{"id":8359,"date":"2019-12-06T22:26:24","date_gmt":"2019-12-06T19:26:24","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8359"},"modified":"2019-12-06T22:26:24","modified_gmt":"2019-12-06T19:26:24","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-9-noiembrie-2019","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8359","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 9 noiembrie 2019"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/image-5-e1525981499923.jpeg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/image-5-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-6760 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/image-5-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-6760\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nESTE O DATORIE DE ONOARE S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM ISTORIA ADEV\u0102RAT\u0102 A NEAMULUI NOSTRU<\/p>\n<p>\u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 09 octombrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, la cafeaua literar\u0103, cu \u201eImnul ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d, versuri Matinc\u0103 Costea, muzic\u0103 Manea  Aghean\u0103, interpretare, voce \u0219i chitar\u0103, a continuat cu Mul\u021bi ani tr\u0103iasc\u0103 celor doi Mihai, dnii Constantinescu \u0219i Doina, (08 noiembrie \u201eSoborul Sf. Mihail \u0219i Gavriil\u201d), muzic\u0103 popular\u0103 R\u0103u m\u0103 dor ochii, m\u0103 dor, Rug\u0103 pentru p\u0103rin\u021bi (Adrian P\u0103unescu \u0219i \u0218tefan Hru\u0219c\u0103). A urmat un moment epigramistic in memoriam Matinc\u0103 Costea:<br \/>\n\u200b\u201e(Botez cerut cu ap\u0103 cald\u0103) C\u00e2nd e-n sf\u00e2nta sc\u0103ld\u0103toare\/ S\u0103rm\u0103nelul b\u0103ie\u021bel,\/ Nu uita\u021bi s\u0103-i pune\u021bi sare,\/ Bulion \u0219i p\u0103trunjel! (Motorizare) Am probleme la picioare,\/ C\u00e2nd \u00eencerc s\u0103 fac mi\u0219care\/ Spune, doctore, nu po\u021bi\/  Gleznei mele s\u0103-i pui ro\u021bi? (Remediu) -Pe trup am doctore, eczem\u0103,\/ S\u0103-mi dai ce \u0219tii c\u0103 e mai bun!\/ &#8211; P\u0103i, nu-i nevoie de vreo crem\u0103,\/ Doar ap\u0103 cald\u0103 \u0219i s\u0103pun! (Actri\u021bei Doina Ghi\u021bescu) E un gigant \u00een comedie!\/ P\u0103i, cine ar mai fi ca ea,\/ S\u0103 o \u00eentreac\u0103-n terezie?\/ P\u0103i, are suta \u0219i ceva! (\u00cemp\u0103rt\u0103\u0219anie) Eu m-a\u0219 griji, c-a\u0219a e bine,\/ Din rodul ce-l ofer\u0103 vi\u021ba,\/ Dar popa-l \u021bine pentru sine\/ Iar mie-mi d\u0103\u2026 cu linguri\u021ba!\u201d (Lauren\u021biu Turcu, lectura Vasile Ghinea)<br \/>\n\u200b\u201e(Municipiului R\u00e2mnicului S\u0103rat, dup\u0103 o descoperire) Ieri Ora\u0219ul F\u0103r\u0103 Ap\u0103,\/ Ast\u0103zi R\u00e2mnicu S\u0103rat,\/ Ridic\u00e2ndu-se din groap\u0103,\/ Iese din anonimat. (Aceluia\u0219i,  c\u00e2nd \u201evestigiile\u201d au fost acoperite) Pauza s-a terminat\/ Pentru R\u00e2mnicu S\u0103rat, C\u0103 oricum nu mai e chip\/ S\u0103 mai ias\u0103 din nisip. (Unor epigrami\u0219ti dintr-un ora\u0219 apropiat) De aia v\u0103 tot deplasa\u021bi\/ La r\u00e2mnicenii s\u0103ra\u021bi.\/ \u00cencerca\u021bi pe c\u00e2t se pare,\/ S\u0103 lua\u021bi de la ei sare. (Matinc\u0103 Costea \u2013 Presei buzoiene) Jude\u021bul Buz\u0103u \u00een pres\u0103\/ E p\u00e2n&#8217; la Po\u0219ta C\u00e2ln\u0103u.\/ de la Buda la V\u00e2lcele,\/ Nici de bine, nici de r\u0103u. (Matinc\u0103 Costea \u2013 Unui somnoros) Somnoros de c\u00e2nd se \u0219tie,\/ Ca pescar e mare domn.\/ Plin de mare bucurie,\/ Ieri a pescuit un somn. (Ion Costin \u2013 Unui avar) S\u0103-\u0219i m\u0103reasc\u0103 pu\u021bin zestrea,\/ C\u0103ci avar ca el n-a fost,\/ Anun\u021b\u0103, spre \u0219tire vestea,\/ C\u0103-\u0219i d\u0103 duhul&#8230; contra cost. (\u0218i un distih \u0218t. Ivanovici Teren\u021biu 1933 \u2013 Pe morm\u00e2ntul unui academician) Aici zace-un scriitor\/ Care-a fost nemuritor. (\u0218i o od\u0103 &#8211; Sfin\u021bilor Arhangheli Mihail \u0219i Gavriil) Str\u0103luciri din str\u0103lucire\/ \u0218i lumin\u0103 din lumini,\/ Fire mai presus de fire\/ Din celestele gr\u0103dini.\/\/ Taina tainelor din taine\/ \u0218i misterul din mister,\/ \u00cembr\u0103c\u00e2nd din aur haine\/ Pogor\u00e2ndu-se din cer.\/\/ Astfel ei apar \u00een lume\/ \u0218i privesc printre lumini,\/ Nume mai presus de nume\/ \u0218i luminatori cre\u0219tini.\/\/ Slav\u0103 mai presus de slav\u0103,\/ Tot p\u0103m\u00e2ntul azi v\u0103 c\u00e2nt\u0103\/ \u0218i v\u0103-nal\u021b\u0103-ntreaga lume\/ Bucuria cea mai sf\u00e2nt\u0103.\/\/ Pream\u0103ri\u021bi-i c\u0103 din soare\/ Ast\u0103zi ei au r\u0103s\u0103rit\/ \u0218i la neamurile toate,\/ Pacea sf\u00e2nt\u0103 a vestit \/\/ \u00centre Dun\u0103re \u0219i mare,\/ \u00centre mare \u0219i Carpa\u021bi,\/ Se aude o chemare,\/ \u00cengeri binecuv\u00e2nta\u021bi.\/\/ Unda R\u00e2mnicului curge\/ Printre muguri \u0219i lumini,\/ Zvon de c\u00e2ntec \u0219i culoare\/ Din celestele gr\u0103dini.\/\/ \u00cen parfum de crizanteme,\/ Pe sub bolta de azur,\/ Chipul bl\u00e2nd al bl\u00e2ndei toamne\/ Prinde limpede contur\/\/ P\u00e2n\u0103-n zarea-ndep\u0103rtat\u0103,\/ Peste codri auri\u021bi.\/ To\u021bi m\u0103rim cu bucurie\/ Pe Arhanghelii Preasfin\u021bi.\/\/ \u0218i c\u00e2nd bl\u00e2nda adiere\/ se strecoar\u0103 u\u0219or, tiptil.\/ \u021aie-\u021bi \u00een\u0103l\u021b\u0103m c\u00e2ntare,\/ Viteazule Mihail.\/\/ Iat\u0103 vine o dulce raz\u0103,\/ Ca un z\u00e2mbet de copil,\/ Cu c\u00e2ntarea ta de pace,\/ Sfinte Arhanghele Gavriil.\/\/ Slav\u0103 mai presus de fire,\/ Ceruri binecuv\u00e2ntate\/ Pacea peste omenire\/ \u0218i pe Domnul l\u0103uda\u021bi.\u201d (Mihai Constantinescu)<br \/>\n\u200b\u201e(Dou\u0103 epigrame de Tudor Mu\u0219atescu &#8211; R\u0103spuns unuia care m-a atacat pe marginea schi\u021bei mele \u201eCiu\u0219i\u201d) Din asta patru versuri tari,\/ Eu fac o simpl\u0103 constatare:\/ Cum vine vorba de m\u0103gari,\/ Tot dumneata e\u0219ti cel mai tare. (Domnul Tudor) \u201eDomnu&#8217; Tudor\u201d, la adic\u0103,\/ Spune c\u00e2te un ins pe strad\u0103,\/ Dar nu-s \u201edomn\u201d ca s\u0103 se zic\u0103,\/ Ci sunt \u201edomn\u201d, ca s\u0103 se vad\u0103! (O epigram\u0103 de Stelic\u0103 Romanciuc \u2013 Alegeri preziden\u021biale) Avem la candida\u021bi pe liste\/ De m\u0103 g\u00e2ndesc adeseori,\/ C\u0103 s-ar putea s\u0103 nu existe\/ At\u00e2t de mul\u021bi aleg\u0103tori. \u0218i dou\u0103 crea\u021bii proprii: (Promisiuni electorale) Dac\u0103 ne vota\u021bi pe noi,\/ D\u0103 norocul peste voi!\/ Loc de munc\u0103 ve\u021bi avea,\/ Doar c\u00e2nd porcu&#8217; va zbura! (Unei asistente c\u0103reia \u00eei spuneam \u201eAlbina\u201d pentru c\u0103 fiecare injec\u021bie era insuportabil\u0103) C\u00e2nd eram \u0219i eu copil,\/ Fugeam firav \u0219i umil,\/ De acea doamn\u0103, zis\u0103 \u201eAlbina\u201d.\/ Seringa era pricina.\u201d (Nicolae Constantinescu)<br \/>\n        Un moment muzical cu invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa, cu Anotimpuri (Mihai Constantinescu), A\u0219a e via\u021ba, Copacul (\u0218tefan Hru\u0219c\u0103), Toamna (Azur), Roata vie\u021bii (Azur) care a \u00eensufle\u021bit atmosfera.<br \/>\n        Lectorul de serviciu, Mihai Doina, cu un material documentar LUPA CAPITOLINA. Exemplific: \u201eVeche de peste 300 de ani, teoria originii latine a poporului rom\u00e2n este predat\u0103 metodic \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de toate gradele \u0219i apar\u021bine Cancelariei Austriei, acuz\u00e2nd eronat \u0218coala Ardelean\u0103. Cancelaria Austriei, dup\u0103 invazia Ardealului de c\u0103tre Imperiul austro-ungar, pe la 1200, a lansat teoria latinit\u0103\u021bii poporului rom\u00e2n, schimb\u00e2nd chiar numele Ardealului cu Transsilvania (cu 2 s). Cine sunt \u0219i c\u00e2nd au ap\u0103rut maghiarii? Popor de p\u0103stori nomazi, stabili\u021bi \u00eentre Nipru \u0219i Don \u2013 7 triburi sub conducerea lui Arpad \u2013 sunt obliga\u021bi de pecenegi s\u0103 se mute \u00een C\u00e2mpia Panonic\u0103, dup\u0103 8 secole de la r\u0103zboaiele daco-romane, la anii 896-900. De aici \u00eentreprind incursiuni \u00een centrul \u0219i vestul Europei. \u00cen ultimul timp au ap\u0103rut lucr\u0103ri ale speciali\u0219tilor \u00een domeniu care contest\u0103 aceast\u0103 teorie. Izvoarele cele mai recente \u0219i studiile de paleogenetic\u0103 realizate \u00een Germania \u0219i Spania de c\u0103tre speciali\u0219ti r\u0103stoarn\u0103 teoria romaniz\u0103rii Daciei \u0219i a descenden\u021bei romane a poporului rom\u00e2n. Str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri reali sunt traco-geto-dacii! Legenda spune c\u0103 preoteasa Silvia, vestal\u0103, prin unire cu zeul Marte, na\u0219te doi semizei. Lupoaica legendar\u0103 salveaz\u0103 pe cei doi prunci hr\u0103nindu-i. Ea \u00eei hr\u0103ne\u0219te pe sugari, nu cu lapte, ci cu \u00een\u021belepciune zeiasc\u0103 de care vor avea nevoie viitorii \u00eentemeietori ai Romei antice, respectiv cu \u00een\u021belepciunea conduc\u0103torilor de neamuri. Cresc\u00e2nd, ei au devenit foarte puternici \u0219i ne\u00eenfrica\u021bi. Despre faptele lor fantastice ne-au parvenit doar&#8230; \u00eentemeierea Romei. Adev\u0103ra\u021bii \u00eentemeietori ai Romei au adus un omagiu spiritualit\u0103\u021bii care le-a dat puterea de a \u00eentemeia Roma antic\u0103. Lupoaica de pe Capitoliu este expresia plastic\u0103 a acestui omagiu \u0219i este simbolul sacru al Romei. Lucrarea de art\u0103 \u00ee\u0219i \u00eencepe existen\u021ba \u00een jurul anului 600 \u00ee.Hr. Forma ini\u021bial\u0103 a lupoaicei nu se cunoa\u0219te; forma cunoscut\u0103 ast\u0103zi a fost turnat\u0103 \u00een bronz mai t\u00e2rziu, dup\u0103 130 de ani, pe la anii 480-470 \u00ee.Hr., cu scopul de a \u00eennobila locul  de adunare al Administra\u021biei Bisericii Catolice, numit Comitum. Dup\u0103 anul 295 \u00ee.Hr. lucrarea de art\u0103 devine obiect de adora\u021bie \u00een forumul Roman \u0219i \u00een pie\u021bele publice din ora\u0219ele romane antice care serveau ca loc de adunare a ob\u0219tii. Analiz\u00e2nd perioada r\u0103zboaielor daco-romane avem surpriza s\u0103 constat\u0103m c\u0103 stindardul lui Decebal este un cap de lup cu trup de dragon \u0219i cu pene pe g\u00e2t \u0219i omopla\u021bi. Pe stindardul lui Traian nu se afla lupul sau lupoaica, deoarece lupul este simbol geto-dacic! Simbolul Romei a fost adoptat de la daci! Roma este urma\u0219a Daciei! Indiciile furnizate de LUPA CAPITOLINA ne face s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 Romulus \u0219i Remus s-au hr\u0103nit din spiritualitatea traco-geto-dac\u0103 pentru a \u00eentemeia Roma antic\u0103&#8230;.&#8221; Pe dl Mihai Doina \u00eel cunoa\u0219tem ca un bun sculptor, (am realizat \u0219i un cerc de sculptur\u0103 la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu), dar \u0219i un om receptiv la nou, un patriot, cu spirit de observa\u021bie \u0219i meticulos, care realizeaz\u0103 materiale documentare, demne de toat\u0103 lauda, pe  diverse teme istorice na\u021bionale care se reflect\u0103 \u0219i \u00een spa\u021biul R\u00e2mnicului S\u0103rat. Felicit\u0103ri!<br \/>\n       Un alt moment deosebit cu invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa, cu Dac\u0103 dragoste nu e, nimic nu e (Gheorghe Gheorghiu), Din prea mult sau prea pu\u021bin (Vasile \u0218eicaru), C\u00e2nt\u0103 cucul bat\u0103-l vina spre \u00eenc\u00e2ntarea asisten\u021bei.<br \/>\n         \u201eProcesul de formare a limbii rom\u00e2ne este un proces \u00eendelungat. Limba rom\u00e2n\u0103 s-a format \u00eentr-o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103, iar popula\u021bia dintre Nistru, Dun\u0103re \u0219i Carpa\u021bi a fost supus\u0103 la multe \u0219i foarte grele \u00eencerc\u0103ri. La formarea unei limbi concur\u0103 foarte multe elemente pe care avem datoria s\u0103 le respect\u0103m, de care s\u0103 \u021binem cont. Nu putem s\u0103 trecem peste elementele care au constituit baza unor teorii str\u0103vechi, a unor dovezi arheologice, antropologice, lingvistice, sus\u021binute de marii no\u0219tri istorici, dar \u0219i oameni de cultur\u0103 din cele mai vechi timpuri. Nu pot fi trecu\u021bi cu vederea cronicarii \u0219i prela\u021bii erudi\u021bi precum Varlaam, Simion \u0218tefan, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Emanoil Vasiliu, Grigore Br\u00e2ncu\u0219. Nu putem sus\u021bine o teorie asemeni purismului latin din sec. al XVIII-lea sau a oric\u0103rui purism cum afi\u0219eaz\u0103 unii ast\u0103zi \u00een mod complet eronat \u0219i tenden\u021bios. Demersul dlui lector de azi Mihai Doina este salutar, este bine s\u0103 ne adres\u0103m \u00eentreb\u0103ri cu privire la istoria na\u021bional\u0103, dar c\u00e2nd sus\u021binem anumite teorii se impune s\u0103 fim foarte bine documenta\u021bi, foarte bine informa\u021bi.\u201d (Mihai Constantinescu)<br \/>\n        \u201eMaterialul prezentat azi este interesant deoarece ne reaminte\u0219te o fil\u0103 de istorie. \u0218i dac\u0103 suntem rom\u00e2ni adev\u0103ra\u021bi, nu trebuie s\u0103 ne uit\u0103m istoria, dar s\u0103 o p\u0103str\u0103m vie, a\u0219a cum este, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei aducem modific\u0103ri dup\u0103 anumite specula\u021bii. Felicit\u0103ri! (Domnului Doina) De lupoaica cu renume,\/ Hr\u0103nind pui&#8217; cu \u00een\u021belepciune,\/ Domnu&#8217; Doina azi ne zici,\/ Dar f\u0103r\u0103 lapte \u00ees subnutri\u021bi!\u201d (Nicolae Constantinescu)<br \/>\n        \u201ePot s\u0103 spun sincer c\u0103 m\u0103 bucur de prezen\u021ba dlui Manea Aghean\u0103 care ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u0219i ne treze\u0219te la via\u021b\u0103 \u00een recitalul de bun\u0103 calitate sus\u021binut \u00een cadrul Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, pentru care am numai cuvinte frumoase la adresa lui. Doresc s\u0103 continue acest \u201eturneu\u201d r\u00e2mnicean \u00een fa\u021ba unei asisten\u021be interesat\u0103 de prezen\u021ba muzical\u0103 \u00een cadrul Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. Dl lector, pe care \u00eel apreciez din toate punctele de vedere, fiind o prezen\u021b\u0103 pl\u0103cut\u0103, care merit\u0103 s\u0103 fie s\u0103 fie ascultat\u0103, \u00een activitatea d\u00e2nsului de \u201edocumentarist\u201d. Dl Mihai Doina ne-a prezentat ni\u0219te adev\u0103ruri istorice. Este important s\u0103 \u0219tii din ce izvor ne hr\u0103nim spiritul traco-get, dar este la fel de important s\u0103 \u0219tii \u0219i obiectivul viitor, deoarece \u0219i viitorul este tot istorie care trebuie s\u0103 fie onorat.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)<br \/>\n         \u201eSunt foarte bucuroas\u0103 c\u0103 am venit ast\u0103zi aici \u0219i apreciez materialul prezentat de dl Doina, care este foarte documentat \u0219i argumentat, pentru c\u0103 nu am \u00eenv\u0103\u021bat o istorie adev\u0103rat\u0103 a Rom\u00e2niei. Fiind din Ardeal nu am \u0219tiut c\u00e2nd au venit ungurii \u0219i nici de unde au venit. Azi am aflat un adev\u0103r. Apreciez materialul \u0219i activitatea muzical\u0103 a dlui Aghean\u0103 care ne delecteaz\u0103. \u00cei dorim mult\u0103 s\u0103n\u0103tate.\u201d (Ana Sterescu)<br \/>\n       \u201eAm toat\u0103 aprecierea fa\u021b\u0103 de participan\u021bii la \u0219edin\u021bele Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d Am auzit de-a lungul vremii crea\u021bii literare valoroase \u0219i cred c\u0103 sunt \u00een asentimentul tuturor c\u0103 fiecare a avut c\u00e2te ceva de \u00eenv\u0103\u021bat. Informa\u021biile istorice audiate azi aici din materialul prezentat de dl Doina sunt bine venite c\u00e2t \u0219i epigramele pe care le-am audiat, dar men\u021bionez c\u0103 materialul prezentat nu este literar, nu este crea\u021bie proprie, ci este un material documentar, conturat cu ajutorul unor scrieri, men\u021bionate de lector.\u201d (Aneta Pioar\u0103-\u021a\u00eeru)<br \/>\n       \u201eAdmir efortul dlui Doina pentru istoricul pe care l-am auzit. \u0218edin\u021ba a fost frumoas\u0103, cu doi s\u0103rb\u0103tori\u021bi Mihai. \u0218edin\u021ba a continuat cu epigrame, care au f\u0103cut ca acest\u0103 \u0219edin\u021b\u0103 s\u0103 fie pl\u0103cut\u0103. O atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u0219i prin contribu\u021bia muzical\u0103 a dlui Aghean\u0103.\u201d (Valeria Popa)<br \/>\n         \u201e\u00cen istoria noastr\u0103 a rom\u00e2nilor, la fel ca \u0219i la alte popoare, s-a f\u0103cut trimitere la cosmos. Consider c\u0103 este un lucru bun, lucrarea dlui Doina este un documentar bine venit. Felicit\u0103ri!\u201d (Dumitru Barda\u0219)<br \/>\n        \u201e\u0218edin\u021ba Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de ast\u0103zi m\u0103 bucur\u0103 c\u0103 s-a deschis cu acela\u0219i omagiu adus celui plecat de cur\u00e2nd dintre noi, dl Matinc\u0103 Costea. Binevenit\u0103 a fost tema adus\u0103 \u00een dezbatere de lectorul de serviciu \u0219i anume documentarea pe scurt asupra originii poporului rom\u00e2n \u0219i a limbii rom\u00e2ne. Lectorul de serviciu a venit cu citate din Constantin C. Giurescu, o autoritate \u00een materie de istorie. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste informa\u021bii, lectorul de ast\u0103zi este preocupat \u00een general de istoria local\u0103 \u0219i nu de pu\u021bine ori ne-a prezentat \u00een \u0219edin\u021bele Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, chiar dac\u0103 nu era lector, informa\u021bii despre personalit\u0103\u021bi din istoria poporului rom\u00e2n \u0219i mai ales din istoria ora\u0219ului nostru, ex. col. Ioan Buzoianu. Apreciez materialul prezentat de dl Doina \u0219i \u00eel felicit!\u201d (Floarea St\u0103nescu)<br \/>\n       \u201e\u00centotdeauna mi-a pl\u0103cut atmosfera literar-muzical\u0103 de la Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d \u0219i mai ales \u00eensufle\u021birea cu care este sus\u021binut\u0103. Medalionul muzical de ast\u0103zi s-a prezentat cu o tematic\u0103 divers\u0103, at\u00e2t prin c\u00e2ntece patriotice, c\u00e2t \u0219i c\u00e2ntece de iubire. \u00cen privin\u021ba lectorului de serviciu de ast\u0103zi \u00eemi exprim aprecierea \u0219i pre\u021buirea pentru efortul f\u0103cut \u00een tratarea unei teme vechi \u0219i controversate privind originea \u0219i latinitatea poporului rom\u00e2n. De asemenea mul\u021bumim pentru aducerea la cuno\u0219tin\u021b\u0103 a oamenilor ce reprezint\u0103 o istorie eroic\u0103 local\u0103. \u00cen spiritul cinstirii eroilor neamului, dl Doina ne-a amintit despre fiin\u021barea la R\u00e2mnicu S\u0103rat a subfilialei Cultul Eroilor. Cinste lectorului pentru pre\u021buirea \u0219i prezentarea istoriei locale..\u201d (Georgeta Iuga)<br \/>\n        Ultimul cuv\u00e2nt l-a avut muzica invitatului special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa cu Verde \u00eenrourat (Mircea Rusu Band), Omul bun \u0219i pomul copt (Mircea Rusu Band), A\u0219a-i rom\u00e2nul, Noi suntem rom\u00e2ni (Nicolae Furdui Iancu). Cu s\u0103n\u0103tate \u0219i s\u0103 ne revedem cu bine!<br \/>\n\u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 16 noiembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Georgeta Iuga. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>ESTE O DATORIE DE ONOARE S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM ISTORIA ADEV\u0102RAT\u0102 A NEAMULUI NOSTRU \u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 09 octombrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8359"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8359"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8359\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8360,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8359\/revisions\/8360"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8359"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8359"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8359"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}