{"id":7849,"date":"2019-05-04T01:18:52","date_gmt":"2019-05-03T22:18:52","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7849"},"modified":"2019-05-04T01:18:52","modified_gmt":"2019-05-03T22:18:52","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-13-aprilie-2019","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7849","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 13 Aprilie 2019"},"content":{"rendered":"

\"\"

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 13 aprilie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat, pentru a doua oar\u0103, mul\u021bumit\u0103 dlui Dumitru Hangu, cu o suit\u0103 de jocuri populare de pe Valea R\u00e2mnicului S\u0103rat, de acum 120 de ani, a Societ\u0103\u021bii de jocuri, port \u0219i muzic\u0103 Chindia, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 1898 de boierul Menalas Chircu. Jocurile au fost preluate de forma\u021bia C\u0103minului Cultural din Jitia, \u00een urm\u0103 cu 62 ani. \u00cenregistrarea jocurilor apar\u021bine scriitorului Dan Manciulea. O alt\u0103 melodie, ascultat\u0103 cu pl\u0103cere, din repertoriul interpretului Ion Ghi\u021bulescu, Frumoas\u0103 r\u00e2mnicean\u0103, apar\u021bine compozitorului Ion R\u0103dulescu, ce se odihne\u0219te \u00een cimitirul din ora\u0219ul iubit, R\u00e2mnicu S\u0103rat.
\nA continuat, cu Imnul ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat, versuri Matinc\u0103 Costea, muzic\u0103 Manea Aghean\u0103 \u0219i c\u00e2teva melodii de dragoste, invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa, \u0219i aplauze. Dumnezeu s\u0103-i dea s\u0103n\u0103tate!
\nA urmat, la cafeaua literar\u0103, cu un moment de divertisment, acela\u0219i Matinc\u0103 Costea, ca o datorie de suflet, pentru relaxarea spiritelor la \u0219edin\u021bele Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, pe un monolog, culegere \u0219i crea\u021bie proprie, Toat\u0103 lumea s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103, un monolog crea\u021bie proprie, Povestea unui pui \u0219i un monolog culegere, Duminicile unor chinezi \u0219i… aplauze pentru interpretare \u0219i memorie. S\u0103-l \u021bin\u0103 Dumnezeu s\u0103n\u0103tos!
\nA intervenit muzica invitatului special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa, cu Tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia, versuri Ion Nicolescu, muzic\u0103 Nicu Alifantis \u0219i c\u00e2teva melodii de dragoste, ca \u00eentr-un micro spectacol, cu o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103.
\nA urmat lectorul de serviciu, Dumitru Hangu, cu un material Zona etnografic\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat \u2013 str\u0103veche vatr\u0103 istoric\u0103 \u0219i cultural\u0103, din care redau: \u201eZonele etnografice au fost conturate \u00een urm\u0103 cu 220 de ani, av\u00e2nd ca scop cunoa\u0219terea \u0219i prezentarea tradi\u021biilor, \u0219i a modului de via\u021b\u0103 al comunit\u0103\u021bilor. Primele studii europene, privind termenul \u201eetnografie\u201d, au avut loc \u00een anii 1787-1810. \u00cen Rom\u00e2nia, un grup de speciali\u0219ti se documenteaz\u0103 \u0219i elaborez\u0103 \u201eAtlasul etnografic rom\u00e2n\u201d, tematica general\u0103 fiind elaborat\u0103 \u00een trei etape: 1967, 1969, iar \u00een anul 1972 se mai adaug\u0103 \u201eArta popular\u0103\u201d \u0219i \u201ePortul popular\u201d. Zona etnografic\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat este o str\u0103veche vatr\u0103 istoric\u0103 \u0219i cultural\u0103 pentru care avem numeroase m\u0103rturii: documente, colec\u021bii din crea\u021bia popular\u0103, muzic\u0103 popular\u0103, muzic\u0103 l\u0103ut\u0103reasc\u0103, basme, povestiri, legende. Sunt numeroase repere care formeaz\u0103 o uria\u0219\u0103 lad\u0103 de zestre a locuitorilor din aceast\u0103 minunat\u0103 zon\u0103. Portul popular tradi\u021bional din zona R\u00e2mnicu S\u0103rat este determinat \u00een caracteristicele sale de ocupa\u021biile locuitorilor, de anotimp, de v\u00e2rst\u0103 \u0219i sex. Un loc deosebit \u00eel ocup\u0103 portul popular femeiesc, care se compune din c\u0103ma\u0219\u0103 \u00eencre\u021bit\u0103 la g\u00e2t, av\u00e2nd m\u00e2neca cu br\u0103\u021bar\u0103, fot\u0103 (stric\u0103toare) dintr-o singur\u0103 bucat\u0103 ce \u00eenconjoar\u0103 trupul de la talie \u00een jos legat\u0103 cu bete, pe cap maram\u0103, \u0219al ori basma, iar \u00een picioare opinci cu noji\u021be. \u00cen timpul iernii, femeile purtau haine scurte din stof\u0103 groas\u0103 de l\u00e2n\u0103, \u021besut\u0103 \u00een gospod\u0103rie, pieptar, bundi\u021b\u0103, cojocel. Vara tinerele purtau, la ocazie, ia rom\u00e2neasc\u0103. Cel mai reprezentativ costum popular femeiesc din zona R\u00e2mnicu S\u0103rat a fost imortalizat, pe p\u00e2nz\u0103, de pictorul Nicolae Grigorescu \u00een celebrul tablou \u201eBisoceanca\u201d, tablou comandat de Menelas Chircu, c\u0103ruia pictorul \u00eei scrie urm\u0103toarele: \u201eEste o inspira\u021bie a D-tale. Este tot a\u0219a de frumoas\u0103 \u0219i natural\u0103 cum am cunoscut-o eu \u0219i mai mult D-ta. Am imortalizat prin asta, \u201eBisoceanca\u201d, costumul jude\u021bului D-tale \u0219i un tip de munteanc\u0103. Cred c\u0103-\u021bi va fi pe plac. Al dumitale, cu tot dragul, Nicolae Grigorescu.\u201d Costumul tradi\u021bional b\u0103rb\u0103tesc are o structur\u0103 simpl\u0103, \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een aproape toate zonele Subcarpa\u021bilor de Curbur\u0103. Costumul se compune din c\u0103ma\u0219\u0103 de p\u00e2nz\u0103, cu m\u00e2neca dreapt\u0103 prins\u0103 din um\u0103r, i\u021barii din dimie alb\u0103 sunt confec\u021biona\u021bi str\u00e2n\u0219i pe corp. Un alt element deosebit al costumului popular b\u0103rb\u0103tesc din aceast\u0103 zon\u0103 este br\u00e2ul \u021besut \u00een patru i\u021be, cu bogate ales\u0103turi din l\u00e2n\u0103 cu fir. Se poart\u0103 peste c\u0103ma\u0219a cu fustanel\u0103, fiind piesa cea mai important\u0103 a costumului, prin accentul cromatic care se \u00eembin\u0103 pe ansamblul de culoare alb\u0103. Br\u00e2ul de multe ori se schimb\u0103 cu chimirul ori cureaua \u021bintuit\u0103 cu cositor. Peste c\u0103ma\u0219\u0103 se poart\u0103 vest\u0103 simpl\u0103 din dimie de culoare \u00eenchis\u0103. \u00cen anotimpul rece, b\u0103rba\u021bii poart\u0103 haine scurte din dimie brun\u0103 sau neagr\u0103. Iarna poart\u0103 pe cap c\u0103ciul\u0103 din blan\u0103 de miel, c\u0103ciul\u0103 neagr\u0103 ori brum\u0103rie de form\u0103 rotund\u0103 ori ascu\u021bit\u0103 (\u021buguiat\u0103), iar \u00een celelalte anotimpuri p\u0103l\u0103rie de culoare neagr\u0103 cu boruri mari. Acest tip de costum popular, at\u00e2t femeiesc, dar \u0219i b\u0103rb\u0103tesc, este prezent \u00een zona etnografic\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat care cuprinde localit\u0103\u021bile de pe valea r\u00e2ului R\u00e2mnicu S\u0103rat: Topliceni, Podgoria, Buda, Greb\u0103nu, Dumitre\u0219ti, Chiojdeni, Jitia, Bisoca \u0219i Vintileasca. Acestora li se adaug\u0103 localit\u0103\u021bile de pe valea C\u00e2ln\u0103ului: Racovi\u021beni, Murge\u0219ti, M\u0103rg\u0103rite\u0219ti, Pardo\u0219i \u0219i Valea S\u0103lciei, localit\u0103\u021bi de deal \u0219i de munte. Numeroase alte localit\u0103\u021bi \u0219i din C\u00e2mpia R\u00e2mnicului au ca zestre acelea\u0219i frumoase costume populare. Costumul popular, jocurile dup\u0103 Valea R\u00e2mnicului S\u0103rat, rezist\u0103 peste ani \u0219i \u00eenc\u0103 sunt autentice. Din fotografiile prezentate se poate observa c\u0103 nu exist\u0103 deosebiri \u00eentre costumul popular folosit acum, \u00een anul 2019 \u0219i cel de acum o sut\u0103 de ani. Suita de jocuri, strig\u0103turile, jocul \u00een sine, a r\u0103mas acela\u0219i autentic \u0219i nealterat. Suita de jocuri populare autentice au fost transmise din genera\u0219ie \u00een genera\u021bie f\u0103r\u0103 coregrafi \u0219i coregrafii, care schimb\u0103 jocurile din autentice \u00een jocuri tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti. Theodor Aman a imortalizat \u00een tabloul \u201eJoc la \u021bar\u0103\u201d autenticitatea jocului popular, libertatea juc\u0103torului de a se desc\u0103tu\u0219a. Mi\u0219c\u0103rile juc\u0103torilor nu sunt perfect sincronizate. Ast\u0103zi aceste momente sunt foarte rare \u0219i bine ascunse. Centrele culturale jude\u021bene ansamblurile nu au \u00een suita lor de joc autenticul. Promovarea jocului autentic lipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire, promovarea la marile spectacole ori la marile scene este imposibil\u0103. Am urm\u0103rit cu aten\u021bie \u0219i am observat c\u0103 \u00een anumite zone se folose\u0219te \u0219i acum termenul de \u201ezon\u0103\u201d \u0219i \u201esubzon\u0103 etnografic\u0103\u201d, \u00een altele a ap\u0103rut termenul de \u201ezon\u0103 folcloric\u0103\u201d, termeni ce creeaz\u0103 confuzii \u0219i deruteaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, tinerii interpre\u021bi.\u201d Promov\u00e2nd zonele etnografice, zestrea istoric\u0103 \u0219i cultural\u0103, afl\u0103m cine suntem \u0219i ne p\u0103str\u0103m identitatea. Felicit\u0103ri, dle Dumitru Hangu!
\n\u0218i iar\u0103\u0219i, cu pace, muzica invitatului special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa s-a f\u0103cut auzit\u0103 la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d prin melodii patriotice \u0219i de dragoste.
\n\u200b\u201eLectura dlui Dumitru Hangu a evocat memoria unei mari personalit\u0103\u021bi a R\u00e2mnicului S\u0103rat, \u00een chipul lui Menelas Chircu, extras din cartea O via\u021b\u0103 aleas\u0103, autor Teodor Baciu. Lectorul de azi ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 cu o mare pledoarie privind tradi\u021bia folcloric\u0103, respectiv tr\u0103s\u0103turile jocurilor populare de pe Valea R\u00e2mnicului S\u0103rat. Subiectul s-a dovedit interesant \u0219i \u00een acela\u0219i timp r\u0103scole\u0219te m\u00e2ndria c\u0103 suntem r\u00e2mniceni.\u201d (Matinc\u0103 Costea)
\n\u200b\u201eAm s\u0103 pornesc \u00een demersul meu de la dou\u0103 no\u021biuni, despre care dl Dumitru Hangu, lectorul de ast\u0103zi, a vorbit. Este vorba despre tradi\u021bie \u0219i autentic. Tradi\u021bia reprezint\u0103 un ansamblu de concep\u021bii, de obiceiuri, de datini, de credin\u021be, care se statornicesc \u00een cadrul unor grupuri sociale. Autentic se refer\u0103 la ceea ce este adev\u0103rat,real. De\u0219i n\u0103scut, crescut \u00een acest ora\u0219, am privit \u00eentotdeauna cu interes, cu simpatie spre lumea mirific\u0103 a satelor pe care mi-a pl\u0103cut s\u0103 le colind, s\u0103 le cercetez, s\u0103 le studiez prin natura profesiei, dasc\u0103l de \u021bar\u0103. Vreau s\u0103 spun c\u0103 datorit\u0103 acestui lucru am venit \u00een contact cu obiceiurile, tradi\u021biile, datinile \u0219i am cunoscut frumuse\u021bea acestor obiceiuri din care mai r\u0103bufneau \u0219i \u00een ora\u0219ul nostru. Nu s-a spus nimic aici despre faptul c\u0103 mai \u00eent\u00e2i, \u00een timpuri mai vechi, dansurile populare erau \u00eenso\u021bite de texte poetice care se numeau c\u00e2ntece de joc. Acestea au fost asimilate de melodii, totu\u0219i asta nu scade cu nimic valoarea artistic\u0103 a jocurilor popular\u0103. Jocurile sunt \u00eenso\u021bite de strig\u0103turi, dintre care multe sunt comenzi de joc \u0219i au darul de a \u00eensufle\u021bi dansurile. Aceste strig\u0103turi au fost remarcate de oameni de cultur\u0103, de acum c\u00e2teva secole. M\u0103 refer la Samuil Micu, Petre Maior, Gheorghe \u0218incai, Dimitrie \u021aichindeal. Strig\u0103turile se mai numesc \u0219i chiuituri, dup\u0103 unii autori, ceea ce indic\u0103 izbucniri elementare ale sentimentelor de euforie. \u00cen dansurile de mare complexitate, comenzile prin strig\u0103turi urmeaz\u0103 una dup\u0103 alta. Datorit\u0103 faptului c\u0103 nu este legat\u0103, \u00eentotdeauna, de melodicul ce o poart\u0103, strig\u0103tura este mai direct expresiv\u0103. Este concis\u0103, redus\u0103 la c\u00e2teva versuri. Referitor la zona folcloric\u0103, \u00een general, dup\u0103 cum spune lectorul, cuprinde o arie mai mare. Se na\u0219te o \u00eentrebare, la afirma\u021bia lectorului \u201ejocul este \u00een c\u0103dere\u201d: ce modalitate exist\u0103 s\u0103 nu s\u0103 nu dispar\u0103 aceste tradi\u021bii?\u201d (Mihail Constantinescu)
\n\u200b\u201eEseul prezentat de dl Dumitru Hangu, azi, este o continuare a lecturii D-sale din \u0219edin\u021ba anterioar\u0103. Ce am ascultat ast\u0103zi m-a bucurat enorm. Exist\u0103, \u00eenc\u0103, persoane care fac eforturi pentru p\u0103strarea identit\u0103\u021bii \u0219i a culturii poporului rom\u00e2n, azi c\u00e2nd ne bucur\u0103m c\u0103 suntem \u00een UE. Dar ce vrea UE? S\u0103 dispar\u0103 diferen\u021bele dintre state, s\u0103 se transforme \u00een Statele Unite ale Europei.\u201d (Mihai Doina)
\n\u200b\u201eFolclorul actual a pierdut din autenticitate, vedem numai lucrurile stridente, frivole, cu texte foarte proaste. Meritul lectorului este de a scoate \u00een eviden\u021b\u0103 vatra cultural\u0103 a R\u00e2mnicului S\u0103rat. Trebuie s\u0103 facem ceva pentru neamul nostru. Valorificarea, \u00een literatura mare a \u021b\u0103rii a folclorului, este l\u0103udabil\u0103. \u0218i incursiunea istoric\u0103 este de admirat. Toate materialele, privind originea poporului rom\u00e2n, le recomand din lectura revistei Origini, a Funda\u021biei Origini Carpatice din Buz\u0103u, care organizeaz\u0103, anual, Congresul de Dacologie. Implicarea intelectualit\u0103\u021bii, \u00een cunoa\u0219terea istoriei, trebuie s\u0103 fie mai puternic\u0103.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\u200b\u201eAst\u0103zi ne-a \u00eenc\u00e2ntat, \u00eenc\u0103lzind atmosfera, \u00eempletind umorul cu muzica, dnii Matinc\u0103 Costea \u0219i Manea Aghean\u0103. Dl Matinc\u0103 ne-a prezentat un monolog, cu oferta: la doi pui vii, unul mort. Ast\u0103zi o ofert\u0103 tare,\/ Nu a\u0219a… la \u00eent\u00e2mplare:\/ Doi pui vii ai cump\u0103rat,\/ Prime\u0219ti unul decedat! Legat de lectorul de serviciu, cu tradi\u021bii \u0219i joc, este foarte bine c\u0103 au fost prezentate tradi\u021biile, care sunt identitatea noastr\u0103, de\u0219i merg spre uitare. La rom\u00e2ni un mare dar,\/ Jocul nostru popular.\/ \u00cens\u0103, spun cu \u00eentristare,\/ Totu-i spre denaturare. Felicit\u0103ri!\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n\u200b\u201ePentru mine, \u0219edin\u021ba Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de ast\u0103zi, a fost o \u00eenc\u00e2ntare. Pentru \u00eenceput am audiat texte care omagiaz\u0103 ora\u0219ul R\u00e2mnicu S\u0103rat, puse pe muzic\u0103. Ambian\u021ba a fost creat\u0103 de umoristul Matinc\u0103 Costea, trubadurul Manea Aghean\u0103 \u0219i lectorul de serviciu, Dumitru Hangu, care promoveaz\u0103 ceea ce este specific poporului rom\u00e2n, autenticitatea, specificitatea \u0219i statornicia jocului autentic, c\u00e2ntecul autentic, descriind portul popular rom\u00e2nesc, interpretarea jocului popular rom\u00e2nesc care s-a men\u021binut f\u0103r\u0103 coregraf. Precizeaz\u0103 delimitarea geografic\u0103 a zonei etnografice R\u00e2mnicu S\u0103rat, dup\u0103 M\u0103rioara Mor\u0103rescu. Semnaleaz\u0103 foarte bine ob\u00e2r\u0219ia poporului rom\u00e2nvenind cu citate: \u201eNe tragem din neamul tracilor\u201d, noi suntem rom\u00e2ni daci, nu romani. Crea\u021biile proprii ale lectorului de ast\u0103zi, \u00een care surprinde v\u00e2rtejul jocului popular \u201ejoc al dansului nebun\u201d, reprezint\u0103 o desc\u0103tu\u0219are-eliberare de toate energiile negative acumulate \u00een timp. I-am urm\u0103rit intona\u021bia cu care cite\u0219te, autorul transmite sentimentul de dragoste profund\u0103 fa\u021b\u0103 de natura descris\u0103, fa\u021b\u0103 de Z\u0103plazul unde se muste\u0219te vinul toamnei \u0219i bucuria de care erau p\u0103trun\u0219i culeg\u0103torii, impresioneaz\u0103 cititorul. Precizeaz\u0103 lectorul c\u0103 dacii liberi cuprind zona liber\u0103 Jitia, Vintileasca, Bisoca, Chiojdeni, Dumitre\u0219ti. Este l\u0103udabil\u0103 preocuparea lectorului nostru de ast\u0103zi.\u201d (Floarea St\u0103nescu)
\n\u200b\u201eLectorul de ast\u0103zi m-a impresionat prin alegerea temei pe care a prelucrat-o \u00een materialul prezentat, Zona etnografic\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat. Lectorul evoc\u0103 personalit\u0103\u021bi \u0219i tradi\u021bii din aceast\u0103 zon\u0103 ax\u00e2ndu-se pe dansul popular, specific zonei Jitia. Deoarece m-am n\u0103scut, am crescut \u0219i am profesat \u00een com. Dumitre\u0219ti, localitate ce se afl\u0103 la mijlocul V\u0103ii R\u00e2mnicului, deoarece obiceiurile \u0219i tradi\u021biile din aceast\u0103 comun\u0103 p\u00e2n\u0103 sus la Niculele, au \u00eensu\u0219iri comune, o s\u0103 m\u0103 refer la dansul popular rom\u00e2nesc specific acestei zone. Dansul nostru popular are caracter sincretic, deoarece este \u00eenso\u021bit de cele trei elemente: melodie, mi\u0219care \u0219i strig\u0103turi. Costumul popular specific Dumitre\u0219tiului (femeiesc) este specific celor trei genera\u021bii: fat\u0103, femeie t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i femeie b\u0103tr\u00e2n\u0103, iar pentru b\u0103rba\u021bi, dou\u0103 feluri: la tineri pantaloni largi, iar pentru b\u0103tr\u00e2ni, i\u021barii. Efectul dansului popular asupra vie\u021bii \u021b\u0103ranului este benefic, sco\u021b\u00e2ndu-l din starea grijii de m\u00e2ine.Trebuie s\u0103 remarc\u0103m faptul c\u0103 la Dumitre\u0219ti a tr\u0103it primul folclorist rom\u00e2n, Alexandru Dobrescu, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor la Scoala Motn\u0103u, \u00eentre anii 1912-1921, care a ridicat hora din din b\u0103t\u0103tur\u0103 pe scenele lumii. Felicit\u0103ri lectorului!\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103)
\n\u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 20 aprilie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Ioana Ilie. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ZONELE ETNOGRAFICE, ZESTREA IDENTIT\u0102\u021aII NOASTRE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 13 aprilie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7849"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7849"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7850,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7849\/revisions\/7850"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}