ridic\u00e2nd la \u00eenalte cote,\/ \u00cencepe mereu… cu \u201eFa\u201d. (Amintiri) Pe Floarea o \u0219tiu de mic\u0103,\/ La \u0219coal\u0103 era mai acr\u0103,\/ \u00cens\u0103 nu mi-a purtat pic\u0103,\/ Devenindu-mi… soacr\u0103. (Constantine\u0219tilor) Tat\u0103, fiu, fac o echip\u0103,\/ \u00cendr\u0103znesc eu s\u0103 le spun. De purcedem, \u00eentr-o clip\u0103\/ Din doi facem… unu’ bun! (Matinc\u0103 Costea) \u00centotdeauna magistral,\/ Cu competen\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 team\u0103,\/ Aroma unui c\u00e2mp floral,\/ Veninul… \u00eentr-o epigram\u0103.\u201d (Dumitru Hangu)
\n \u201e(Pomelnicul) P\u0103rin\u021belule preasfinte,\/ Dragule, sfin\u021bia ta,\/ Pomene\u0219te-m\u0103, p\u0103rinte\/ \u00cen Altar, c\u00e2nd te-i ruga!\/ C\u0103 pl\u0103tesc. O sum\u0103 bun\u0103\/ \u00cen pomelnic, bre, am pus,\/ Hai, p\u0103rinte ia-l \u00een m\u00e2n\u0103!\/ S\u0103rut-m\u00e2na, c\u0103 m-am dus!\/ Sare preotul s\u0103 scrie\/ \u00cen chitan\u021b\u0103 ce-a primit\/ Da-l p\u0103li o veselie,\/ C\u00e2nd v\u0103zu ce i-a servit…\/ Cinci bancnote de cinci sute,\/ Bani frumo\u0219i. Dar \u0219ti\u021bi, b\u0103ie\u021bi?\/ Erau de-\u0103ia de surprize,\/ De la pungi de pufule\u021bi!\u201d (Lauren\u021biu Turcu, lectur\u0103 Vasile Ghinea)
\n A continuat lectorul de serviciu, Vasile Ghinea, cu un grupaj de poezii \u0219i c\u00e2teva aforisme: din care exemplific: \u201e(Curs de limb\u0103 matern\u0103) \u00cenv\u0103\u021b s\u0103 citesc ne\u00een\u021belesul.\/ \u00centre mine \u0219i umbr\u0103,\/ soarele este martorul\/ verticalit\u0103\u021bii mele.\/ Pomii sunt\/ \u00eendr\u0103gosti\u021bi de soare,\/ albinele de polen,\/ iar eu de tine. (Tablou baroc) Fac apel la cuvinte\/ s\u0103-mi aleag\u0103 calea…\/ prea multe…\/ O muzic\u0103-n surdin\u0103\/ plutea \u00een camer\u0103,\/ o pisic\u0103 dormea\/ \u00een centrul patului,\/ iar el, cu capul pe mas\u0103\/ asculta accentele\/ plecat \u00een siderale z\u0103ri. (Doruri) Dor de aripi \u0219i vise\/ ingredientele unui fel de poezie,\/ o stare a materiei umane,\/ ce vede cuvintele Creatorului\/ \u0219i cele personale,\/ pentru gra\u021bia de a-l l\u0103sa\/ s\u0103 vad\u0103 \u0219i ce nu se vede…\/ sentimentele. (Noi) Coala de h\u00e2rtie, burete stors de cuvintele\/ care pl\u00e2ng \u015fi nu ar trebui.\/ Noi \u015fi cuvintele,\/ o lume, team\u0103 a descoperirii\/ \u00eentunericului din noi.\/ Ne este jucat\u0103 via\u0163a la zaruri\/ \u015fi noi spectatorii la timp f\u0103r\u0103 timp,\/ c\u0103ut\u0103m o ie\u015fire a ruletei\/ ca-ntr-o pies\u0103 a destinului. (Realitate) Vin cuvintele, plutesc ideile,\/ m\u0103-nconjoar\u0103 fl\u0103m\u00e2nde,\/ utopia se na\u015fte\/ dintr-o realitate ciobit\u0103,\/ ca o p\u0103rere, ca o speran\u0163\u0103,\/ \u00een mintea unui muribund.\/ Este iar\u0103\u015fi noapte \u00een paradis,\/ ideile s-au stins,\/ doar pa\u015fii treptelor\/ ce nu mai coboar\u0103,\/ mai hulesc\/ t\u0103cerea din cuvinte. Aforisme: \u201eCu ochii min\u0163ii vezi filmul vie\u0163ii \u015fi nu po\u0163i opri o lacrim\u0103 sau un oftat, c\u0103 atunci se putea rezolva ceva, ca un tren, care a oprit \u00een gara ta \u015fi care a plecat f\u0103r\u0103 tine\u201d. \u201eCitind c\u00e2t se poate de mult, luciditatea omului din tine te va ajuta s\u0103 \u00ee\u021bi faci via\u021ba mai suportabil\u0103\u201d. \u201e\u00centre eros \u0219i thanatos via\u021ba pune \u00een scen\u0103 destine, cu acela\u0219i final\u201d. \u201eLingu\u0219itorul nu \u00ee\u0219i respect\u0103 dec\u00e2t pozi\u021bia sa, c\u0103\u021b\u0103ratul\u201d. \u201eDe la Theogonis, (570-485 \u00ee.Hr.) citire: \u201eGhiftuiala d\u0103 na\u0219tere obr\u0103zniciei, mai ales c\u00e2nd fericirea d\u0103 peste omul prost, iar acesta e lipsit de o minte s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d. Se na\u0219te o \u00eentrebare: s\u0103 fi fost un vizionar? De\u0219i distan\u021ba temporal\u0103 este mare, bipedul numit om pare s\u0103 aib\u0103 ast\u0103zi aceea\u0219i mentalitate ancestral\u0103 (ca \u00een zorii speciei).\u201d
\n \u0218i fiindc\u0103 ne mai despart c\u00e2teva zile, ne aducem prinosul nostru fa\u021b\u0103 de cel numit Luceaf\u0103rul Poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, Mihai Eminescu.
\n \u201e(Mihai Eminescu, Geniu universal): Cel ce avea chipul unui \u201e\u00eenger frumos, pe fruntea c\u0103ruia era scris semnul Dumnezeirii\u201d, cel ce-a visat \u201evisul vie\u021bii cel chimeric\u201d, c\u00e2nd via\u021ba \u00eei p\u0103rea \u201eun basm pustiu \u0219i ur\u00e2t\u201d, cel care a rev\u0103rsat \u201eg\u00e2ndirea-i f\u0103r\u0103 margini peste marginile lumii\u201d, sem\u0103n\u00e2nd lumin\u0103 din \u201etainica-i sim\u021bire\u201d, cel care, prin menirea de geniu, n-a fost fericit \u0219i n-a putut \u201eface fericit pe cineva\u201d, acesta este marele Eminescu al c\u0103rui nume \u201ea sc\u0103pat de noaptea uit\u0103rii\u201d, el fiind un simbol al eternit\u0103\u021bii. Suflet al poporului rom\u00e2n, Eminescu a ridicat spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 pe culmile perfec\u021biunii, opera sa fiind esen\u021ba acestei spiritualit\u0103\u021bi, poetul \u0219i-a propus \u00een tinere\u021be s\u0103 ridice un \u201epalat poeziei \u0219i altul dramei\u201d ce avea ca scen\u0103 istoria poporului nostru. Eminescu r\u0103m\u00e2ne al\u0103turi de marii poe\u021bi ai lumii, prin opera ale c\u0103rei rezonan\u021be str\u0103bat meridianele, fiind \u00eendr\u0103git\u0103 \u0219i apreciat\u0103 de at\u00e2\u021bia iubitori de frumos. Av\u00e2ndu-l pe Eminescu \u00een suflet, nu mai suntem nicic\u00e2nd singuri, c\u0103ci purt\u0103m cu noi o bog\u0103\u021bie rar\u0103, cea mai de pre\u021b comoar\u0103 a limbii rom\u00e2ne, opera unui astru nemuritor, ce va str\u0103luci pe firmament, cu bl\u00e2nd\u0103 lumin\u0103, iradiind prin veacuri frumuse\u021be \u0219i armonie. (Ecaterina Chifu, Cuv\u00e2nt-\u00eenainte la edi\u021bie bilingv\u0103: rom\u00e2n\u0103-francez\u0103 \u2013 Mihai Eminescu Poezii\/Po\u00e9sies (traducere Ecaterina Chifu) \u00een curs de apari\u021bie. Mai trebuie s\u0103 adaug: World Records Academy\/Academia Recordurilor Mondiale a omologat \u00een 2009, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d lui Mihai Eminescu ca cel mai lung poem de dragoste, cu 98 de strofe, agen\u021bia spa\u021bial\u0103 NASA a dat numele lui Eminescu unui crater de pe planeta Mercur \u2013 craterul are diametrul de 125 km, av\u00e2nd \u00een interior un model circular de piscuri, iar crestele luminoase din interiorul craterului Eminescu expun caracteristici neobi\u0219nuite de culoare, cu o tent\u0103 alb\u0103struie. Numele lui Eminescu a fost dat \u0219i unei mici planete, astfel c\u0103 \u00een catalogul planetelor mici, la nr. 9495, figureaz\u0103 planeta Eminescu.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n \u201e\u00cencerc \u0219i eu ca mul\u021bi al\u021bii a vorbi despre M\u0103ria Sa, \u00cemp\u0103ratul versului rom\u00e2nesc \u0219i m\u0103 cutremur la glasul frunzi\u0219ului ve\u0219ted al toamnei \u00eent\u00e2rziate, \u00een care florile \u00eenc\u0103 str\u0103lucesc, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i frumuse\u021bea pentru o mare s\u0103rb\u0103toarea \u00eentregului neam rom\u00e2nesc. Este verbul nostru demn de culmile acestui Everest al muzelor? Cu ce c\u00e2nt\u0103ri de laud\u0103 s\u0103 te pream\u0103rim, Sfinte Voievod al literelor rom\u00e2ne? Undeva, sus, \u00een cerurile sfinte r\u0103sun\u0103 coruri de Heruvimi \u0219i de Serafimi, pentru c\u0103 Dumnezeul nostru mare \u0219i bun ni te-a d\u0103ruit, lumin\u0103 lin\u0103 a sfintei slave a poeziei rom\u00e2ne\u0219ti. Ast\u0103zi cerurile se deschid ca razele sfinte ale Luceaf\u0103rului s\u0103 ne lumineze \u0219i s\u0103 ne \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 inimile \u0219i sufletele noastre de rom\u00e2ni. Pentru c\u0103 de la Domnia Sa am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 g\u00e2ndim \u0219i s\u0103 sim\u021bim rom\u00e2ne\u0219te, s\u0103 ne iubim \u021bara, pentru c\u0103 ceea ce M\u0103ria Sa a a\u0219ternut pe h\u00e2rtie s-a dovedit a fi cea mai \u00eenalt\u0103 lec\u021bie de patriotism pe care ne-a dat-o Marele nostru \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor, pentru c\u0103 \u201eDe a\u0219 gr\u0103i \u00een limbile oamenilor \u0219i ale \u00eengerilor, iar dragoste nu am, f\u0103cutu-m-am aram\u0103 sun\u0103toare \u0219i chimval r\u0103sun\u0103tor\u201d. Din gr\u0103dinile raiului ceresc, Sf\u00e2ntul Poet Mihai Eminescu ne prive\u0219te \u0219i ne trimite binecuv\u00e2nt\u0103rile sale. S\u0103-l rug\u0103m de iertare pe acest Cucernic Mucenic al verbului, care pentru noi s-a jertfit. Iart\u0103-i, Preacinstite \u0219i Pream\u0103rite, pe acei nevrednici, c\u0103 \u0219i prin aceasta s-a adeverit \u00eent\u0103rirea cuv\u00e2ntului t\u0103u, pentru c\u0103 to\u021bi s-au botezat \u00eentru Cristos de c\u0103tre Biserica Str\u0103bun\u0103, \u00een credin\u021ba propov\u0103duit\u0103 la Tomis de Marele Apostol Andrei, pentru c\u0103 am cutreierat \u00eempreun\u0103 p\u0103durile, \u00eenset\u00e2nd de apa vie a crea\u021biei tale. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u201eA fost odat\u0103 ca-n pove\u0219ti\u201d, izvodirea Ta, odrasla geniului T\u0103u, c\u0103 am colindat \u00eempreun\u0103 \u00een vremea colindelor, convin\u0219i ca \u0219i Bolintineanu c\u0103 \u201eViitor de aur \u021bara noastr\u0103 are\u201d \u0219i s\u0103 ne \u00een\u0103l\u021b\u0103m privirile spre cerul pe care str\u0103luce\u0219ti!\u201d (Mihail Constantinescu, lectur\u0103 Nicolae Constantinescu)
\n \u201e(Od\u0103 Domnului Eminescu) Tu str\u0103luce\u0219ti adesea printre astre,\/ Acela\u0219i domn al nemuririi noastre!\/ Simbol al limbii rom\u00e2ne\u0219ti,\/ De acolo parc\u0103 ne prive\u0219ti!\/\/ Unde-i cultura gliei noastre sfinte?\/ Exist\u0103 doar un rege al poeziei rom\u00e2ne\u0219ti,\/ Eminul nostru ve\u0219nic e\u0219ti!\/\/ Luceaf\u0103r ce de sus prive\u0219ti\/ \u0218i parc\u0103 iar\u0103\u0219i ne gr\u0103ie\u0219ti.\/C\u0103 e\u0219ti \u0219i domn, dar \u0219i p\u0103rinte,\/ Simbol al poeziei sfinte!\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n \u201e(Eminescu c\u00e2ntec de dor) Pe coperta unei psaltiri, Gheorghe Eminovici, c\u0103minarul, a notat \u00een t\u00e2mpla timpului: \u201eAst\u0103zi, 20 decembrie 1849, la ora patru \u0219i cincisprezece europene\u0219ti, s-au n\u0103scut fiul nostru Mihai\u201d. Cercet\u0103rile au condus, dup\u0103 alte m\u0103rturii scrise \u0219i corelarea calendarului iulian cu cel gregorian, la data de 15 ianuarie, dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel serb\u0103m anual pe cel pe care putem s\u0103-l numim Domnul Poeziei rom\u00e2ne\u0219ti. Despre Eminescu s-au scris tomuri \u00eentregi, biblioteci \u0219i nu numai \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Dup\u0103 at\u00e2ta cerneal\u0103 curs\u0103, e greu s\u0103 vii cu ceva nou c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 evi\u021bi c\u0103r\u0103rile b\u0103tute. Eminescu a fost un vis. Visul unui popor, poporul rom\u00e2n. Visul de libertate, de neat\u00e2rnare, de afirmare a unei na\u021bii prin talentul nativ \u0219i accederea la cultur\u0103. Eminescu a ap\u0103rut ca un meteorit pe cerul culturii rom\u00e2ne\u0219ti, a \u00eennobilat limba rom\u00e2n\u0103 cre\u00e2nd limba noastr\u0103 literar\u0103. \u00cenzestrat cu gena omului de geniu, cel care \u00ee\u0219i g\u0103sea refugiul, lini\u0219tea, \u00een slova c\u0103r\u021bilor \u0219i-a \u00eensu\u0219it \u00een scurta sa via\u021b\u0103 o arie cultural\u0103 foarte vast\u0103, cu deschidere spre universalitate. Geniul se manifest\u0103 \u00een art\u0103 \u0219i caut\u0103 s\u0103 schimbe lumea prin art\u0103. Eul liric emineascian a ridicat graiul rom\u00e2nesc la sublim. Lirica eminescian\u0103 este expresia unei sensibilit\u0103\u021bi reflexive, a unei intui\u021bii metafizice, grefate pe o cultur\u0103 universal\u0103 care atinge absolutul, o subtilitate logic\u0103 interioar\u0103 corelat\u0103 cu o metric\u0103 adaptat\u0103 la momentul crea\u021bie, pe sim\u021bire \u0219i cugetare. Eminescu a g\u0103sit formula ideal\u0103 de \u00eembinare a cuvintelor rom\u00e2ne\u0219ti \u00eentr-o formul\u0103 melodic\u0103, expresiv\u0103. Putem vorbi de fluiditate, sacralitate, de spirit apolinic \u0219i dionisiac \u00een versul eminescian. Acest vis a fost curmat prea devreme \u0219i prea brutal. (…) Eminescu a fost ucis la comand\u0103. Eminescu a avut o \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 etic\u0103 a r\u0103d\u0103cinilor, a fost un vis, a devenit un mit, care va d\u0103inui c\u00e2t va d\u0103inui neamul rom\u00e2nesc. \u00cen 1889, iunie 18, \u00een Nirvana, Caragiale scria: \u201e(…) Lupta a fost groaznic\u0103. \u00cencercarea, drumul spre Nirvana, a fost tot a\u0219a de dureroas\u0103 c\u00e2t \u0219i de str\u0103lucit\u0103. \u00cen capul cel mai bolnav, cea mai luminoas\u0103 inteligen\u021b\u0103; cel mai m\u00e2hnit suflet, \u00een trupul cel mai trudit! \u0218i dac\u0103 am pl\u00e2ns c\u00e2nd l-au a\u0219ezat prietenii \u0219i vr\u0103jma\u0219ii, admiratorii \u0219i invidio\u0219ii sub \u201eteiul sf\u00e2nt\u201d, n-am pl\u00e2ns de moartea lui; am pl\u00e2ns de truda vie\u021bii, de c\u00e2te suferise aceast\u0103 iritabil\u0103 natur\u0103 de la \u00eemprejur\u0103ri, de la oameni, de la ea \u00eens\u0103\u0219i. Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit \u0219i de foame. Da, dar nu s-a \u00eencovoiat niciodat\u0103: era un om dintr-o bucat\u0103, \u0219i nu dintr-una care se g\u0103se\u0219te pe toate c\u0103r\u0103rile. Genera\u021bii \u00eentregi or s\u0103 suie cu pomp\u0103 dealul care duce la \u0218erban-vod\u0103, dup\u0103 ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, \u0219i o bucat\u0103 din care s\u0103 sco\u021bi un alt Eminescu nu se va mai g\u0103si poate. S\u0103 doarm\u0103 \u00een pace nec\u0103jitul suflet! Ferventul budist este acuma fericit: el s-a \u00eentors \u00een Nirvana \u2013 a\u0219a de frumos c\u00e2ntat\u0103, at\u00e2t de mult dorit\u0103 \u2013 pentru d\u00e2nsul prea t\u00e2rziu, prea devreme pentru noi.\u201d \u00cen Timpul, 15 iulie 1890, Caragiale scria \u00een \u201eIronie\u201d: \u201e(…) Ieri d-abia \u00eel cuno\u0219teau \u0219i-l apreciau c\u00e2\u021biva prieteni de aproape, \u0219i ast\u0103zi e un nume la mod\u0103, universal cunoscut; ieri d-abia avea ce m\u00e2nca, \u201e\u00een lips\u0103 aproape absolut\u0103 de subsisten\u021b\u0103, amenin\u021bat de cea mai mare mizerie\u201d, \u0219i ast\u0103zi se m\u0103n\u00e2nc\u0103 mul\u021bi bani \u2013 direct, cu opera lui, indirect, sub pretextul numelui lui; ieri, d-abia haine \u0219i hran\u0103, ast\u0103zi, statuie \u0219i monumente de bronz, de marmur\u0103, de… h\u00e2rtie velin\u0103 \u2013 mai \u0219tiu eu de ce! At\u00e2t de des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 necunoa\u0219tere \u0219i p\u0103r\u0103sire \u00een via\u021b\u0103, \u0219-apoi, \u00eentr-o clip\u0103, at\u00e2t zgomot, at\u00e2ta solicitudine \u0219i \u00eenchin\u0103ciune dup\u0103 moarte! Apoi nu-i aceasta o crud\u0103 ironie? \u0218i tot Caragiale \u00een 1892 scria \u00een \u201eDou\u0103 note\u201d, \u00een \u201eNote \u0219i schi\u021be\u201d: \u201e(…) Care artist, care amator, care om de bun-sim\u021b \u0219i de treab\u0103 ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 ia penel \u0219i s\u0103 \u00eendrepteze o tr\u0103s\u0103tur\u0103 m\u0103car a lui Rafael, s\u0103 prefac\u0103 numai o m\u0103sur\u0103 a lu Beethoven, ori s\u0103 potriveasc\u0103 coapsa lui Apollon sau \u0219oldul unei Venere dup\u0103 personala lui judecat\u0103 \u0219i dup\u0103 pornirea gustului s\u0103u actual? Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu o las\u0103 este, cu toate calit\u0103\u021bile \u0219i defectele ei, ceva sf\u00e2nt, fiindc\u0103-n ea se \u00eentrupeaz\u0103 pip\u0103it, \u0219i pentru o via\u021b\u0103 mai durabil\u0103 chiar dec\u00e2t a neamului s\u0103u \u00eentreg, g\u00e2nduri \u0219i sim\u021biri de veacuri ale acestuia, \u0219i de aceea, f\u0103r\u0103 team\u0103 de exagerare, s-a putut zice c\u0103 o a\u0219a lucrare este patrimoniul \u00eentregii omeniri, nu numai a unui neam. \u00cen \u201eAmintiri de la Junimea\u201d, Gheorghe Panu scria un g\u00e2nd m\u0103rturisit al lui Eminescu: \u201ePanule, \u0219tii tu c\u0103 lumea asta nu este nimic mai interesant dec\u00e2t istoria poporului nostru, trecutul lui… Tot, tot este un \u0219ir de martiri.\u201d Unul dintre ei a fost \u0219i Eminescu\u201d. Constantin Noica m\u0103rturisea: \u201eTrecerea lui Eminescu prin lumea noastr\u0103, ce extraordinar\u0103 ordine nu a adus ea, c\u00e2t\u0103 fiin\u021b\u0103 n-a instituit, cu toat\u0103 nefericirea \u0219i dezordinea din el! \u0218i tot Constantin Noica: \u201eEminescu \u00eencepe cu haosul de contraste, spre a se sf\u00e2r\u0219i cu cel de nediferen\u021biere total\u0103.\u201d Alexandru Vlahu\u021b\u0103 m\u0103rturisea, cu am\u0103r\u0103ciune, \u00een Amintiri despre Eminescu: \u201e\u0218-acum, c\u00e2nd umbra marelui artist nu mai sup\u0103r\u0103 pe nimeni, organiza\u021bi comitete \u0219i chibzui\u021bi-v\u0103 ce podoabe s\u0103-i mai a\u0219terne\u021bi pe morm\u00e2nt. Peste voi \u0219i peste ironica voastr\u0103 generozitate, cad numai bine cele patru versuri m\u00e2ndre \u0219i dispre\u021buitoare ale poetului, luceaf\u0103r str\u0103lucitor \u0219i vecinic ca \u0219i Hyperion: \u201eTr\u0103ind \u00een cercul vostru str\u00e2mt,\/ Norocul v\u0103 petrece;\/ Ci eu, \u00een lumea mea m\u0103 simt,\/ Nemuritor \u0219i rece.\u201d Ioan Slavici scria \u00een Amintiri despre Eminescu: \u201eD\u00e2ndu-mi azi seama ce eram eu, sunt acum patruzeci de ani c\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit la Viena, ce m\u0103 f\u0103cusem, sunt acum dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani de c\u00e2nd ne-am desp\u0103r\u021bit, \u0219i ce-am ajuns azi, dup\u0103 o lucrare sufleteasc\u0103 st\u0103ruitoare, sunt cuprins de ad\u00e2nc\u0103 jale c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc ce-ar fi ajuns p\u00e2n\u0103 azi el, care le vedea toate cu ochi ageri, tr\u0103ia numai suflete\u0219te \u0219i mereu g\u00e2ndea, mereu studia, mereu se \u00een\u0103l\u021ba prin sine \u00eensu\u0219i. Pe acest om ajuns la des\u0103v\u00e2r\u0219ire l-am pierdut \u00eentr-\u00eensul \u0219i convingerea mea e c\u0103 din vina noastr\u0103 l-am pierdut. (…) Dac\u0103 e deci adev\u0103rat c\u0103 ne aducem cu pietate aminte de el \u0219i c\u0103 \u021binem s\u0103-i ridic\u0103m un monument, nu pentru el ridic\u0103m monumentul acela, ci pentru noi \u00een\u0219ine \u0219i cei ce urmeaz\u0103 dup\u0103 noi, s\u0103 ni-l amintim \u00een fiecare lupt\u0103 pentru biruin\u021ba binelui, \u00een care el a s\u00e2ngerat, \u0219i s\u0103 urm\u0103m cu puteri unite lupta aceasta, spre care el a voit s\u0103 ne \u00eendrumeze.\u201d Zoe Dumitrescu Bu\u0219ulenga m\u0103rturisea: \u201eTreptat ies la iveal\u0103 leg\u0103turi pe care anevoie le-am fi descoperit din fr\u00e2nturile de informa\u021bii oficiale, ori oficioase ale vremii. Glasul s\u0103u, unic \u00een concertul politicianismului vremii trebuia s\u0103 fie stins. Sup\u0103ra mult adev\u0103rul s\u0103u, al C\u0103ut\u0103torului de Absolut! C\u0103ci pentru el, nu exista adev\u0103rul de conjuctur\u0103 al partidelor, ci doar adev\u0103rul na\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti pentru care a fost sacrificat, cu t\u0103cuta complicitate a unor personaje malefice.\u201d(Vasile Ghinea)
\n \u201e\u00cen mod invers unei interven\u021bii normale, \u00eencep cu o urare din partea Asocia\u021biei locale Cultul Eroilor \u0219i v\u0103 rog pe to\u021bi s\u0103 primi\u021bi… un g\u00e2nd de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru ce a\u021bi realizat \u00een 2019, iar pentru anul care a \u00eenceput asocia\u021bia v\u0103 ureaz\u0103 \u0219i mai multe,… \u0219i mai mari,… \u0219i \u00eemplinirea tuturor dorin\u021belor! Dl Ghinea ne-a m\u0103rturisit ce se afl\u0103 \u201eDincolo de cuvinte\u201d. Tot el, Vasile, e \u201evinovat\u201d de lungimea enorm\u0103, imens\u0103, a cronicii Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, ne\u00eentrerupt\u0103 de 19 ani! Dar vinov\u0103\u021bia lui cea mai mare: a publicat 9 c\u0103r\u021bi, cea de a 10-a \u2013 cifr\u0103 rotund\u0103… \u0219i norocoas\u0103 urmeaz\u0103 s\u00e2mb\u0103ta viitoare. Poeziile lui Ghinea pot sta \u00een balan\u021b\u0103, cu poezia modern\u0103 \u2013 na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103. Nu agreez poezia f\u0103r\u0103 rim\u0103, f\u0103r\u0103 ritm, dar pe lectorul de azi \u00eel consider un bun m\u00e2nuitor al cuvintelor. Cuvintele poetului Ghinea sunt ca ni\u0219te s\u0103bii care \u00eei croiesc lui drum \u00een cultura local\u0103, dar \u0219i \u00een literatura na\u021bional\u0103. Generozitatea lui Ghinea se caracterizeaz\u0103 \u00een cre\u0219terea valorii literare a scriitorilor membri ai Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. Cred c\u0103 Vasile Ghinea este un poet inspirat, un literat dotat \u0219i un cronicar neobosit. El realizeaz\u0103 \u0219i cronicile literare ale unor c\u0103r\u021bi ale confratilor contemporani \u201epentru rostuirea \u00een\u021belesurilor din c\u0103r\u021bi\u201d \u0219i ne \u00eendeamn\u0103 la o lectur\u0103 atent\u0103, p\u0103trunz\u0103toare, \u00een ad\u00e2ncul sensurilor. Dac\u0103 nu descifr\u0103m adev\u0103rul din crea\u021bia autorilor, lectorul \u2013 cronicar \u2013 poet consider\u0103 o lips\u0103 de bun\u0103cuviin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de scriitori! Ca scriitor, Vasile semneaz\u0103 \u0219i o serie de antologii lirice \u0219i chiar o monografie biografic\u0103 a cantautorului r\u00e2mnicean Valeriu Octavian Sterian. Aceast\u0103 monografie cunoa\u0219te \u0219i a doua edi\u021bie, revizuit\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103. Dar despre ce se \u0219tie foarte pu\u021bin sau deloc, este talentul s\u0103u de sculptor. A creat \u0219i a v\u00e2ndut lucr\u0103ri din lemn, pentru c\u0103 lucr\u0103rile au fost apreciate \u0219i au pl\u0103cut! Consider c\u0103 Vasile Ghinea r\u0103m\u00e2ne un viguros truditor pe ogorul de h\u00e2rtie. Mi-ar place, \u00eens\u0103, s\u0103 g\u0103sesc \u00een lirica ghinescian\u0103 versuri mai vesele! Atunci a\u0219 putea spune, cu convingere, c\u0103 Vasile este un dresor de cuvinte! Pentru toate cele prezentate \u2013 felicit\u0103ri, mult\u0103 putere de munc\u0103, s\u0103n\u0103tate \u0219i sponsori genero\u0219i pentru c\u0103r\u021bile care urmeaz\u0103 s\u0103 le editeze! Colegului \u0219i prietenului Manea Aghean\u0103 \u00eei urez \u00eens\u0103n\u0103to\u0219ire grabnic\u0103 \u0219i fericire \u00een familie! Iar pentru dvs. to\u021bi, un \u00eendemn. S\u0103 nu uita\u021bi s\u0103 z\u00e2mbi\u021bi! Un z\u00e2mbet nu cost\u0103 mult, dar face foarte mult bine! Mul\u021bumesc pentru c\u0103 m-a\u021bi ascultat!\u201d (Mihai Doina)
\n \u201eDl Ghinea este un c\u0103ut\u0103tor al cuvintelor potrivite care frumos ticluite dau na\u0219tere la poezii apreciate.\u201d (Dumitru Hangu)
\n \u201e\u00cen leg\u0103tura cu ziua lui Eminesu s-a spus \u0219i se vor spune \u00eentotdeauna multe cuvinte. Dup\u0103 umila mea p\u0103rere, a\u0219a cum NASA i-a acordat numele unei stele, a\u0219a cum frumos spune dna Chifu, a\u0219 crede c\u0103 poezia Luceaf\u0103rul s-ar putea considera crezul literaturii rom\u00e2ne pentru c\u0103 \u0219i el a fost un martir. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu lectorul de ast\u0103zi, Vasile Ghinea, pe care l-am apreciat \u00eentotdeauna ca pe un poet foarte sensibil \u00een a-\u0219i descoperi tr\u0103irile suflete\u0219ti, \u00eemi place poezia Noi. G\u0103sim aici g\u00e2ndirea profund\u0103, c\u0103ut\u0103ri \u0219i noi \u00een\u021belesuri a ceea ce \u00eenseamn\u0103 via\u021ba \u00een noi.\u201d (Valeria Popa)
\n \u201eMi-a pl\u0103cut activitatea Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de azi 11 ianuarie 2020 A fost o activitate de suflet \u0219i le mul\u021bumesc celor care au vorbit despre Mihai Eminescu, geniul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti. Despre lectorul de ast\u0103zi, dl Vasile Ghinea, numai de bine. Felicit\u0103ri! Felicit\u0103ri \u0219i dlui Manea Aghean\u0103 pentru muzica care ne-a \u00eenc\u00e2ntat.\u201d (Ana Sterescu)
\n \u201eEu am fost impresionat \u00een localitatea Marghita, o localitate de cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni de etnie maghiar\u0103, de omagiul adus lui Mihai Eminescu. Sunt impresionat de poezia Doruri. Felicit\u0103ri!\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n \u201eConform spuselor lui Tudor Vianu, scriitorul comunic\u0103 \u0219i se comunic\u0103 prin mijlocirea cuvintelor. Dl Ghinea se serve\u0219te de cuv\u00e2nt ca un element artistic, ca \u00een primul vers din Curs de limba matern\u0103: \u201e\u00cenv\u0103\u021b s\u0103 citesc ne\u00een\u021belesul.\u201d Acest cuv\u00e2nt \u201ene\u00een\u021belesul\u201d ne duce cu g\u00e2ndul la Lucian Blaga care \u00een crezul lui literar afirma: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, poten\u021beaz\u0103 prin crea\u021bie misterul, acest mister ne dezv\u0103luie fa\u021betele multiple ale realit\u0103\u021bii. Dac\u0103 primul poem este un poem de dragoste, al doilea, Tablou baroc se pare filosofic: \u201eFac apel la cuvinte\/ s\u0103-mi aleag\u0103 calea…\u201d Mi s-a p\u0103rut interesant \u0219i finalul poemului: \u201eiar el, cu capul pe mas\u0103\/ asculta accentele\/ plecat \u00een siderale z\u0103ri.\u201d La poemul Doruri a\u0219 face o recomandare: s\u0103 elimin\u0103m cuvintele care care nu au sugestii poetice: \u201eingredientele\u201d \u0219i \u201eo stare a materiei\u201d. Este o alternan\u021b\u0103 \u00eentre fiin\u021ba uman\u0103 \u0219i limbaj. Este o reflectare asupra societ\u0103\u021bii: \u201eNe este jucat\u0103 via\u0163a la zaruri\/ \u015fi noi spectatorii la timp f\u0103r\u0103 timp,\/ c\u0103ut\u0103m o ie\u015fire a ruletei\/ ca-ntr-o pies\u0103 a destinului\u201d, din poemul Noi. Dac\u0103 nu am avea \u00een noi sentimente poetice, tr\u0103iri artistice, am fi ni\u0219te oameni mor\u021bi suflete\u0219te. Eu v\u0103 felicit.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\u200bInvitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa ne c\u00e2nt\u0103 \u0219i ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 cu Deschide, deschide ferestra (Nicolae Furdui Iancu), Ciob\u0103na\u0219 cu 300 de oi (Nicolae Furdui Iancu) \u0219i Simt c\u0103 f\u0103r\u0103 ea (Ducu Bertzi). Dumnezeu s\u0103-i dea s\u0103n\u0103tate!
\n \u201eOdat\u0103 p\u0103\u0219it \u00een noul an, un \u201eLa mul\u021bi ani\u201d Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d \u0219i membrilor s\u0103i. Mul\u021bumesc dlui Aghean\u0103 pentru deschiderea \u0219edin\u021bei cu \u201eImnul\u201d scris de Matinc\u0103 Costea. Este bine c\u0103 dl Hangu a \u00eenceput cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea. Lectura dlui Ghinea a fost scurt\u0103 \u00een cuvinte \u0219i bogat\u0103 \u00een imagini. \u00cen luna ianuarie avem multe evenimente culturale: pe 6 ianuarie Alexandru Sihleanu considerat de Eminescu \u201elir\u0103 de argint\u201d, pe 15 ianuarie ziua lui Mihai Eminescu. Eminescu este \u00een noi to\u021bi. \u00cel sim\u021bit to\u021bi prin poezia sa. Ziua de na\u0219tere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Na\u021bionale. Pe 17 ianuarie ziua lui Pavel Z\u0103g\u0103nescu eroul din Dealul Spirii.\u201d (Costic\u0103 D\u00eerstaru)
\n \u201eConsider c\u0103 folosind introspec\u021bia, un procedeu literar artistic de natur\u0103 psihologic\u0103, autorul poeziilor pe care le-am audiat ast\u0103zi, a reu\u0219it s\u0103 creeze imagini artistice deosebite care au conturat o poezie modern\u0103. Cu ajutorul folosirii cuvintelor \u00een sens figurat, poetul Vasile Ghinea reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i exprime sentimentele fa\u021b\u0103 de realitatea \u00eenconjur\u0103toare. Adun\u0103 la un loc soarele, pomii, albinele de care este \u00eendr\u0103gostit poetul. Poezia Tablou baroc ne sugereaz\u0103 o pictur\u0103 ob\u021binut\u0103 \u00een acest stil. Citind \u0219i recitind Tabloul baroc este superb. Expresia \u201eDor de aripi \u0219i vise\u201d, primul vers din poezia Doruri \u00eemi este cunoscut\u0103. Tot aici, autorul ne demonstreaz\u0103 c\u0103 dore\u0219te ca cititorul s\u0103 \u0219tie c\u0103 sentimentele cuprind diverse doruri. Felicit\u0103ri at\u00e2t lectorului c\u00e2t \u0219i cantautorului Manea Aghean\u0103 care ne-a \u00eenc\u0103lzit \u0219i da data aceasta sufletele cu superbe melodii din muzica rom\u00e2neasc\u0103. Apreciez faptul c\u0103 \u00een centrul manifest\u0103rii de ast\u0103zi a luminat figura marelui poet Mihai Eminescu, pe care l-am omagiat a\u0219a cum l-am sim\u021bit. V\u0103 mul\u021bumesc!\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103)
\n \u201eAm ajuns la concluzia c\u0103 poeziile citite azi sunt un caleidoscop de imagini poetice, idei \u0219i sentimente. Tenta filosofic\u0103 a scrierilor de ast\u0103zi deschide noi orizonturi ale g\u00e2ndirii autorului \u0219i auditorului. Felicit\u0103ri!\u201d (Georgeta Iuga)
\n \u201eCrea\u021biile dlui Ghinea sunt poezii filosofice, inspirate din realitatea cotidian\u0103, cu acela\u0219i stil propriu prin care face cititorul s\u0103 \u00ee\u0219i dea seama de tr\u0103irile poetului reflect\u00e2nd la t\u0103cerea din cuvinte. Dou\u0103 epigrame: (Constatare) Azi ascult \u0219i iau aminte\/ La t\u0103cerea din cuvinte\/ \u0218i v\u0103 spun nu e u\u0219or,\/ C\u00e2nd te-apuc\u0103 c\u00e2te-un dor. (Domnului Ghinea) Scrii maestre \u00eenainte,\/ Cu podoabe \u00een cuvinte.\/ Unele versuri sunt triste,\/ Poezii ghinioniste.\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n S\u00e2mb\u0103t\u0103, 18 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, \u0219edin\u021ba Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi \u00eenchinat\u0103 lans\u0103rilor de carte: Pseudonim pentru lacrim\u0103, autoare Cornelia Ionescu Ciurumelea \u0219i \u00centre zbor \u0219i levita\u021bie, autor Vasile Ghinea. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DRAGOSTEA ESTE ESEN\u021aA TUTUROR LUCRURILOR DURABILE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 11 ianuarie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistric \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8517"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8517"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8517\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8518,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8517\/revisions\/8518"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8517"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8517"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8517"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}