{"id":8286,"date":"2019-10-15T12:19:48","date_gmt":"2019-10-15T09:19:48","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8286"},"modified":"2019-11-07T13:08:00","modified_gmt":"2019-11-07T10:08:00","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8286","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 5 Octombrie 2019"},"content":{"rendered":"

\"\"

LIBERTATEA NOASTR\u0102, CU PRE\u021aUL NOSTRU PENTRU LIBERTATEA NOASTR\u0102, ESTE CINIC\u0102<\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103 05 octombrie, membrii Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat s-au \u00eent\u00e2lnit la Clubul \u201eFemina\u201d la un eveniment editorial, lansarea romanului \u021aara zidului amar, Ed. Rafet, 2019, autor Constantin Marafet. Deschiderea \u201esesiunii de discu\u021bii\u201d a fost f\u0103cut\u0103 de managerul Centrului Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d, prof. Violeta V\u00eelcu: \u201eBun\u0103 ziua, \u00een calitate de gazd\u0103. Ast\u0103zi lans\u0103m cartea \u021aara zidului amar a ve\u0219nicului Marafet. Este prezent \u0219i dl primar Sorin C\u00eerjan. S\u0103 d\u0103m cezarului ce este al cezarului \u0219i dau cuv\u00e2ntul dlui Florin Dochia\u201d.
\nFlorin Dochia: \u201eSunt \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 fiu ast\u0103zi, aici. Sunt membru USR, m\u0103 bucur s\u0103 fiu la R\u00e2mnicu S\u0103rat, vin de la C\u00e2mpina, un ora\u0219 cam ca R\u00e2mnicu S\u0103rat. Am lucrat \u0219i lucrez \u00een cultur\u0103, este un lucru deosebit. Importan\u021ba care se d\u0103 culturii aici, m\u0103 entuziasmeaz\u0103. Mi-a pl\u0103cut s\u0103 m\u0103 plimb prin ora\u0219. M\u0103 bucur c\u0103 sunt mul\u021bi scriitori aici. Am remarcat zilele trecute, c\u0103 aici are loc un concurs \u201eTitel Constantinescu\u201d, un lucru deosebit care nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ora\u0219ele chiar mari. Este al doilea roman al lui Constantin Marafet, el fiind poet. Nu \u0219tiu de ce poe\u021bii s-au apucat s\u0103 scrie romane. Se cunosc c\u00e2teva cazuri: Adrian Alui Gheorghe, Daniel Corbu. Pe urmele \u00eenainta\u0219ilor celor doi, scrie, scrie foarte bine. Poe\u021bii care ajung la maturitatea crea\u021biei lor scriu romane, o poetic\u0103 \u00een proz\u0103. La \u00eenceput a fost poezia. La to\u021bi am v\u0103zut interesul pentru stil, pentru poetic\u0103. Romanul acesta este o datorie pe care \u0219i-o asum\u0103 Constantin Marafet, pe care \u0219i-a asumat-o \u0219i \u00een romanul trecut, \u0219i la fel Viorica R\u0103du\u021b\u0103, de o duritate a frumosului, un portret al acestui ora\u0219, \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103, intrat \u00een istorie. Constantin Marafet vine \u0219i completeaz\u0103 imaginea ora\u0219ului, a oamenilor. Modelele din realitatea concret\u0103 din acest roman \u00eemi sunt cunoscute, la fel \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile petrecute. O analiz\u0103 foarte pertinent\u0103 a f\u0103cut dna Mioara Bahna, care nu este aici din motive de \u0219edin\u021b\u0103 la filiala Bac\u0103u. \u021aara zidului amar este o carte a unui poet care spune lucruri \u00eentr-un anumit fel, cu amintirile sale s\u0103 te a\u0219ezi \u00een sufletul personajelor. Acest personaj, Victor Dumitrescu, este un om liber \u0219i \u00eel \u0219tiu c\u0103 mi-a fost profesor. Constantin Marafet \u00eel descrie pe cel pe care l-am cunoscut. A\u0219 zice c\u0103 este un roman de fic\u021biune. \u00cemi aduc aminte de Remedios dintr-un Veac de singur\u0103tate chiar urc\u0103 la cer cu aripile deschise. A\u0219a ceva face Constantin Marafet, lucrurile sunt foarte amestecate. \u00cen interiorul fac\u021biunilor politice sunt alte fac\u021biuni. Eu, Victor Dumitrescu vreau s\u0103 m\u0103 eliberez din colivie, dar sentimentul de libertate afar\u0103 dispare. Este adev\u0103rul adev\u0103rat \u0219i adev\u0103rul juridic. Este un om puternic, mic de stat, este un \u00eenving\u0103tor. Al doilea personaj feminin, Anastasia, este o alt\u0103 dram\u0103, \u00eentr-o logic\u0103 foarte strict\u0103 este drama anchetatorului. Ac\u021biunea se petrece \u00een obsedantul deceniu 80, cum spunea Marin Preda. \u0218arpele este unul dintre anchetatori care \u00eel ancheteaz\u0103 pe Dumitrescu care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eenchine, iar \u0218arpele face un atac de panic\u0103. Asta o face Constantin Marafet. Este un instinct cultivat de-a lungul vremii. Poate c\u0103 are \u00een bagajul lui genetic Constantin Marafet amintiri care ne emo\u021bioneaz\u0103. Fiind poet \u0219i romanul este scris cu aceast\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de simfonie, un prozator bine a\u0219ezat \u00een romanul lui.
\nVioleta V\u00eelcu: Mul\u021bumim pentru cuvintele frumoase. La mul\u021bi ani de Ziua Educa\u021biei. Voi da citire recenziei dnei Mioara Bahna \u201eLa grani\u021ba dintre trecut \u0219i viitor\u201d \u2013 Constantin Marafet: \u021aara zidului amar \u201eF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, noul roman al lui Constantin Marafet scoate la iveal\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dup\u0103 \u201eR\u0103zbunarea mierii\u201d, carte ale c\u0103rei ecouri continu\u0103 s\u0103 apar\u0103, un prozator talentat, cu un parcurs literar firesc, fiindc\u0103, dup\u0103 mine, un scriitor autentic, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, ajunge s\u0103 abordeze \u0219i acest domeniu complex, \u00eens\u0103 romanul, mai mult dec\u00e2t alte genuri literare, presupune maturitate, experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 suficient\u0103 \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, achizi\u021bia unor instrumente de lucru adecvate unei asemenea \u00eentreprinderi deloc u\u0219oare. Pus, de la \u00eenceput, \u00een privin\u021ba realiz\u0103rii stilistice, sub semnul calofiliei, acest nou roman trece, la nivelul con\u021binutului, \u0219i dincolo de fruntariile na\u021bionale, \u00eempreun\u0103 cu personajul adus \u00een prim plan, Victor Dumitrescu, a c\u0103rui perspectiv\u0103 asupra lumii \u00een care tr\u0103ie\u0219te se al\u0103tur\u0103 celei a naratorului obiectiv, panoram\u00e2ndu-se, prin ambele voci, dar \u0219i prin ale altor personaje, fragmente de imagini care au alc\u0103tuit Rom\u00e2nia comunist\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, dar \u0219i alte p\u0103r\u021bi ale lumii contemporane ei, de pild\u0103, Fran\u021ba \u0219i, mai ales, Germania, cu care, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, personajul central interac\u021bioneaz\u0103 din plin… \u00centre ac\u021biune \u0219i analiza celor tr\u0103ite ori dorite, personajul \u00een jurul c\u0103ruia se construie\u0219te nucleul epic evolueaz\u0103 dezv\u0103luindu-se, de la \u00eenceput, ca o personalitate cu o luciditate dureroas\u0103, \u00een privin\u021ba situa\u021biei \u021b\u0103rii \u0219i poporului din care face parte, \u00eenc\u00e2t, prin aceasta, i se reveleaz\u0103, poate mai mult dec\u00e2t altora, zone de realitate inadmisibile pentru o lume normal\u0103 \u0219i a c\u0103ror contingen\u021b\u0103 nu poate fi ignorat\u0103 de min\u021bile limpezi ca a lui. Romanul propriu-zis este cuprins \u00eentre dou\u0103 \u201econfiden\u021be\u201d ale naratorului, privitoare la \u201evremea aceea\u201d (c\u00e2nd, asemenea celor mai mul\u021bi, el \u00eensu\u0219i se sim\u021bea \u201earestat \u00een somnul ra\u021biunii, manipulat\u201d \u0219i nu ajunsese s\u0103 con\u0219tientizeze dimensiunile anomaliilor instalate \u00een lumea rom\u00e2neasc\u0103, unde \u201estr\u0103zile erau pline de mor\u021bi vii, care z\u00e2mbeau aiurea \u0219i se \u021bineau de m\u00e2n\u0103 s\u0103 nu r\u0103t\u0103ceasc\u0103 drumul foamei \u0219i al \u00eentunericului spre cimitirul cosmic\u201d) care a fost sursa de inspira\u021bie pentru carte \u0219i bilan\u021bul propriei ac\u021biuni materializate \u00een scrierea acesteia, naratorul concluzioneaz\u0103, f\u0103c\u00e2nd totodat\u0103, retoric, \u0219i o previziune deloc optimist\u0103, sus\u021binut\u0103, desigur, de lec\u021biile de istorie ale omenirii: \u201eAplauda\u021bi! A\u0219a a fost ieri, a\u0219a e azi. A\u0219a va fi \u0219i m\u00e2ine?…\u201d Romanul aduce de la \u00eenceput, \u00een prim-plan, un personaj al c\u0103rui nume ar fi trebuit s\u0103 fie o sugestie a menirii lui de a \u00eenvinge, numai c\u0103, dincolo de posibilitatea de a-\u0219i tr\u0103i o parte din via\u021b\u0103 f\u0103c\u00e2nd ce \u0219tie, ce \u00eei place, \u00eens\u0103 departe de \u021bara pe care o iube\u0219te realmente, restul existen\u021bei face din el un \u00eenvins, o victim\u0103 a unui regim politic totalitar, criminal. Dar ceea ce \u00eel ucide realmente pe Victor Dumitrescu, eroul c\u0103r\u021bii, este faptul c\u0103, dup\u0103 ce str\u0103bate cam toate bolgiile infernului comunist, este exilat din propria \u021bar\u0103, ajunge s\u0103-\u0219i fac\u0103 un rost \u00een Germania (unde este abandonat\/aruncat cu familia dintr-un tren \u0219i l\u0103sat pe c\u00e2mp), vine marea revolu\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 din decembrie 1989 \u0219i personajul decide s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. Surpriza devastatoare (care, de fapt, \u00eel omoar\u0103) pentru idealistul profesor de la facultatea de jurnalism, de unde fusese dat afar\u0103, ca \u201edu\u0219man al poporului\u201d, este s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 \u00een func\u021bii foarte \u00eenalte tot pe criminalii care \u00eei distruseser\u0103 via\u021ba \u00eenainte de a\u0219a zisa revolu\u021bie. Ac\u021biunea romanului \u00eencepe \u00een 1980, \u00een plin derapaj al comunismului, \u0219i se \u021bese din \u00eent\u00e2mpl\u0103rile care se construiesc \u00een jurul personajului principal, dup\u0103 ce acesta se \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103 din Fran\u021ba, unde, cu prilejul unei vizite \u2013 permise de regim! \u2013 reu\u0219ise s\u0103 duc\u0103 la Paris manuscrisul unei c\u0103r\u021bi a sale \u0219i o scrisoare \u00een care dezv\u0103luia pentru Occident atrocit\u0103\u021bile inimaginabile pe care un regim politic ostil propriului popor \u00eel instaurase \u00een Rom\u00e2nia. Av\u00e2nd posibilitatea s\u0103 fac\u0103, \u00een urma experien\u021belor directe, compara\u021bie \u00eentre a fi sau a te sim\u021bi \u201eo p\u0103pu\u0219\u0103 coordonat\u0103 de al\u021bii\u201d \u0219i a tr\u0103i \u201emagia libert\u0103\u021bii\u201d, personajul, \u00een pofida statutului oarecum privilegiat de universitar la o facultate aflat\u0103 mai mult dec\u00e2t toate celelalte, sub umbrela ideologiei comuniste, servind-o \u0219i, \u00een special, contribuind la configurarea ei, alege, prin urmare, un drum care \u00eel pune, din capul locului, pe o pozi\u021bie antagonic\u0103 fa\u021b\u0103 de regimul politic din \u021bar\u0103, iar consecin\u021bele nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu repro\u0219urile-amenin\u021b\u0103ri ale unui coleg de facultate, secretarul de partid al institu\u021biei. Problematica romanului se construie\u0219te alert dup\u0103 principiul bulg\u0103relui de z\u0103pad\u0103: de la Victor Dumitrescu, de la gestul lui de a denun\u021ba \u00een Occident minciunile propagandei comuniste \u0219i, implicit, situa\u021bia grav\u0103 a rom\u00e2nilor, porne\u0219te avalan\u0219a care \u00eei adun\u0103 pe to\u021bi cei afla\u021bi \u00een preajma lui sau care demonstreaz\u0103, fie vag, c\u0103 l-ar sus\u021bine \u00een ac\u021biunea lui denigratoare fa\u021b\u0103 de partidul comunist \u0219i, ca o consecin\u021b\u0103, de con\u0219tientizare a anormalit\u0103\u021bii. Sunt lua\u021bi, a\u0219adar, de acest v\u00e2rtej, in\u0219i care \u00een\u021beleg prezen\u021ba anormalului \u00een via\u021ba lor, personaje care devin paria pentru regimul ce se vrea \u0219i se propune, la vremea respectiv\u0103, cel mai bun din lume, le sunt distruse destinele, \u00eencerc\u00e2ndu-se chiar dispari\u021bia lor fizic\u0103. Cartea aduce, deci, o lume n\u0103ucit\u0103 de absurdul devenit st\u0103p\u00e2n pe via\u021ba aproape fiec\u0103rui individ, \u00een parte, dar \u0219i pe a \u021b\u0103rii, astfel de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri tragice care au punctat istoria ultimilor ani ai comunismului rom\u00e2nesc, dar \u0219i epoca postrevolu\u021bionar\u0103 sunt redate verosimil de narator, care aminte\u0219te traiul sufocant, chinuitor, inuman la care mai marii regimului \u00eei oblig\u0103 pe oameni, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 le cultive spaima, asumarea t\u0103cerii \u0219i a oric\u0103rei umilin\u021be, \u00een schimbul unei vie\u021bi aproape larvare. \u00centr-un asemenea context, apari\u021bia unor con\u0219tiin\u021be treze, capabile s\u0103 \u00eencerce s\u0103 aprind\u0103 lampa lucidit\u0103\u021bii \u0219i pentru al\u021bii este o raritate, iar Victor Dumitrescu este un asemenea personaj, din familia celor care nu ezit\u0103 s\u0103-\u0219i spun\u0103 punctul de vedere, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t acesta sluje\u0219te drept\u0103\u021bii, corectitudinii. Amestec de inteligen\u021b\u0103 \u0219i naivitate \u2013 pe care i-o remarc\u0103 \u0219i anchetatorii\/tor\u021bionarii \u2013 el viseaz\u0103 \u0219i crede c\u0103 lumea se poate schimba, c\u0103 binele nu are cum s\u0103 nu \u00eenving\u0103, de vreme ce este firesc s\u0103 fie a\u0219a. De aceea, este surprins c\u00e2nd e dat afar\u0103 din facultate, e surprins c\u00e2nd, drept urmare, fo\u0219tii prieteni sau cunoscu\u021bi \u00eel evit\u0103, e surprins c\u00e2nd se d\u0103r\u00e2m\u0103 biserici \u0219i oamenilor le e fric\u0103 s\u0103 protesteze, este surprins c\u00e2nd el \u0219i familia lui sunt ataca\u021bi \u00een toate sensurile \u0219i din toate p\u0103r\u021bile, este surprins c\u00e2nd abia de g\u0103se\u0219te de lucru, s\u0103 care, p\u00e2n\u0103 la epuizare, cu roaba materiale de construc\u021bii pe un \u0219antier, e surprins c\u00e2nd, \u00een plin\u0103 noapte li se dau, lui \u0219i alor lui, zece minute s\u0103-\u0219i str\u00e2ng\u0103 bagajele, sunt arunca\u021bi \u00eentr-un tren \u0219i trimi\u0219i \u00een Germania, pe un c\u00e2mp, tot \u00een plin\u0103 noapte, e surprins de generozitatea nem\u021bilor care \u00eei primesc, \u00eei g\u0103zduiesc \u0219i se poart\u0103 \u2013 contra munc\u0103, pe care chiar el o cere, pentru a-\u0219i pl\u0103ti hrana \u0219i ad\u0103postul \u2013 omene\u0219te cu ei, e surprins c\u00e2nd ajunge s\u0103 lucreze \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 firesc, conform cu nivelul lui de preg\u0103tire, dar mai ales, este surprins c\u00e2nd, dup\u0103 decembrie 1989, de\u0219i so\u021bia \u0219i fiul r\u0103m\u00e2n \u00een Germania \u0219i-l avertizeaz\u0103 \u0219i pe el c\u0103 n-ar fi bine s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, el face, totu\u0219i, drumul \u00eenapoi, \u00een \u021bara c\u0103reia \u00eei dusese dorul, ca s\u0103 sprijine revenirea la democra\u021bie, \u00eens\u0103 descoper\u0103 c\u0103 se schimbaser\u0103 doar denumirile, c\u0103 fo\u0219tii tor\u021bionari au r\u0103mas la butoanele \u021b\u0103rii, a\u0219a cum aminteam, ca primari, mini\u0219tri, generali etc., numai c\u0103 se proclam\u0103 capitali\u0219ti, dar folosesc acelea\u0219i metode de a r\u0103m\u00e2ne deasupra, inclusiv violen\u021ba \u2013 sub toate aspectele \u2013 fa\u021b\u0103 de cei care au curajul s\u0103 li se opun\u0103. \u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Victor Dumitrescu este surprins s\u0103 descopere, prin cinismul unuia dintre fo\u0219tii lui tor\u021bionari, c\u0103 inclusiv so\u021bia lui, Anastasia, rusoaica din Cecenia, cunoscut\u0103 \u00een vremea studiilor lui la Moscova, care \u00eel urmase din dragoste peste tot, semnase, ca \u201eRusoaica Alb\u0103\u201d, un angajament la securitate, d\u00e2nd numeroase note informative despre el. Aten\u021bia naratorului \u00eei urm\u0103re\u0219te, rezumativ, \u0219i pe c\u00e2\u021biva dintre cei ce, la r\u00e2ndul lor, au ales s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 oameni, s\u0103-i fie c\u00e2t de c\u00e2t aproape lui Victor Dumitrescu, devenind, uneori la scar\u0103 \u0219i mai mare dec\u00e2t el, victime ale regimului, prilej pentru a face o trecere \u00een revist\u0103 a vie\u021bii din temni\u021bele comuniste, din sanatoriile de psihiatrie unde erau interna\u021bi unii dintre du\u0219manii politici, cu scopul de a fi extermina\u021bi etc. Realismul romanului \u00eei ia locul, \u00een final, agonia lui Victor Dumitrescu, plecat prematur din lumea de pe p\u0103m\u00e2nt spre p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii care l-au educat \u0219i \u00eempins pe drumul drept\u0103\u021bii, al corectitudinii, cu a c\u0103ror \u00eent\u00e2lnire se \u00eencheie cartea. A\u0219adar \u201e\u021aara zidului amar\u201d, titlu al c\u0103r\u021bii lui Victor Dumitrescu \u0219i al romanului publicat de Constantin Marafet, este o scriere-document chiar dac\u0103, a\u0219a cum men\u021bioneaz\u0103 naratorul \u00een \u201eConfiden\u021be doi\u201d \u201enu a fost cazul s\u0103 m\u0103 documentez pentru acest roman\u201d, fiindc\u0103 aduce, din nou, al\u0103turi de alte crea\u021bii ale altor scriitori, spre neuitare, sub ochii cititorilor, mai ales ai celor tineri, imaginea dezastrului pe care l-a tr\u0103it lumea rom\u00e2neasc\u0103 sub comunism \u0219i care poate s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 oric\u00e2nd dac\u0103 luciditatea se pierde \u0219i totalitarismul revine pe prima scen\u0103.\u201d
\nSorin C\u00eerjan (primarul ora\u0219ului): \u201eOameni buni, nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor! Ast\u0103zi este ziua Educa\u021biei. Mi-a atras aten\u021bia ultima fraz\u0103 din recenzia dnei Bahna. Am uitat c\u0103 mi-a fost foame sau sete, mi-a fost o fric\u0103 de securitate. Dac\u0103 nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, dvs. pute\u021bi aduce lumina, dar p\u0103stra\u021bi-v\u0103 a\u0219a cum sunte\u021bi. Nu \u0219tiu cine a g\u00e2ndit, Victor Dumitrescu sau Constantin Marafet? (\u0218i a citat \u201eConfiden\u021ba unu\u201d) \u201ePe vremea aceea eram o legum\u0103. O mare legum\u0103. Arestat \u00een somnul ra\u021biunii, manipulat, folosit ca o c\u00e2rp\u0103 cu blazon. Tr\u0103iam \u00eentr-un somnambulism \u00een care co\u0219marul era fericirea suprem\u0103. Str\u0103zile erau pline de mor\u021bi vii, care z\u00e2mbeau aiurea \u0219i se \u021bineau de m\u00e2n\u0103 s\u0103 nu r\u0103t\u0103ceasc\u0103 drumul foamei \u0219i al \u00eentunericului spre cimitirul cosmic. De\u0219urubam cu migal\u0103 piuli\u021bele de la iner\u021bia universal\u0103 a destinului \u0219i nu se \u00eent\u00e2mpla totu\u0219i nimic. Nu \u0219tiam cine sunt. C\u0103l\u0103ul sau victima?\u201d Da\u021bi-mi voie s\u0103 schimb verbele din \u201eConfiden\u021ba unu\u201d . Bate\u021bi-v\u0103 pentru dreptul de a fi liberi!\u201d
\nFlorin Dochia: \u201eDl primar reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne manipuleze. F\u0103r\u0103 metafore, s\u0103 fim aten\u021bi la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul nostru. Exista ceva care se numea interna\u021bionalismul socialist. Fi\u021bi foarte aten\u021bi \u0219i dl primar a spus bine. Cuvintele erau altele, dar sensul era acela\u0219i. O lu\u0103m cre\u0219tine\u0219te. \u201eIube\u0219te-\u021bi aproapele ca pe tine \u00eensu\u021bi!\u201d \u00cent\u00e2i te iube\u0219ti pe tine \u0219i apoi pe cel de l\u00e2ng\u0103 tine. Individul este mai important dec\u00e2t comunitatea, dar comunitatea este realizat\u0103 de individ. M\u0103 bucur de aceast\u0103 carte. O face cu mijloacele stilistice care-i sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103. Cite\u0219te \u0219i d\u0103 mai departe! M\u0103 bucur c\u0103 sunt aici.\u201d
\n Mihail Constantinescu: \u201eS-a vorbit mai mult de structura ideatic\u0103. Eu vreau s\u0103 vorbesc de arhitectura romanului pe care Constantin Marafet \u0219i-a f\u0103cut-o. Romanul \u021aara zidului amar de Constantin Marafet este o construc\u021bie epic\u0103 cu o arhitectur\u0103 impresionant\u0103, unde \u00ee\u0219i dau \u00eent\u00e2lnire artele interfer\u00e2ndu-se. Scriitorul se dovede\u0219te un fin artizan, utiliz\u00e2nd cele mai variate modalit\u0103\u021bi pornind de la \u00eentrebuin\u021barea me\u0219te\u0219ugit\u0103 a modurilor de expunere unde se remarc\u0103 mai ales descrierea, autorul fiind un excelent creator de atmosfer\u0103 red\u00e2nd cu succes culoarea timpului. Un fin artizan care tope\u0219te aurul cuvintelor \u00een forme unice. Cartea reprezint\u0103 o treapt\u0103 \u00een evolu\u021bia romanelor sociale, amintind de marile crea\u021bii epice apar\u021bin\u00e2nd unor creatori ca: Marin Preda, Petre Popescu, Ion L\u0103ncr\u0103njan, Dinu S\u0103raru. Ea reprezint\u0103 o realizare deosebit\u0103, nu numai a autorului, dar \u0219i al prozei rom\u00e2ne\u0219ti contemporane. (Dlui Constantin Marafet, autorul romanului \u021aara zidului amar) Str\u0103b\u0103t\u00e2nd cu pasul rar,\/ \u021aara zidului amar,\/ Urc\u0103 ast\u0103zi spre Olimp\/ Cu al nemuririi nimb\u201d.
\n\tValeria Popa: \u201eCartea pe care a scris-o romancierul Constantin Marafet, carte \u00eentr-un fel ca o biblie, te face s\u0103 o cite\u0219ti \u0219i chiar s\u0103 o recite\u0219ti. Eroul principal are o suferin\u021b\u0103 pentru care este exclus din societate. Este o carte care trebuie citit\u0103 paragraf cu paragraf pentru a spune nepo\u021bilor despre vremurile tr\u0103ite. Doresc ca aceast\u0103 carte s\u0103 fie ecranizat\u0103.\u201d
\n\tDan Dinu: \u201eN-am citit romanul. Nu \u0219tiu ce a\u0219 putea ad\u0103uga. Dl Constantin Marafet este un r\u0103sf\u0103\u021bat al muzelor. Heraldica R\u00e2mnicului S\u0103rat este un cal r\u0103sf\u0103\u021bat Asta am \u00een\u021beles eu din carte. \u00cen pricipal ast\u0103zi am primit o veste bun\u0103. Este ceva extraordinar, cartea este aproape ceva de elit\u0103. Cartea de buzunar ar trebui s\u0103 fie la \u00eendem\u00e2na tuturor. Aici, la R\u00e2mnicu S\u0103rat m\u0103 simt ca \u00eentr-o familie. Promit s\u0103 o citesc.\u201d
\n\tA urmat un moment muzical cu Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa, care a interpretat \u0218i totu\u0219i exist\u0103 iubire (A. P\u0103unescu), C\u00e2ntec de oameni (Vali Sterian), c\u00e2teva melodii despre pace \u0219i a \u00eencheiat \u00een aplauzele asisten\u021bei cu Andrii Popa.
\n\tFlorin Dochia: \u201eMul\u021bumim dle primar pentru cuvintele adresate cu alt\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 semantic\u0103!\u201d
\n \tLiviu Nicolae: \u201eAm \u00eencercat cu mijloace modeste s\u0103 p\u0103trund \u00een g\u00e2ndurile \u0219i inten\u021bia dlui Marafet. \u021aARA ZIDULUI AMAR (roman) de Constantin Marafet \u201eRomanul acesta pe c\u00e2t de complex este, pe at\u00e2t de incitant \u0219i de tulbur\u0103tor pentru cititorul atent \u0219i cunosc\u0103tor, din toate punctele de vedere \u2013 autorul a realizat cu deplin succes narativ \u0219i creator tipul de roman total. Asist\u0103m, ca \u00eentr-un film de pe genericul marelui ecran, la o adev\u0103rat\u0103 \u00eencreng\u0103tur\u0103 de destine umane, f\u0103r\u0103 precedent, \u00eentr-un roman total, care deruleaz\u0103 prin fa\u021ba fa\u021ba ochilor no\u0219tri circa un deceniu \u0219i jum\u0103tate din istoria zbuciumat\u0103 a R.S.R. (1980-1990), dar \u0219i dup\u0103 schimbarea regimului politic din Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 prin anul 1995. Foarte corect \u0219i obiectiv, autorul prezint\u0103 \u201esine ira et studio\u201d (f\u0103r\u0103 ur\u0103 \u0219i p\u0103rtinire) faptele care s-au succedat a\u0219a cum au fost ale unui \u00eentreg sistem statal sub toate fa\u021betele sale: politic, social, cultural din medii \u0219i domenii diverse: universitar, rural, penitenciar; \u00een acest v\u00e2rtej tumultos sunt atrase personaje cu tipologii, temperamente \u0219i caractere diferite: profesori, scriitori, agen\u021bi sub acoperire. Romanul, \u00een \u00eentregul s\u0103u are \u00een inten\u021bia autorului, dl. C. Marafet, o func\u021bie total etic\u0103: moralizatoare \u0219i educativ\u0103 cu ample valen\u021be sociale pentru cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei de ast\u0103zi. \u00cen literatura actual\u0103, cartea autorului este unic\u0103 prin profunzimea analizei de introspec\u021bie: este compus\u0103 dintr-un ansamblu de secven\u021be cinematografice, \u00een care g\u0103sim vie\u021bi complexe (prof. universitar Victor Dumitrescu, so\u021bia lui Anastasia, prof. Dromihete, mama Lina, colonelul \u0218arpe de la C.S.S., avansat general \u00een S.I.E., prodecanul de la Academia de Studii Sociale \u0219i Politice (1989), Prodan, devenit ministrul educa\u021biei na\u021bionale (1995). Toate aceste vie\u021bi complexe, vii cu ani boga\u021bi \u00een evenimente din arealul citadin, dar \u0219i geografic din cel s\u0103tesc, sunt prezentate \u00eentr-o perioad\u0103 istoric\u0103 fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, cunoscut\u0103 \u0219i tr\u0103it\u0103 de autor. Nu este de ignorat, potrivit metodei structuraliste europene, lansat\u0103 de lingvistul ceh Jack BiK, problema limbajului din roman: cititorul va descoperi, cu pl\u0103cere, o limb\u0103 curat\u0103 \u0219i expresiv\u0103, \u00een care se \u021bese o \u00eencreng\u0103tur\u0103 de destine umane, totul l\u0103s\u00e2nd impresia c\u0103 romancierul M.C. face din prezent istorie \u0219i din istorie prezent pentru neuitare. De altfel, limbajul \u00eent\u00e2lnit are 3 (trei) paliere: limbajul academic, cel al limbii literare, limbajul de argou din penitenciar \u0219i limbajul uzual sau colocvial popular din lumea satului: (- Ghini, f\u0103, Tudori\u021bo!… \u2013 O hi s\u0103rmana, mama Lina, c\u0103 ghini nu i-o hi!). Stilul folosit de autor, dubleaz\u0103 cu rafinament limbajul uzitat, ie\u0219ind \u00een eviden\u021b\u0103 calit\u0103\u021bile generale (claritatea, proprietatea, precizia, corectitudinea) \u0219i calit\u0103\u021bile particulare (naturale\u021bea, armonia \u0219i fine\u021bea). Aprecieri finale\/Concluzii: Ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unui autor autentic, de cert\u0103 valoare literar\u0103, care uime\u0219te prin puterea de a prezenta via\u021ba \u00een complexitatea ei social\u0103 \u0219i psihologic\u0103, prin alegerea unei tipologii diverse de personaje la fel de complexe, \u00een traiectoria acestora prin via\u021b\u0103. Toate aceste aspecte vor face \u0219i curios pe cititor, incitat s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 drumul ales de eroii (pozitivi \u0219i negativi) ai c\u0103r\u021bii, care, este at\u00e2t de aproape de noi, \u00eenc\u00e2t poate fi oric\u00e2nd un excelent scenariu de film artistic, cu mult peste valoarea filmului \u201eLA GOMERA\u201d de Corneliu Porumboiu. Titlul romanului (ca, de altfel, \u00eentreg con\u021binutul) este o metafor\u0103 \u00een proz\u0103, simboliz\u00e2nd: – \u021aARA \u2013 R.S.R. \u2013 ZIDUL AMAR \u2013 sistemul regimului social, cultural, economic \u0219i politic, un zid de netrecut, care a l\u0103sat o am\u0103r\u0103ciune total\u0103 \u00een sufletele oamenilor din Rom\u00e2nia. Propun juriului, pentru calit\u0103\u021bile sale de roman total, cu titlul \u201e\u021aara zidului amar de Constantin Marafet la premiul anual din 2020, cu prilejul Festivalului Interna\u021bional \u201eTitel Constantinescu\u201d de c\u0103tre Centrul cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d \u0219i Consiliul Local Municipal. Propun comisiei na\u021bionale de la Bucure\u0219ti, acordarea premiului na\u021bional a U.S.R. pe anul 2020 la sec\u021bia roman pe dl C. Marafet din R\u00e2mnicu S\u0103rat, jud. Buz\u0103u, cu opera literar\u0103 \u201e\u021aara zidului amar\u201d, membru al Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d.
\nGina Nechifor: \u201eM-am n\u0103scut \u00een \u021bara zidului amar. Am crescut \u00een acest spa\u021biu concentra\u021bionar de trist\u0103 amintire. Citind deun\u0103zi cartea cu acest titlu, m-am sim\u021bit manipulat\u0103. A f\u0103cut ce a vrut ea cu mine. M-a debran\u0219at de la marasmul cotidian \u0219i m-a conectat la ni\u0219te vremuri triste, \u00een care caii mureau c\u00e2nd voiau c\u00e2inii, c\u00e2nd \u201eciorile\u201d, ipochimeni adumbri\u021bi intelectual \u0219i suflete\u0219te supravie\u021buiau marginal, \u00eentr-o lume schilodit\u0103, o lume pe care ideologia comunist\u0103 o f\u0103cea uneori absurd\u0103 \u0219i poate incredibil\u0103 pentru noi. Citirea acestei c\u0103r\u021bi mi-a dat fiori pe \u0219ira spin\u0103rii. Mi-a amintit acele vremuri \u00een care, dac\u0103 nu acceptai s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti dup\u0103 o coregrafie impus\u0103, printre piruete omagiale, riscai s\u0103 fii torturat fizic \u0219i psihic \u00een abatoarele comuniste. Mi-a amintit despre un sistem care \u00ee\u021bi fura valorile personale, zenitul, oblig\u00e2ndu-te s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00eentr-un pat al lui Procust unic \u0219i inflexibil. Altfel \u021bi se sf\u0103r\u00e2mau oasele \u00een temni\u021b\u0103 ca personajului Sebastian \u201elegat ca un c\u00e2ine de pripas, din acela s\u0103lb\u0103ticit de ura \u0219i indiferen\u021ba oamenilor\u201d. Dincolo de aceste ziduri se \u00eenal\u021b\u0103 un alt fel de penitenciar, colectiv, \u00een care \u00eel g\u0103sim pe Victor, intelectual patriot ce-\u0219i tr\u0103ie\u0219te drama sub cerul liber, v\u00e2nat permanent laolalt\u0103 cu familia sa de c\u0103l\u0103i, cu ochi alba\u0219tri. Spuneam la \u00eenceput c\u0103 \u201e\u021aara zidului amar\u201d e o carte care m-a manipulat. \u0218i mul\u021bumesc dlui Constantin Marafet pentru aceasta. A fost un timp c\u00e2\u0219tigat. Am servit aceast\u0103 carte \u00een por\u021bii mici, ra\u021bionalizat, a\u0219a cum m\u00e2ncam pe vremuri p\u00e2inea, firimitur\u0103 cu firimitur\u0103, ca s\u0103-mi r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i pentru mai t\u00e2rziu. O lectur\u0103 de care m-am bucurat sincer, nedisimulat. Pl\u0103cerea lecturii a venit nu numai din povestea citit\u0103, din nara\u021biunea propriu-zis\u0103, ci \u0219i din lirismul ei, din emo\u021bia indus\u0103 de bijuteriile lexicale picurate des\u0103v\u00e2r\u0219it. \u201eFrica, cu m\u00e2inile murdare, \u00eei sugrumase deodat\u0103 pe to\u021bi cei prezen\u021bi. Azi timpul avea picioare de plumb, se t\u00e2ra ca un melc de aur \u00een clepsidr\u0103, \u00een ziua \u00een care dorm copacii \u00een picioare precum caii \u00eenainte de a galopa spre rai. O t\u0103cere ca \u00een constela\u021bia nuferilor se a\u0219ternu deodat\u0103 \u00een camera f\u0103r\u0103 ferestre, (cerul \u00eencremenit \u00eentre parantezele orei 3), cerul cu o fa\u021b\u0103 cadaveric\u0103, era fixat deasupra ora\u0219ului \u00een 4 cuie, f\u0103r\u0103 nicio cut\u0103, uniform\u201d. Blaise Pascal spune: \u201eCite\u0219ti o carte \u0219i la sf\u00e2r\u0219itul ei, \u00een loc s\u0103 vezi c\u0103 ai citit un autor, g\u0103se\u0219ti un om.\u201d A\u0219a am g\u0103sit \u0219i eu: un om care nu doar st\u0103 \u00een mijlocul cuv\u00e2ntului \u00eemprumut\u00e2ndu-l din el \u00eensu\u0219i, ci \u00eel \u0219i m\u00e2ntuie, ne m\u00e2ntuie de indiferen\u021b\u0103, de lipsa unui vis de uitare. Un om care sufl\u0103 peste c\u0103r\u021bile sale pu\u021bin din str\u0103lucirea darurilor pe care le-a primit. O agraf\u0103 de lumin\u0103 cu care prinzi perdeaua timpului\u201d.
\nSafta Leaut\u0103: \u201eAm tr\u0103it vremurile din roman \u0219i acum mi-e fric\u0103 s\u0103 spun, nu \u0219tiu cui \u00eei spun. Dlui Constantin Marafet, autorul romanului \u021aara zidului amar: \u201eNu i-a\u0219 face propagand\u0103\/ C\u0103 scoate c\u0103r\u021bile pe band\u0103.\/ \u00cei convine clar i-o spui,\/ Doar e editura lui.\u201d \u201eScrie mult, se vede truda,\/ C\u0103r\u021bi ce au mare succes.\/ Fiindc\u0103-i muntean de la Buda,\/ \u00cei str\u00e2ng m\u00e2na f\u0103r\u0103 niciun interes.\u201d \u201eC\u00e2nd \u00eei place c\u00e2te-o doamn\u0103,\/ \u00ce\u0219i d\u0103 arama pe fa\u021b\u0103,\/ Dar asta nimic nu-nseamn\u0103,\/ C-o rateaz\u0103 la musta\u021b\u0103.\u201d \u201eScrie mult \u0219i scrie bine\/ \u0218i m\u0103-nva\u021b\u0103 \u0219i pe mine,\/ C\u00e2t pot s\u0103 scriu, s\u0103 \u021bin pasul,\/ Dar s\u0103 nu \u021bin pe sus nasul.\u201d \u201eSt\u0103 ca tunul pe afet,\/ Unul zis \u0219i Marafet,\/ Ce face la c\u0103r\u021bi prefa\u021ba,\/ La urm\u0103-i r\u00e2de musta\u021ba.\u201d
\nNicolae Constantinescu: \u201e(Domnului Florin Dochia) Eu sunt Dochia Florin,\/ Ast\u0103zi pe la R\u00e2mnic vin,\/ La cel care a scris cu har,\/ \u201e\u021aara zidului amar.\u201d \u201e(Domnului Constantin Marafet) Ast\u0103zi am primit \u00een dar\/ \u201e\u021aara zidului amar\u201d.\/ A\u0219a carte vezi mai rar,\/ Ca un bocet literar.\u201d \u201e(Victor I) Victor mult a suferit\/ De comuni\u0219ti prigonit.\/ C\u0103l\u0103i cu ochii alba\u0219tri\/ Sunt mai reci ca ni\u0219te a\u0219tri\/ \u0218i atunci c\u00e2nd a decedat,\/ Tiranii l-au \u00eenjurat.\u201d \u201e(Victor II) Victor eroul martir\/ A pl\u0103tit al vie\u021bii bir!\/ Zbuciumat al s\u0103u destin,\/ \u201e\u0218arpe\u201d \u00een\u021beap\u0103 cu venin!\u201d
\nAneta Pioar\u0103 \u021a\u00e2ru: \u201eDe la \u00eenceput felicit pe dl Constantin Marafet, autorul c\u0103r\u021bii care s-a lansat ast\u0103zi, \u021aara zidului amar. Consider c\u0103 dl Marafet este pe drumul cel bun privind maturizarea scrierilor \u00een proz\u0103. Constat c\u0103 stilul abordat de autor este aparte, folosind limbajul literar, dar \u0219i din limbajul popular.\u201d
\nConstantin Marafet: \u201eBun\u0103 ziua! V\u0103 iubesc! \u0218ti\u021bi acest lucru, dar v\u0103 mai spun acest lucru. V\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez! Sunt emo\u021bionat de prezen\u021ba dvs. emo\u021bia m-a cuprins chiar de la primele ore ale dimine\u021bii, am ie\u0219it pe verand\u0103 \u0219i \u00een c\u0103u\u0219ul palmelor am spus: te iubesc! Am primit apoi un mesaj emo\u021bionant: \u201ebunule al meu confrate…\u201d de la Traian Cristea care \u00eenainte de opera\u021bia pe cord, a \u021binut s\u0103 citeasc\u0103 romanul. Trebuia s\u0103 scriu acest roman. \u0218tiam c\u0103 Florin Dochia i-a fost student lui Victor Dumitrescu \u0219i i-am trimis cartea. \u00cemi cer iertare pentru toate la\u0219it\u0103\u021bile mele \u0219i dvs. a\u021bi avut astfel de momente. Sunt oameni care au avut t\u0103ria s\u0103-\u0219i p\u0103streze crezul ca Iisus pe cruce. Este vorba despre o con\u0219tiin\u021b\u0103, despre un om. Fic\u021biunea \u00een acest\u0103 carte bate realitatea. Trebuie s\u0103 faci fic\u021biunea real\u0103. Cineva mi-a spus dac\u0103 scriam \u00eenainte de 90 cartea, eram \u00eempu\u0219cat. Nu-i timpul trecut. Vreau s\u0103 fiu \u00eempu\u0219cat cu cu un glon\u021b de argint, de trandafir. Am vrut s\u0103 vorbesc despre omul pe care l-am cunoscut. Este ca o datorie de con\u0219tiin\u021b\u0103. Vorbeam despre libertatea de expresie. Trecerea de la a\u0219a-zisa revolu\u021bie, nimic nu s-a schimbat. \u0218arpele a ajuns general. Bucuria mare a mea este s\u0103 citi\u021bi cartea \u0219i dac\u0103 nu a\u021bi pierdut 3-4 ore citind-o, da\u021bi-mi un semn \u0219i spune\u021bi-mi. Eu \u00eemi duc doar povara mea. Eu doar prezint un aspect.\u201d\u201d
\nV\u0103 invit la autografe!
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103, 12 octombrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Mioara Zaharia. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

LIBERTATEA NOASTR\u0102, CU PRE\u021aUL NOSTRU PENTRU LIBERTATEA NOASTR\u0102, ESTE CINIC\u0102 S\u00e2mb\u0103t\u0103 05 octombrie, membrii Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8286"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8286"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8286\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8335,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8286\/revisions\/8335"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8286"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8286"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8286"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}