{"id":8226,"date":"2019-09-23T11:27:33","date_gmt":"2019-09-23T08:27:33","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8226"},"modified":"2019-09-23T11:27:33","modified_gmt":"2019-09-23T08:27:33","slug":"propozitii-pretentioase-aglica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=8226","title":{"rendered":"Propozi\u021bii preten\u021bioase &#8211; Aglica"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/image-8.jpeg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/image-8-200x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-6924 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 200px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 200\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/image-8-200x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-6924\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n        S\u0103pt\u0103m\u00e2na mare. O televiziune rom\u00e2n\u0103, 2, o Sal\u0103 de Palat, un club Nautilus descendent dintr-o cas\u0103 celebr\u0103, Eliad, o seam\u0103 de oameni de seam\u0103, locuri nesperate la index. S\u0103-\u021bi dore\u0219ti a-i cere popii s\u0103-\u021bi zic\u0103 de <strong>aghios<\/strong>.<br \/>\n       Vrei sau nu, dup-o astfel de tevatur\u0103 \u021bi se \u00eentoarce cel\u0103lalt obraz al realit\u0103\u021bii. Ajungi \u00een ora\u0219ul natal, banalul, \u0219i nu te mai \u00eentreab\u0103 nimeni al cui e\u0219ti. Telefon, email &#8211; moarte. Scenariile se \u00eentrec \u00een puncte culminante, conspira\u021bia devine viabil\u0103. Muzica-\u0219i pune-n cui sculele.<br \/>\n       Un ciclu inevitabil, sunt la r\u00e2nd \u0219i al\u021bii, fie ei aceia\u0219i vechi \u0219i antici dinozauri. Arti\u0219ti de marc\u0103. Precum \u0219i scriitorii. De vreo dou\u0103 zile robotesc prin lucru\u0219oarele str\u00e2nse cu grij\u0103 \u00een anii de glorie ai lui Vasile G., purt\u00e2ndu-le din dulapurile-arhiv\u0103 \u00eentr-un altul, atotcuprinz\u0103tor. Prilej numai bun pentru o concluzie \u00een baza c\u0103reia orice contemporan \u0219i-ar depune, ca muzicienii, armele interpretative \u0219i creative. Stiloul jos, dragi confra\u021bi! <strong>Agr\u0103im<\/strong> limba mutului analfabet! Teancurile de literatur\u0103, stivuite-ntre atele \u0219i sfori, \u00eendeamn\u0103 la t\u0103cere \u0219i reflec\u021bie definitiv\u0103, sutele de tomuri str\u0103mutate pun mintea pe bigudiuri.<br \/>\n       Terminasem. Dup\u0103 clipe de exasperare, f\u0103r\u0103 solu\u021bii \u00een fa\u021ba at\u00e2tor autori \u0219i subiecte, tot mai mul\u021bi cu fiecare vraf extras din rafturile vechiului mobilier, d\u0103dui s\u0103 m\u0103 relaxez, s\u0103 m\u0103 \u00eensc\u0103unez mul\u021bumit de jum\u0103tatea de isprav\u0103. Doar ce \u00eennobilasem noul col\u021b al gratuit\u0103\u021bilor \u0219i noul dulap cu c\u00e2te dou\u0103 exemplare din revista epigrami\u0219tilor la care sunt p\u0103rta\u0219i vreo doi dintre localnici, c\u00e2nd colega&#8230;. ,,Ai primit un plic.&#8221; \u00cel preiau cu certitudinea c\u0103 un num\u0103r proasp\u0103t de \u00een\u021bep\u0103turi \u00een catren \u00eemi parvine spre a-l preda celor \u00een drept. Mai alb, gata s\u0103 jur, de la distan\u021ba m\u00e2inii \u00eentinse, c\u0103 semnul distinctiv, un col\u021b decupat, era la locul lui. Deloc a\u0219a. La destinatar eu, la expeditor, f\u0103r\u0103 s\u0103 con\u0219tientizez, c\u00e2teva secunde, m\u0103 <strong>ag\u0103\u021bai<\/strong> de-un Niculescu \u00eenchipuit Valeriu. O confuzie total\u0103. Prenumele corect era Emil. ,,B\u0103!&#8221;, \u00eemi spun, ,,De c\u00e2nd n-am mai primit o scrisoare caligrafiat\u0103 de m\u00e2n\u0103&#8230;&#8221;<br \/>\n        A trecut un secol ag\u0103\u021bat subiectiv \u00een coada unui mileniu al nebuniilor mondiale. Cele \u0219tiute. Cele \u00eenchipuite. De domnul Emil Niculescu m\u0103 leag\u0103\u2026 Amphitrion. Revista finalului anilor \u201990, \u00eentre ale c\u0103rei coperte am cuprins cu nesa\u021b coloanele \u00eendr\u0103zne\u021be, limba sprin\u021bar\u0103 a d\u00e2nsului, un adev\u0103rat explorator al formei vocabulelor. \u0218i \u00eenc\u0103 dou\u0103 discu\u021bii de pe urma c\u0103rora nu po\u021bi r\u0103m\u00e2ne indiferent. Prima despre mo\u0219tenitorii numelui B\u0103t\u0103turescu, unul dintre <strong>agna\u021bi<\/strong>, profesorul meu de fran\u021buzire, Radu \u0219i despre primul posesor al \u00eenclina\u021biei spre cele jurnalistic-poetice, Nae. Dup\u0103 ceva vreme, am fost surprins, ca \u0219i deun\u0103zi de epistol\u0103, de un gest rar &#8211; c\u00e2teva copii din crea\u021bia acestuia -, administrat cu bun\u0103voin\u021b\u0103 \u0219i preocupare. A doua \u00eentrevedere, cu repercusiuni benefice, s-a petrecut la Casa Berarilor. Dintr-o nea\u0219teptat\u0103 \u00eent\u00e2mplare. Dup\u0103 un ,,copios festin\u201d cu pizza pe teras\u0103, vederile desc\u0103tu\u0219ate de miopia foamei se oprir\u0103 \u00eentr-o revist\u0103 plimbat\u0103 cu fudulie. Spa\u021bii. Palma peste frunte, m\u00e2nc\u0103rime-n picioare \u0219i-un cui\u0219or \u00een cerebel. Cine-o mai fi? Patru buzoieni: Cicu, M\u0103n\u0103ilescu, Macovei \u0219i\u2026 Emil. Ce nu mi-a l\u0103sat loc de tras c\u0103ru\u021be\u0219te: ,,Domnule, m-am \u00eentrebat de ce un muzician ar g\u0103si de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 scrie despre jurnali\u0219ti.\u201d<br \/>\n        Chiar \u0219i eu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S\u0103pt\u0103m\u00e2na mare. O televiziune rom\u00e2n\u0103, 2, o Sal\u0103 de Palat, un club Nautilus descendent dintr-o cas\u0103 celebr\u0103, Eliad, o seam\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":6924,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,318],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8226"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8226"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8226\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8227,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8226\/revisions\/8227"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6924"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8226"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8226"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8226"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}